Proiect public ARES
Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică
Proiect ARES pentru dezvoltarea unei platforme publice de informare, prevenție, monitorizare și analiză responsabilă a incidentelor generate de interacțiunea dintre oameni și fauna sălbatică.
Prezentarea proiectului
Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică
Proiect ARES pentru dezvoltarea unei platforme publice de informare, prevenție, monitorizare și analiză responsabilă a incidentelor generate de interacțiunea dintre oameni și fauna sălbatică.
Platformă națională pentru informare, prevenție, monitorizare și analiză
Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică este un proiect inițiat de Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate – ARES pentru dezvoltarea unei platforme digitale publice și gratuite dedicate informării populației și analizei incidentelor și riscurilor generate de interacțiunea dintre oameni și fauna sălbatică.
Proiectul urmărește transformarea informațiilor existente în instrumente ușor de înțeles și utilizat de populație, comunități locale, specialiști, cercetători și autorități.
În prima etapă, proiectul este conceput cu accent asupra incidentelor și intervențiilor privind ursul brun, urmând ca, în funcție de disponibilitatea datelor și dezvoltarea cooperării instituționale, să poată fi extins asupra altor specii relevante pentru siguranța populației.
În caz de pericol imediat sau dacă observați un urs într-un loc public, îndepărtați-vă fără să vă apropiați de animal și apelați numărul unic de urgență 112. Observatorul ARES nu este un serviciu de urgență și nu preia sesizări operative.
De ce este necesar proiectul
Interacțiunea dintre oameni și fauna sălbatică poate avea impact direct asupra:
- vieții și integrității persoanelor;
- siguranței comunităților;
- animalelor domestice;
- bunurilor și culturilor agricole;
- activităților economice și turismului;
- infrastructurii și administrației locale.
În multe situații există deja informații colectate de autorități. Valoarea lor poate crește atunci când sunt prezentate populației într-o formă accesibilă, structurată, geografică, comparabilă, istorică și ușor de analizat.
Obiectivul Observatorului este transformarea informației existente într-un instrument practic de cunoaștere, prevenție și reziliență comunitară.
Un proiect de prevenție, nu doar o bază de date
Observatorul nu este conceput ca o simplă colecție de incidente. Prin centralizarea și reprezentarea responsabilă a informațiilor, proiectul urmărește să ofere în timp răspunsuri documentate la întrebări precum:
- unde sunt înregistrate cele mai multe incidente;
- cum evoluează fenomenul de la un an la altul;
- în ce perioade ale anului apar mai multe evenimente;
- ce tipuri de intervenții sunt realizate;
- care sunt comunitățile cu o frecvență mai mare a incidentelor;
- cum se modifică distribuția geografică;
- ce recomandări preventive oficiale sunt relevante pentru o anumită zonă.
Răspunsurile vor depinde întotdeauna de acoperirea, actualitatea și limitele seturilor de date disponibile.
Prima etapă – ursul brun
Prima etapă este centrată pe incidentele și intervențiile privind ursul brun, având în vedere relevanța fenomenului pentru siguranța populației și existența unor mecanisme administrative și legale de colectare a datelor.
În măsura în care informațiile sunt disponibile și pot fi reutilizate legal, platforma ar putea integra date agregate privind:
- semnalări și incidente;
- atacuri asupra persoanelor;
- pagube;
- intervenții;
- alungări;
- tranchilizări;
- relocări;
- extrageri;
- alte măsuri aplicate de autorități.
Harta națională interactivă
O componentă centrală propusă este o hartă interactivă a României, care să permită consultarea informațiilor la nivel național, județean, UAT și local, în funcție de datele disponibile.
Reprezentarea unor coordonate exacte va fi realizată numai dacă este adecvată din perspectiva protecției persoanelor, a siguranței comunităților și a protejării faunei. Atunci când precizia poate produce riscuri, informația va fi agregată la un nivel geografic mai larg.
Ce poate conține platforma
În funcție de datele disponibile și cadrul de cooperare instituțională, Observatorul poate include:
Hartă interactivă
Reprezentarea geografică responsabilă a incidentelor și intervențiilor.
Statistici naționale și județene
Numărul evenimentelor relevante și distribuția lor teritorială.
Pagini pentru localități
Informații agregate privind evenimentele înregistrate într-o anumită zonă, numai atunci când volumul și natura datelor permit publicarea responsabilă.
Evoluție în timp
Analize anuale, lunare sau sezoniere și comparații între perioade.
Tipuri de intervenții
Prezentarea separată a alungărilor, tranchilizărilor, relocărilor, extragerilor și altor măsuri consemnate în surse.
Analiza pagubelor
Analiza tipurilor și distribuției pagubelor, dacă datele există și pot fi publicate legal.
Recomandări pentru populație
Publicarea într-o formă accesibilă a recomandărilor oficiale privind conduita în zonele frecventate de animale sălbatice.
Rapoarte periodice
Analize și rapoarte care prezintă evoluția fenomenului, metodologia și limitele datelor.
Date oficiale și transparența surselor
Un principiu fundamental este identificarea clară a sursei. Platforma nu va prezenta toate informațiile ca având aceeași valoare.
Pentru fiecare categorie de date vor putea fi indicate:
- instituția sau organismul sursă;
- data actualizării;
- perioada acoperită;
- caracterul oficial sau neoficial;
- metoda de prelucrare;
- limitările cunoscute ale setului de date.
Datele furnizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau de alte autorități publice vor fi marcate expres ca provenind din sursa oficială competentă.
Observatorul nu înlocuiește registrele și intervenția autorităților
Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică nu înlocuiește registrele, bazele de date, sistemele de alertare sau serviciile gestionate de autoritățile publice.
Rolul proiectului este complementar. Datele care pot fi comunicate și reutilizate potrivit legii pot fi transformate în hărți, statistici, analize, grafice, pagini locale, rapoarte și instrumente publice de informare.
Observatorul:
- nu primește apeluri sau sesizări de urgență;
- nu trimite echipe de intervenție;
- nu înlocuiește 112 sau sistemul RO-ALERT;
- nu oferă o imagine în timp real a poziției animalelor;
- nu confirmă absența riscului într-o zonă fără incidente publicate;
- nu substituie informațiile și recomandările autorităților competente.
Cooperarea instituțională propusă
ARES consemnează că, la 13 august 2026, a transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor o propunere privind analizarea oportunității dezvoltării proiectului într-un cadru de cooperare instituțională.
Propunerea urmărește explorarea posibilităților privind:
- identificarea seturilor de date publice relevante;
- accesul la date în format structurat și reutilizabil;
- actualizarea periodică și utilizarea seriilor istorice;
- stabilirea unei metodologii de prezentare;
- delimitarea responsabilităților;
- protejarea datelor cu caracter personal;
- informarea corectă a populației.
ARES a propus analizarea posibilității unui protocol de colaborare instituțională MMAP–ARES. La data publicării, existența propunerii nu înseamnă acceptarea ei, încheierea unui protocol sau asumarea proiectului de către Minister. Orice schimbare a acestui statut va fi prezentată public numai pe baza documentelor și confirmărilor corespunzătoare.
Un proiect dezvoltat prin resurse ARES
ARES este pregătită să asigure, în limita resurselor proprii, dezvoltarea software, infrastructura tehnică, găzduirea, administrarea, mentenanța, căutarea, reprezentarea geografică, instrumentele statistice și interfața publică.
ARES nu a solicitat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor finanțarea dezvoltării proiectului în propunerea consemnată. Intenția este ca instrumentele publice de bază ale Observatorului să poată fi consultate gratuit de populație.
Datele istorice – o componentă esențială
Pentru înțelegerea fenomenului nu este suficient să cunoaștem numai situația curentă. Seriile istorice pot permite analiza:
- evoluției numărului de incidente;
- distribuției geografice;
- sezonalității;
- tipurilor de intervenții;
- frecvenței evenimentelor;
- zonelor în care fenomenul se menține sau se intensifică.
O bază istorică solidă poate contribui la trecerea de la simpla raportare la analiza tendințelor, fără a transforma corelațiile statistice în certitudini privind viitorul.
De la hartă la indicatori statistici
Într-o etapă ulterioară, numai după acumularea unor date suficiente și pe baza unei metodologii transparente și fundamentate, ARES poate analiza dezvoltarea unor indicatori statistici privind expunerea comunităților la incidente generate de fauna sălbatică.
Un asemenea indicator nu ar reprezenta o predicție certă și nu ar garanta siguranța ori producerea unui incident. El ar putea folosi factori precum frecvența, distribuția, evoluția în timp, densitatea, tipul evenimentelor și sezonalitatea.
Fiecare indicator va trebui însoțit de metodologie, surse, perioadă de referință, incertitudini și limite de interpretare.
Prevenția înaintea incidentului
Informația este utilă nu doar după producerea unui eveniment, ci mai ales atunci când poate contribui la prevenirea lui.
Observatorul va avea o componentă importantă de educare și poate publica:
- recomandări oficiale privind comportamentul în prezența animalelor sălbatice;
- măsuri preventive;
- informații pentru turiști și comunități locale;
- recomandări pentru proprietari și operatori economici;
- materiale elaborate sau validate de instituțiile competente.
Conținutul preventiv va indica sursa și data publicării, pentru ca utilizatorii să poată verifica recomandarea actuală a autorității competente.
Utilitate pentru comunități
O administrație locală ar putea consulta situația evenimentelor din zonă. O comunitate ar putea observa evoluția în timp. Un operator de turism ar putea găsi recomandări oficiale actualizate. Cercetătorii și jurnaliștii ar putea consulta date publice structurate, iar cetățenii ar putea înțelege mai bine fenomenul local.
Aceeași informație publică poate genera utilitate diferită pentru fiecare categorie de utilizator.
Protecția datelor și responsabilitatea informației
Observatorul va fi construit pe principiul minimizării datelor. ARES nu urmărește publicarea identității victimelor, proprietarilor, persoanelor care au făcut sesizări, participanților la intervenții ori altor persoane fizice atunci când identificarea nu este necesară.
Datele vor fi prezentate, în măsura posibilului, agregat sau anonimizat. Înaintea publicării vor fi evaluate și riscurile privind:
- reidentificarea persoanelor din comunități mici;
- expunerea coordonatelor exacte ale locuințelor și bunurilor;
- afectarea siguranței victimelor sau martorilor;
- localizarea sensibilă a exemplarelor ori habitatelor;
- folosirea abuzivă a informațiilor despre faună.
Date din alte surse publice
Observatorul ar putea utiliza în viitor și alte informații din surse publice, delimitate vizibil de datele oficiale. Utilizatorul va putea înțelege statutul, proveniența și gradul de verificare al informației consultate.
Dezvoltarea etapizată
Etapa I – Concept și cooperare instituțională
Transmiterea propunerii către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și inițierea dialogului privind accesul la date și posibilitatea unei colaborări.
Status: inițiată.
Etapa II – Ursul brun
Realizarea primei versiuni pe baza datelor privind incidentele și intervențiile referitoare la ursul brun.
Etapa III – Harta națională
Integrarea instrumentelor geografice și a paginilor pentru județe și localități.
Etapa IV – Date istorice și analiză
Integrarea seriilor istorice și dezvoltarea instrumentelor de analiză în timp.
Etapa V – Prevenție
Integrarea recomandărilor și materialelor oficiale pentru populație.
Etapa VI – Extindere
Analizarea includerii altor specii relevante pentru siguranța comunităților.
Etapa VII – Indicatori statistici
Dezvoltarea unor modele fundamentate pe date pentru analiza expunerii comunităților.
Cercetare și acces la date
ARES dorește ca Observatorul să fie o resursă pentru cercetători, universități, specialiști în biodiversitate și managementul riscului, administrații locale, organizații neguvernamentale, jurnaliști și comunități profesionale.
În măsura permisă de sursele de date și de cadrul juridic, pot fi dezvoltate seturi agregate și instrumente dedicate analizei, cu documentarea licenței, provenienței și limitelor de reutilizare.
Dimensiunea de reziliență
Pentru ARES, relația om–faună sălbatică nu este exclusiv o problemă de mediu. Atunci când produce incidente repetate, fenomenul are și o dimensiune de siguranță a persoanei, protecție a bunurilor, prevenție, continuitate a activităților, informare publică, pregătire și reziliență.
O comunitate informată este o comunitate mai pregătită.
Obiectivele proiectului
Prin Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică urmărim:
- facilitarea accesului populației la informații publice relevante;
- reprezentarea geografică responsabilă a incidentelor;
- dezvoltarea unei baze statistice privind fenomenul;
- analiza evoluției în timp;
- identificarea zonelor cu frecvență crescută;
- promovarea măsurilor oficiale de prevenție;
- sprijinirea comunităților locale;
- facilitarea accesului cercetătorilor și specialiștilor la informații structurate;
- promovarea reutilizării responsabile a datelor publice;
- creșterea transparenței surselor;
- dezvoltarea unor instrumente prudente de analiză a riscului;
- consolidarea rezilienței comunităților.
Un proiect pentru interesul public
Observatorul este conceput ca un proiect deschis societății. Nu urmărim o bază de date pentru uz intern și nici duplicarea activității instituțiilor publice, ci construirea unei interfețe între datele existente și oamenii care au nevoie de ele.
Date → informație → înțelegere → prevenție → reziliență
Invitație la colaborare
ARES este deschisă dialogului cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, instituțiile publice competente, administrațiile locale, institutele de cercetare, universitățile, organizațiile profesionale și neguvernamentale, precum și specialiștii în biodiversitate, securitate și managementul riscului.
Instituțiile și specialiștii interesați pot transmite o propunere prin pagina oficială de contact ARES.
Statusul proiectului
La 13 august 2026, proiectul se află în etapa de inițiere și dialog instituțional. ARES va publica evoluțiile importante numai după confirmarea și documentarea lor.
Pentru date și recomandări oficiale privind ursul brun, consultați sursele instituțiilor competente:
Ministerul Mediului – biodiversitate
Recomandări IGSU privind prezența urșilor
Observatorul Național ARES – Om & Faună Sălbatică
Informație pentru prevenție. Date pentru înțelegerea riscului. Cunoaștere pentru comunități mai reziliente.
Asociația pentru Reziliență, Evaluare și Securitate – ARES