Propunere privind modificarea și completarea cerințelor minimale de securitate pentru anumite categorii de unități și clarificarea aplicării analizei de risc la securitate fizică

Către: Guvernul României
Prin: Ministerul Afacerilor Interne
În atenția: structurilor responsabile de reglementarea domeniului pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecției persoanelor

---

1. Obiectul propunerii

Prezenta propunere are ca obiect modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, în vederea clarificării categoriilor de unități pentru care se justifică efectuarea analizei de risc la securitate fizică și stabilirea unor cerințe minimale de securitate proporționale cu nivelul real de risc.

Propunerea urmărește introducerea unui sistem diferențiat, în care unitățile cu risc redus pot utiliza fișa de securitate, iar unitățile cu expunere ridicată, persoane aflate în responsabilitate, bunuri sau substanțe cu regim special, activitate nocturnă, acces public semnificativ ori funcționare automatizată trebuie să fie supuse analizei de risc la securitate fizică.

Prezenta propunere nu urmărește instituirea unei obligații generale și nediferențiate de analiză de risc pentru toate unitățile economice, ci stabilirea unui mecanism clar, proporțional și predictibil, prin care să fie protejate persoanele, bunurile, valorile, spațiile și activitățile care prezintă un nivel obiectiv de risc.

2. Necesitatea propunerii

În practică, numeroase unități economice desfășoară activități care implică riscuri semnificative pentru persoane, bunuri, valori sau sănătatea publică, fără ca acestea să fie întotdeauna reglementate distinct prin cerințe minimale de securitate.

Evoluția mediului economic a determinat apariția unor activități noi sau extinderea unor activități existente, precum unități de cazare cu self-check-in, clinici medicale private, laboratoare, centre logistice, magazine cu program nocturn care comercializează alcool și tutun, unități automatizate, parcări administrate și spații cu acces public.

În aceste situații, fișa de securitate poate constitui un instrument administrativ util, însă nu este suficientă pentru stabilirea măsurilor concrete de securitate, deoarece nu realizează o evaluare tehnică a amenințărilor, vulnerabilităților, zonelor funcționale, fluxurilor de persoane și bunuri, timpilor de intervenție și corelației dintre măsurile organizatorice, mecanice, electronice și paza umană.

Prin urmare, este necesară clarificarea regimului aplicabil unităților cu risc obiectiv, astfel încât analiza de risc la securitate fizică să fie menținută sau introdusă pentru acele categorii unde nivelul de expunere justifică o evaluare tehnică.

3. Principiul propus

Analiza de risc la securitate fizică trebuie aplicată unităților în care riscul nu rezultă doar din existența unor bunuri materiale, ci și din natura activității, accesul public, prezența persoanelor aflate temporar sau permanent în responsabilitatea unității, existența unor substanțe sau produse cu regim special, programul de funcționare, funcționarea automatizată, existența bunurilor aparținând terților sau impactul social al unui incident.

Se propune ca analiza de risc la securitate fizică să fie obligatorie pentru unitățile care prezintă cel puțin unul dintre următorii factori majori de risc:

1. acces public semnificativ;
2. prezența persoanelor cazate, tratate, îngrijite, supravegheate sau aflate temporar în responsabilitatea unității;
3. prezența minorilor, pacienților, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități sau altor persoane vulnerabile;
4. manipularea, depozitarea, utilizarea sau comercializarea de medicamente, substanțe cu regim special, reactivi, materiale biologice, produse biocide, produse accizabile ori bunuri ușor valorificabile;
5. funcționarea pe timp de noapte, în program prelungit sau în regim permanent;
6. existența numerarului, valorilor, echipamentelor de valoare sau bunurilor aparținând terților;
7. funcționarea fără personal permanent, prin sisteme de self-check-in, acces automatizat, puncte automate de plată sau alte sisteme similare;
8. existența mai multor căi de acces, spații funcționale distincte, spații tehnice, parcări, zone exterioare administrate sau zone cu acces restricționat;
9. existența unui istoric de incidente ori amplasarea într-o zonă cu risc crescut;
10. impactul semnificativ asupra siguranței persoanelor, sănătății publice, ordinii publice sau continuității activității.

4. De ce fișa de securitate nu este suficientă pentru aceste categorii

Fișa de securitate trebuie să rămână un instrument simplificat, adecvat unităților cu risc redus, activitate simplă și expunere limitată. Ea poate consemna date generale, măsuri existente, responsabilități și recomandări de bază, însă nu poate înlocui analiza de risc la securitate fizică în cazul obiectivelor complexe sau cu expunere ridicată.

Fișa de securitate nu este suficientă în aceste situații deoarece:

1. nu analizează în profunzime amenințările specifice activității;
2. nu stabilește scenarii concrete de producere a incidentelor;
3. nu evaluează tehnic vulnerabilitățile constructive, operaționale și procedurale;
4. nu corelează măsurile de securitate cu zonele funcționale ale obiectivului;
5. nu stabilește în mod fundamentat necesitatea pazei umane;
6. nu stabilește numărul posturilor de pază, programul acestora, traseele de patrulare sau atribuțiile concrete;
7. nu verifică adecvarea sistemelor de alarmare, supraveghere video, control acces și iluminat de securitate;
8. nu analizează timpii de intervenție;
9. nu evaluează suficient riscurile generate de activitatea nocturnă, self-check-in sau funcționarea fără personal permanent;
10. nu tratează suficient protecția persoanelor cazate, pacienților, minorilor, persoanelor vulnerabile sau persoanelor aflate temporar în responsabilitatea unității;
11. nu permite stabilirea unor măsuri diferențiate pentru recepții, casierii, spații comune, zone tehnice, depozite, parcări, accesuri secundare și alte zone funcționale.

În cazul unităților care implică persoane cazate, pacienți, minori, persoane vulnerabile, substanțe periculoase, medicamente, reactivi, produse accizabile, program nocturn, numerar, bunuri ale terților sau funcționare automatizată, riscurile nu pot fi apreciate exclusiv printr-o fișă administrativă.

Analiza de risc la securitate fizică este necesară pentru stabilirea măsurilor concrete privind paza umană, controlul accesului, alarmarea la efracție, supravegherea video, iluminatul de securitate, protecția elementelor constructive vulnerabile, procedurile de intervenție și protecția zonelor cu acces public.

5. Categorii de unități propuse pentru includere

5.1. Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Se propune includerea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare în categoria unităților pentru care se stabilesc cerințe minimale de securitate și pentru care se justifică efectuarea analizei de risc la securitate fizică.

Sunt avute în vedere, fără a se limita la acestea:

• hoteluri;
• moteluri;
• pensiuni turistice;
• pensiuni agroturistice;
• vile turistice;
• hosteluri;
• aparthoteluri;
• resorturi;
• campinguri;
• apartamente în regim hotelier administrate profesional;
• unități de cazare cu self-check-in sau control acces automatizat.

Motivare

Structurile de primire turistice prezintă caracteristici specifice care justifică reglementarea distinctă: acces public, prezența persoanelor cazate pe timpul nopții, bunuri personale ale turiștilor, spații comune, camere, coridoare, recepții, case de marcat, parcări, accesuri multiple și, în multe situații, personal redus în intervalul nocturn.

În aceste unități, securitatea nu privește doar patrimoniul operatorului economic, ci și siguranța persoanelor cazate, care se află temporar în responsabilitatea acestuia.

Regim propus

Analiza de risc la securitate fizică să fie obligatorie pentru structurile de primire turistice care îndeplinesc cel puțin unul dintre următoarele criterii:

• au peste 10 camere sau peste 20 de locuri de cazare;
• au recepție, casierie sau spațiu de primire a clienților;
• funcționează în regim permanent sau cu activitate pe timp de noapte;
• dețin parcare proprie sau administrată;
• utilizează sisteme de self-check-in, coduri de acces, cartele electronice ori control acces automatizat;
• dețin restaurant, bar, sală de evenimente, centru SPA, piscină, spațiu de agrement sau altă funcțiune conexă cu acces public;
• administrează mai multe unități de cazare în regim hotelier;
• sunt amplasate în zone turistice aglomerate sau cu risc ridicat;
• au înregistrat incidente de securitate.

Pază umană obligatorie la unitățile de cazare peste anumite praguri

Se propune instituirea obligației de asigurare a pazei umane pentru structurile de primire turistice cu peste 30 de camere sau peste 60 de locuri de cazare.

Aceeași obligație trebuie să se aplice, indiferent de capacitate, structurilor de primire turistice care:

• funcționează cu recepție 24/24;
• dețin restaurant, bar, sală de evenimente, club, parcare administrată sau spații de agrement;
• utilizează sisteme de self-check-in ori control acces automatizat fără personal permanent;
• sunt amplasate în zone cu risc ridicat sau au înregistrat incidente repetate;
• au configurații complexe, accesuri multiple sau spații exterioare greu de supravegheat.

Numărul posturilor de pază, programul acestora, traseele de patrulare, zonele supravegheate și atribuțiile personalului de pază se stabilesc prin analiza de risc la securitate fizică, în funcție de configurația obiectivului, numărul de accesuri, capacitatea de cazare, nivelul de ocupare, activitatea pe timp de noapte și funcțiunile conexe.

Paza umană nu trebuie tratată ca o obligație formală, ci ca o măsură de protecție a persoanelor cazate, a personalului, a bunurilor și a spațiilor.

5.2. Farmacii și puncte farmaceutice

Se propune includerea farmaciilor și punctelor farmaceutice în categoria unităților pentru care analiza de risc la securitate fizică este obligatorie.

Motivare

Farmaciile gestionează medicamente, produse cu regim special, produse care pot prezenta risc, bunuri ușor valorificabile, numerar și date personale ale pacienților. În plus, au acces public direct și pot funcționa în program prelungit sau în regim de gardă.

Riscul nu este exclusiv patrimonial. Accesul neautorizat, furtul, sustragerea sau manipularea necorespunzătoare a unor produse farmaceutice pot avea efecte asupra sănătății publice și siguranței persoanelor.

Cerințe minimale orientative

• protejarea căilor de acces;
• protejarea zonei casei de marcat;
• protejarea zonei de depozitare a medicamentelor;
• controlul accesului în spațiile cu acces restricționat;
• sistem de alarmare la efracție;
• supraveghere video a accesului și a zonei de vânzare, cu respectarea confidențialității;
• proceduri privind manipularea numerarului;
• proceduri privind accesul la medicamente și produse cu regim special.

5.3. Centre medicale, clinici private și unități medicale cu proceduri

Se propune includerea centrelor medicale și clinicilor private în categoria unităților pentru care analiza de risc se justifică atunci când activitatea presupune acces public, persoane vulnerabile, substanțe medicale, echipamente de valoare sau zone cu acces restricționat.

Sunt avute în vedere:

• clinici private;
• centre medicale;
• centre de imagistică;
• centre stomatologice cu mai multe cabinete;
• centre de dializă;
• centre de recuperare;
• centre de chirurgie ambulatorie;
• cabinete sau centre care dețin medicamente, substanțe, materiale sanitare ori echipamente de valoare.

Motivare

Aceste unități primesc persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate, gestionează date personale sensibile, echipamente medicale costisitoare, materiale sanitare și, în unele cazuri, medicamente sau substanțe cu regim special.

Analiza de risc este necesară pentru stabilirea măsurilor de protecție a persoanelor, bunurilor, spațiilor tehnice, zonelor de tratament și spațiilor cu acces public.

5.4. Laboratoare medicale, chimice, alimentare, veterinare, de testare și cercetare

Se propune includerea laboratoarelor în categoria unităților pentru care analiza de risc la securitate fizică este obligatorie.

Sunt avute în vedere:

• laboratoare medicale;
• laboratoare de analize;
• laboratoare de anatomie patologică;
• laboratoare veterinare;
• laboratoare alimentare;
• laboratoare de testare industrială;
• laboratoare de cercetare;
• laboratoare care utilizează reactivi, substanțe chimice, probe biologice sau materiale cu regim special.

Motivare

Laboratoarele utilizează sau depozitează reactivi, substanțe chimice, probe biologice, materiale sensibile, echipamente de valoare și date confidențiale. Accesul neautorizat poate produce consecințe asupra sănătății publice, siguranței persoanelor, integrității probelor și continuității activității.

În aceste situații, măsurile de securitate nu pot fi stabilite doar printr-o fișă administrativă, ci necesită analiză de risc adaptată configurației obiectivului, naturii activității și tipului de materiale manipulate.

5.5. Depozite de medicamente, materiale sanitare, biocide și dispozitive medicale

Se propune includerea depozitelor care gestionează produse medicale, farmaceutice sau sanitare în categoria unităților cu cerințe minimale de securitate.

Sunt avute în vedere:

• depozite farmaceutice;
• distribuitori de medicamente;
• depozite de materiale sanitare;
• depozite de dispozitive medicale;
• depozite de produse biocide;
• depozite de dezinfectanți și produse cu regim special.

Motivare

Aceste unități gestionează bunuri cu valoare economică ridicată, produse cu impact asupra sănătății publice și, uneori, substanțe cu regim special. Furtul, alterarea, contaminarea sau accesul neautorizat poate produce riscuri care depășesc simpla pierdere patrimonială.

5.6. Centre rezidențiale și centre pentru persoane vulnerabile

Se propune includerea centrelor rezidențiale și a unităților care au în îngrijire persoane vulnerabile.

Sunt avute în vedere:

• cămine pentru vârstnici;
• centre rezidențiale;
• centre pentru persoane cu dizabilități;
• centre pentru minori;
• centre de recuperare;
• adăposturi sociale;
• centre de îngrijire și asistență.

Motivare

Aceste unități au în responsabilitate persoane vulnerabile, uneori permanent, inclusiv pe timpul nopții. Riscurile vizează nu doar bunurile, ci integritatea fizică, siguranța și controlul accesului către spațiile de cazare.

Analiza de risc permite stabilirea măsurilor privind accesul, supravegherea zonelor comune, protecția spațiilor de cazare, intervenția în caz de incident și prevenirea accesului neautorizat.

5.7. Unități de învățământ private, grădinițe și afterschool-uri

Se propune includerea unităților private care desfășoară activități educaționale cu minori, în special atunci când există acces public, program prelungit sau un număr semnificativ de copii.

Sunt avute în vedere:

• grădinițe private;
• școli private;
• afterschool-uri;
• centre educaționale pentru copii;
• centre de activități extracurriculare.

Motivare

Prezența minorilor, accesul părinților, aparținătorilor și terților, programul zilnic, activitățile extracurriculare și necesitatea controlului accesului justifică stabilirea unor cerințe minimale de securitate.

Analiza de risc trebuie să stabilească măsuri privind accesul, preluarea și predarea copiilor, supravegherea zonelor comune, protejarea perimetrului și gestionarea situațiilor de urgență sau incident.

Regim propus

Analiza de risc să fie obligatorie cel puțin pentru unitățile care îndeplinesc unul dintre următoarele criterii:

• peste 20 de copii;
• program prelungit;
• acces direct din spațiul public;
• existența curții sau a spațiilor exterioare;
• transport propriu;
• activitate desfășurată pe mai multe niveluri sau în clădiri multiple.

5.8. Săli de evenimente, cluburi, baruri și restaurante cu program nocturn

Se propune includerea unităților de alimentație publică și divertisment care funcționează în program nocturn, organizează evenimente sau primesc un număr mare de persoane.

Sunt avute în vedere:

• cluburi;
• discoteci;
• baruri cu program de noapte;
• săli de evenimente;
• restaurante cu capacitate mare;
• terase cu program nocturn;
• spații care organizează evenimente private sau publice.

Motivare

Activitatea nocturnă, consumul de alcool, aglomerările de persoane, numerarul, riscul de conflicte și necesitatea protecției personalului și clienților justifică analiza de risc.

În aceste situații, analiza de risc este necesară pentru stabilirea măsurilor de control acces, supraveghere, protecție a casei de marcat, intervenție și gestionare a persoanelor agresive sau aflate sub influența alcoolului.

5.9. Parcări publice/private cu plată și parcări subterane

Se propune includerea parcărilor administrate public sau privat, în special cele cu plată, cele subterane sau cele aferente unor unități cu acces public.

Sunt avute în vedere:

• parcări cu plată;
• parcări subterane;
• parcări ale hotelurilor;
• parcări ale centrelor comerciale;
• parcări administrate privat;
• parcări cu sistem automat de acces.

Motivare

Parcările concentrează bunuri ale terților, vehicule, acces public, zone slab supravegheate și risc de furt, vandalism sau agresiuni. Parcările subterane sau automatizate prezintă vulnerabilități suplimentare generate de vizibilitatea redusă, accesurile multiple și dependența de sisteme tehnice.

Analiza de risc este necesară pentru stabilirea măsurilor privind iluminatul, supravegherea video, controlul accesului, protejarea zonelor de plată, procedurile de intervenție și protecția utilizatorilor.

5.10. Depozite logistice, hub-uri de curierat și centre e-commerce

Se propune includerea unităților logistice care gestionează bunuri ale terților, colete, stocuri, fluxuri de încărcare-descărcare și acces al angajaților, subcontractorilor sau vizitatorilor.

Sunt avute în vedere:

• depozite logistice;
• hub-uri de curierat;
• centre de sortare colete;
• centre e-commerce;
• spații de depozitare și distribuție cu bunuri aparținând terților.

Motivare

Aceste unități gestionează bunuri ale terților, volume mari de mărfuri, zone de încărcare-descărcare, acces multiplu și risc crescut de sustrageri interne sau externe.

Analiza de risc este necesară pentru stabilirea măsurilor privind controlul accesului, protecția perimetrului, supravegherea zonelor de manipulare, trasabilitatea fluxurilor și protecția bunurilor aflate în custodie.

5.11. Unități self-service sau fără personal permanent

Se propune includerea unităților care funcționează integral sau parțial fără personal permanent și în care securitatea depinde preponderent de sisteme tehnice.

Sunt avute în vedere:

• unități de cazare cu self-check-in;
• parcări automate;
• locker-e și puncte automate de predare/preluare colete;
• săli de fitness cu acces automatizat;
• spații comerciale automatizate;
• puncte de plată automate.

Motivare

Lipsa personalului permanent transferă securitatea aproape integral către sistemele tehnice, procedurile de monitorizare și intervenție. Din acest motiv, analiza de risc este necesară pentru corelarea riscurilor cu măsurile tehnice adecvate.

Trebuie evaluate accesul, supravegherea, alarmarea, timpii de intervenție, protecția utilizatorilor și vulnerabilitățile create de funcționarea automatizată.

5.12. Unități comerciale care comercializează băuturi alcoolice, produse din tutun și alte produse accizabile

Se propune includerea unităților comerciale care comercializează băuturi alcoolice, produse din tutun și alte produse accizabile, în special atunci când funcționează în program prelungit, nocturn sau non-stop.

Sunt avute în vedere:

• magazine alimentare cu alcool și tutun;
• minimarketuri;
• magazine mixte;
• magazine de cartier cu program prelungit;
• magazine non-stop;
• tutungerii;
• magazine specializate în băuturi alcoolice;
• magazine din stații de carburanți;
• puncte comerciale cu alcool/tutun în zone turistice;
• puncte comerciale cu program nocturn.

Motivare

Aceste unități comercializează produse accizabile, ușor valorificabile și frecvent vizate pentru sustrageri. În multe cazuri, gestionează numerar, au acces public direct și funcționează în program prelungit sau nocturn.

Vânzarea băuturilor alcoolice poate genera riscuri suplimentare privind conflictele, tulburarea ordinii, agresiunile asupra personalului și incidentele în proximitatea punctului de vânzare.

În cazul acestor unități, criteriul suprafeței nu este suficient pentru aprecierea riscului, întrucât un magazin de mici dimensiuni, cu program nocturn și produse accizabile, poate avea un nivel de expunere superior unui spațiu comercial mai mare, dar cu activitate obișnuită și program de zi.

Regim propus

Analiza de risc să fie obligatorie dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre următoarele criterii:

• funcționare după ora 22:00;
• funcționare în regim non-stop;
• comercializare predominantă de alcool, tutun sau produse accizabile;
• stocuri semnificative de produse accizabile;
• acces direct din stradă;
• personal unic pe tură;
• amplasare în zonă turistică, gară, autogară, zonă de divertisment sau zonă cu trafic pietonal ridicat;
• existența unor incidente anterioare de furt, tâlhărie, agresiune sau tulburare a ordinii publice.

6. Obiective cu funcțiuni mixte

Se propune introducerea noțiunii de obiectiv cu funcțiuni mixte.

În cazul obiectivelor în care se desfășoară mai multe activități, dintre care cel puțin una intră în categoria celor cu cerințe minimale de securitate, analiza de risc la securitate fizică trebuie să acopere întregul obiectiv sau cel puțin zonele funcționale care generează risc.

Exemple de obiective cu funcțiuni mixte:

• unitate de cazare cu restaurant, bar sau sală de evenimente;
• unitate de cazare cu parcare administrată;
• clinică medicală cu laborator propriu;
• farmacie cu depozit propriu;
• magazin alimentar cu alcool și tutun, program nocturn și casierie;
• spațiu comercial cu locker-e sau puncte automate de plată.

Această abordare este necesară pentru evitarea interpretării potrivit căreia o activitate cu risc special poate fi exclusă de la analiza de risc doar pentru că este desfășurată în cadrul unui obiectiv principal care, privit izolat, ar putea avea un regim mai redus.

7. Text propus privind bunurile expuse și elementele de acces

Se propune înlocuirea formulărilor restrictive referitoare la expunerea bunurilor prin suprafețe vitrate și la încuietorile ușilor și ferestrelor exterioare cu un text mai clar, care să nu lase loc interpretărilor.

Formulare propusă

Articol propus – protejarea bunurilor expuse și a elementelor de acces

(1) Bunurile și valorile aflate în spațiile unității trebuie protejate astfel încât să nu poată fi sustrase cu ușurință prin spargerea, forțarea, deschiderea neautorizată sau utilizarea necorespunzătoare a elementelor de închidere ale acestora.

(2) În afara programului de lucru, bunurile și valorile vizibile din exterior se păstrează numai în zone protejate prin mijloace mecanice, electronice, organizatorice sau prin pază umană, stabilite potrivit nivelului de risc.

(3) Prin bunuri și valori, în sensul prezentului articol, se înțeleg inclusiv numerarul, produsele accizabile, medicamentele, substanțele cu regim special, echipamentele de valoare, bunurile ușor valorificabile și bunurile aparținând terților aflate în custodia unității.

(4) Ușile, ferestrele, vitrinele, porțile, accesurile secundare, accesurile tehnice și celelalte elemente prin care se poate pătrunde în unitate trebuie asigurate astfel încât să întârzie pătrunderea neautorizată și să permită detectarea, verificarea ori intervenția în timp util.

(5) Măsurile de protecție se stabilesc prin analiza de risc la securitate fizică, ținând cont de natura bunurilor, amplasarea acestora, accesibilitatea din exterior, programul unității, existența pazei umane, timpul estimat de intervenție și consecințele producerii unui incident.

(6) Paza umană și programul permanent nu înlocuiesc, prin ele însele, obligația de protejare a accesurilor și a elementelor vulnerabile, ci se iau în calcul la stabilirea măsurilor concrete de securitate.

Explicația modificării

Formulările care se referă exclusiv la "suprafețe vitrate exterioare", "uși" și "ferestre exterioare" sunt insuficiente, deoarece vulnerabilitățile reale pot include și vitrine, porți, accesuri secundare, accesuri tehnice, zone de încărcare-descărcare, elemente mobile de închidere, spații cu acces automatizat sau alte puncte prin care se poate pătrunde în unitate.

De asemenea, existența pazei fizice sau funcționarea în program permanent nu trebuie să fie interpretată ca o exonerare de la obligația protejării accesurilor și elementelor vulnerabile. Paza umană trebuie să completeze măsurile mecanice, electronice și organizatorice, nu să le înlocuiască.

8. Cerințe minimale propuse pentru structurile de primire turistice

Pentru structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare se propun următoarele cerințe minimale, adaptate prin analiza de risc la securitate fizică:

1. protejarea căilor de acces principale și secundare;
2. protejarea recepției, casieriei și zonelor de gestionare a valorilor;
3. protejarea spațiilor comune, holurilor, coridoarelor, parcărilor și zonelor de acces public;
4. controlul accesului către camere, spații tehnice, depozite, arhive și zone destinate personalului;
5. sistem de alarmare la efracție pentru zonele vulnerabile și spațiile cu acces restricționat;
6. supraveghere video la accesuri, recepție, holuri principale, parcări și zone de circulație comună, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal;
7. iluminat de securitate pentru accesuri, parcări, căi de circulație și zone exterioare;
8. proceduri pentru gestionarea cheilor, cardurilor de acces, codurilor de acces și sistemelor electronice de acces;
9. proceduri pentru self-check-in și acces automatizat, acolo unde este cazul;
10. proceduri pentru incidente, persoane agresive, furturi, pierderi de bunuri, acces neautorizat și situații de urgență;
11. pază umană obligatorie pentru unitățile care depășesc pragurile stabilite sau care prezintă factori suplimentari de risc;
12. trasee de patrulare și responsabilități stabilite prin analiza de risc pentru unitățile cu pază umană;
13. măsuri de protecție pentru parcări, spații exterioare și zone de agrement;
14. măsuri specifice pentru unitățile cu bar, restaurant, sală de evenimente, club sau activitate nocturnă.

9. Completare privind self-check-in și acces automatizat

În cazul unităților care utilizează sisteme de self-check-in, coduri de acces, cartele electronice, aplicații mobile, puncte automate de plată sau alte forme de acces automatizat, se propune ca analiza de risc la securitate fizică să fie obligatorie atunci când nu există personal permanent în zona de primire, supraveghere sau intervenție.

Această obligație este necesară deoarece lipsa personalului permanent transferă securitatea asupra sistemelor tehnice, procedurilor de monitorizare și timpilor de intervenție.

Fișa de securitate nu poate evalua suficient vulnerabilitățile generate de coduri reutilizate, transmiterea codurilor către terți, acces neautorizat, defecțiuni tehnice, lipsa verificării identității persoanei sau lipsa intervenției umane.

10. Completare privind supravegherea video și protecția vieții private

Supravegherea video trebuie să fie orientată către zonele cu risc și zonele comune, fără afectarea nejustificată a vieții private.

În cazul structurilor de primire turistice, centrelor medicale, unităților educaționale și centrelor pentru persoane vulnerabile, camerele video trebuie amplasate în zone precum accesuri, recepții, holuri principale, parcări, zone de circulație comună, case de marcat și zone tehnice, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Nu se propune supravegherea video în camere de cazare, grupuri sanitare, cabinete de consultație, vestiare sau alte spații unde persoanele au o așteptare legitimă de intimitate.

11. Completare privind planul de măsuri

Pentru categoriile de unități pentru care analiza de risc este obligatorie, se propune ca raportul de analiză să includă obligatoriu un plan de măsuri etapizat, cu termene, responsabilități și indicatori de realizare.

Planul de măsuri trebuie să diferențieze între:

1. măsuri obligatorii imediate;
2. măsuri necesare pe termen scurt;
3. măsuri recomandate pentru creșterea nivelului de securitate;
4. măsuri organizatorice și procedurale;
5. măsuri tehnice;
6. măsuri privind paza umană, după caz;
7. măsuri privind instruirea personalului;
8. măsuri privind revizuirea periodică a analizei.

12. Revizuirea analizei de risc

Se propune ca analiza de risc la securitate fizică să fie revizuită obligatoriu în următoarele situații:

1. modificarea destinației sau activității unității;
2. extinderea capacității de cazare, tratament, depozitare sau servire publică;
3. introducerea activității pe timp de noapte;
4. introducerea sistemelor de self-check-in sau acces automatizat;
5. introducerea pazei umane sau modificarea modului de organizare a acesteia;
6. modificarea căilor de acces sau a compartimentării spațiului;
7. apariția unor incidente de securitate;
8. introducerea unor bunuri, valori, substanțe, medicamente sau produse accizabile care modifică nivelul de risc;
9. deschiderea unei parcări, a unui spațiu de evenimente, a unui bar sau a unei funcțiuni conexe cu acces public;
10. schimbarea semnificativă a fluxurilor de persoane sau bunuri.

13. Propunere de formulare normativă generală

Se propune completarea Anexei nr. 1 la Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 cu categorii suplimentare de unități pentru care se stabilesc cerințe minimale de securitate și pentru care se impune efectuarea analizei de risc la securitate fizică, atunci când natura activității, accesul public, programul de funcționare, existența bunurilor, valorilor, persoanelor vulnerabile, substanțelor periculoase, medicamentelor, produselor accizabile sau funcționarea automatizată justifică adoptarea unor măsuri de securitate diferențiate.

Analiza de risc la securitate fizică este obligatorie pentru unitățile care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute în prezenta anexă și care îndeplinesc cel puțin unul dintre criteriile majore de risc stabilite prin aceasta.

Unitățile care nu îndeplinesc criteriile de risc stabilite pot întocmi fișa de securitate, cu obligația actualizării acesteia ori a efectuării analizei de risc atunci când intervin modificări care conduc la creșterea nivelului de expunere.

14. Criterii majore de risc propuse

Se propune definirea următoarelor criterii majore de risc:

1. funcționare pe timp de noapte sau în regim permanent;
2. acces public semnificativ;
3. prezența persoanelor cazate, tratate, îngrijite sau supravegheate;
4. prezența minorilor sau a persoanelor vulnerabile;
5. existența medicamentelor, reactivilor, substanțelor periculoase, materialelor biologice sau produselor cu regim special;
6. comercializarea băuturilor alcoolice, produselor din tutun sau altor produse accizabile;
7. existența numerarului, valorilor sau bunurilor ușor valorificabile;
8. bunuri aparținând terților aflate în custodia unității;
9. funcționare fără personal permanent sau prin sisteme automatizate;
10. existența mai multor căi de acces, spații funcționale distincte sau zone cu acces restricționat;
11. existența unei parcări administrate sau a unor spații exterioare cu acces public;
12. istoric de incidente de securitate;
13. amplasare într-o zonă cu risc crescut.

15. Actualizarea grilelor de evaluare a riscului

Se propune actualizarea grilelor, criteriilor și instrumentelor de evaluare utilizate în analiza de risc la securitate fizică, deoarece acestea trebuie să reflecte situația reală din teren, evoluția modurilor de operare, schimbările tehnologice și noile forme de expunere a unităților.

Grilele existente trebuie revizuite astfel încât să nu trateze formal riscurile și să permită o diferențiere reală între unități aparent similare, dar cu expuneri diferite. De exemplu, două unități comerciale de dimensiuni apropiate pot avea niveluri de risc complet diferite în funcție de programul de funcționare, numerarul gestionat, tipul bunurilor comercializate, istoricul incidentelor, poziționarea, existența accesurilor secundare sau timpul de intervenție.

Actualizarea grilelor trebuie să urmărească cel puțin următoarele direcții:

1. introducerea unor criterii clare privind activitatea nocturnă și programul permanent;
2. diferențierea riscului în funcție de tipul bunurilor, nu doar de suprafața obiectivului;
3. includerea bunurilor aparținând terților ca factor distinct de risc;
4. evaluarea riscurilor generate de self-check-in, acces automatizat și lipsa personalului permanent;
5. includerea factorilor privind persoane cazate, pacienți, minori și persoane vulnerabile;
6. corelarea nivelului de risc cu timpul estimat de intervenție;
7. evaluarea separată a spațiilor exterioare, parcărilor, accesurilor secundare și zonelor tehnice;
8. includerea istoricului de incidente și a criminalității locale ca factori relevanți;
9. diferențierea între măsurile mecanice, electronice, organizatorice și paza umană;
10. stabilirea unor praguri clare pentru măsurile obligatorii.

Grilele trebuie să permită evaluatorului să stabilească măsuri proporționale, verificabile și aplicabile, nu doar să conducă la un scor formal. În lipsa actualizării acestora, analiza de risc riscă să nu mai corespundă realității operative și economice din teren.

16. Reglementarea casetelor de valori și a echipamentelor de depozitare a numerarului

Se propune introducerea unei cerințe minimale clare privind existența și utilizarea casetelor de valori, seifurilor sau echipamentelor securizate de depozitare temporară a numerarului pentru toate unitățile care desfășoară activități cu numerar.

În prezent, lipsa unei formulări clare poate conduce la situații în care numerarul este păstrat în sertare, dulapuri, birouri, case de marcat nesecurizate sau alte locuri improprii, crescând riscul de furt, tâlhărie sau sustragere internă.

Formulare propusă

Unitățile care desfășoară activități cu numerar au obligația de a asigura depozitarea temporară a acestuia în casete de valori, seifuri sau echipamente de securizare adecvate nivelului de risc, amplasate și utilizate astfel încât să reducă posibilitatea sustragerii.

Casetele de valori, seifurile și echipamentele destinate depozitării numerarului trebuie să fie fixate, ancorate sau integrate constructiv, astfel încât să nu poată fi îndepărtate cu ușurință din spațiul în care sunt amplasate.

În unitățile în care numerarul este preluat, depozitat sau procesat prin automate de plată, echipamente cash-in/cash-out, sisteme de depunere securizată sau alte echipamente similare, acestea pot substitui casetele de valori, cu condiția ca nivelul de securitate să fie adecvat riscului stabilit prin analiza de risc la securitate fizică.

Pentru unitățile cu program nocturn, numerar semnificativ, personal unic pe tură sau risc crescut de tâlhărie, analiza de risc trebuie să stabilească măsuri suplimentare privind limitarea numerarului disponibil, depunerea periodică, utilizarea casetelor temporizate, protecția casieriei și procedurile de intervenție.

17. Instalarea sistemelor de alarmare numai în baza unui proiect

Se propune reglementarea expresă a obligației ca instalarea sistemelor de alarmare la efracție, control acces, supraveghere video și a celorlalte componente ale sistemelor tehnice de securitate să se realizeze numai în baza unui proiect tehnic.

Această condiție este necesară pentru ca instalarea să poată fi verificată în mod obiectiv, iar măsurile implementate să poată fi comparate cu analiza de risc, configurația obiectivului și cerințele minimale aplicabile.

Instalarea fără proiect creează dificultăți majore de verificare, întrucât nu există o documentație clară privind zonele protejate, echipamentele utilizate, amplasarea detectorilor, a camerelor, a echipamentelor de control acces, traseele de cabluri, comunicațiile, alimentarea de rezervă, interconectările și scenariile de funcționare.

Formulare propusă

Sistemele de alarmare la efracție, supraveghere video, control acces și celelalte sisteme tehnice de securitate se proiectează și se instalează numai în baza unui proiect tehnic întocmit de personal sau societăți autorizate potrivit legii.

Proiectul tehnic trebuie să fie corelat cu analiza de risc la securitate fizică, cu cerințele minimale aplicabile categoriei de unitate și cu configurația reală a obiectivului.

Instalarea sistemului trebuie să respecte proiectul tehnic, iar orice modificare semnificativă a configurației sistemului se consemnează prin actualizarea documentației tehnice.

La finalizarea instalării, beneficiarul trebuie să dețină cel puțin proiectul tehnic, planșele de amplasare, schema de funcționare, lista echipamentelor, instrucțiunile de utilizare, procesul-verbal de punere în funcțiune și documentele privind instruirea personalului.

Pentru sistemele deja instalate fără proiect tehnic sau cu documentație incompletă, se propune instituirea unui termen de conformare, în care beneficiarii să obțină refacerea, actualizarea sau întocmirea documentației tehnice conforme cu situația existentă din teren.

Termenul de conformare poate fi stabilit diferențiat în funcție de categoria obiectivului și nivelul de risc, de exemplu între 12 și 24 de luni de la intrarea în vigoare a modificărilor.

18. Obligația contractului de mentenanță și service pentru sistemele de securitate

Se propune introducerea obligației ca sistemele tehnice de securitate să fie menținute în stare de funcționare prin contract de mentenanță și service încheiat cu societăți autorizate.

Un sistem de alarmare, supraveghere video sau control acces instalat, dar neverificat periodic, poate crea o falsă impresie de securitate. Defecțiunile, detectorii nefuncționali, acumulatoarele degradate, comunicațiile întrerupte, camerele neclare sau echipamentele dezactivate afectează direct nivelul real de protecție.

Formulare propusă

Beneficiarii sistemelor de alarmare la efracție, supraveghere video, control acces și ai celorlalte sisteme tehnice de securitate au obligația de a asigura mentenanța periodică și intervenția la defecțiuni prin societăți autorizate, în baza unui contract de mentenanță și service.

Contractul de mentenanță trebuie să prevadă cel puțin periodicitatea verificărilor, obligațiile prestatorului, timpii de intervenție, modul de consemnare a verificărilor, evidența defecțiunilor și responsabilitățile beneficiarului privind exploatarea sistemului.

Verificările periodice trebuie consemnate în documente de service sau registru de mentenanță, păstrate la beneficiar și puse la dispoziția organelor de control, la solicitare.

Pentru obiectivele cu risc ridicat, program permanent, pază umană, monitorizare la dispecerat, persoane vulnerabile, numerar semnificativ sau substanțe cu regim special, periodicitatea verificărilor trebuie stabilită prin analiza de risc și prin proiectul tehnic.

19. Registrul național al coeficienților de criminalitate și expunere

Se propune ca Inspectoratul General al Poliției Române să întocmească și să publice, într-un format unitar, un registru național al coeficienților de criminalitate, expunere sau risc teritorial, utilizabil în analiza de risc la securitate fizică.

În prezent, evaluarea expunerii teritoriale poate fi neunitară, în funcție de sursele disponibile, datele locale, experiența evaluatorului sau informațiile comunicate de structurile teritoriale. Lipsa unui sistem unitar poate conduce la diferențe de apreciere între județe, localități sau zone urbane.

Registrul ar trebui să conțină indicatori agregați, publicați într-o formă care să nu afecteze activitatea operativă sau protecția datelor, dar care să permită evaluatorilor și beneficiarilor să înțeleagă nivelul de expunere al locației.

Formulare propusă

Inspectoratul General al Poliției Române întocmește și actualizează periodic, la nivel național, o evidență unitară a coeficienților de criminalitate, expunere sau risc teritorial relevanți pentru analiza de risc la securitate fizică.

Coeficienții se publică pe site-urile structurilor Poliției Române într-un format unitar, accesibil și actualizat, cel puțin la nivel de județ, municipiu, oraș, comună sau zonă urbană, după caz.

Datele publicate trebuie să permită utilizarea lor în analiza de risc la securitate fizică, fără a conține informații care pot afecta anchete în curs, date personale sau informații operative sensibile.

Prin ordin sau instrucțiune se poate stabili metodologia de calcul, periodicitatea actualizării, nivelul teritorial de publicare și modul de utilizare a coeficienților în analiza de risc.

20. Includerea firmelor de deratizare, dezinsecție și dezinfecție în categoria unităților cu analiză de risc obligatorie

Se propune includerea operatorilor care desfășoară activități de deratizare, dezinsecție și dezinfecție în categoria unităților pentru care analiza de risc la securitate fizică este obligatorie, atunci când aceștia depozitează, manipulează, transportă sau utilizează substanțe biocide, toxice, periculoase ori cu regim special.

Motivare

Firmele de deratizare, dezinsecție și dezinfecție pot deține și utiliza substanțe chimice, biocide, toxice sau periculoase, care, în cazul accesului neautorizat, furtului, utilizării necorespunzătoare ori depozitării improprii, pot produce riscuri pentru sănătatea publică, siguranța persoanelor și mediul înconjurător.

Riscul nu este unul strict patrimonial. Accesul neautorizat la astfel de substanțe poate conduce la intoxicări, contaminări, utilizări ilegale, incidente de mediu sau afectarea unor spații publice/private în care acestea sunt aplicate.

Analiza de risc este necesară pentru stabilirea măsurilor privind controlul accesului la spațiile de depozitare, evidența substanțelor, protejarea zonelor tehnice, procedurile de predare-primire, transportul, limitarea accesului personalului neautorizat, alarmarea, supravegherea și intervenția în caz de incident.

Sunt avute în vedere:

• firme de deratizare;
• firme de dezinsecție;
• firme de dezinfecție;
• operatori care depozitează, manipulează sau transportă produse biocide;
• operatori care utilizează substanțe toxice, periculoase sau cu regim special în prestarea serviciilor.

Cerințe minimale orientative

1. controlul accesului în spațiile de depozitare a substanțelor;
2. protejarea spațiilor în care se păstrează biocide, substanțe toxice sau materiale periculoase;
3. evidența intrărilor și ieșirilor de produse;
4. limitarea accesului numai la personal autorizat sau instruit;
5. sistem de alarmare la efracție pentru spațiile de depozitare;
6. supraveghere video a accesurilor și zonelor de depozitare, acolo unde este proporțional și legal;
7. proceduri pentru transport, predare-primire și intervenție în caz de incident;
8. măsuri pentru prevenirea accesului neautorizat, furtului sau utilizării ilegale.

21. Beneficiile propunerii

Adoptarea prezentei propuneri ar genera următoarele beneficii:

1. clarificarea regimului aplicabil unităților cu risc redus și celor cu risc obiectiv;
2. reducerea interpretărilor neunitare privind aplicarea analizei de risc și a fișei de securitate;
3. protejarea persoanelor cazate, pacienților, minorilor, persoanelor vulnerabile, personalului și publicului;
4. creșterea nivelului real de securitate pentru unitățile cu activitate nocturnă, acces public sau funcționare automatizată;
5. protejarea medicamentelor, reactivilor, substanțelor cu regim special, produselor accizabile și bunurilor aparținând terților;
6. stabilirea unor măsuri proporționale, adaptate obiectivului, nu obligații formale identice pentru toate unitățile;
7. sprijinirea activității organelor de poliție prin documente mai clare, standardizate și fundamentate;
8. protejarea mediului economic împotriva obligațiilor inutile pentru unitățile cu risc redus;
9. creșterea responsabilității conducătorilor de unități în privința măsurilor de securitate;
10. asigurarea unui cadru modern, adaptat activităților economice contemporane.

22. Concluzie

Prezenta propunere nu urmărește revenirea la o obligație generalizată de analiză de risc pentru toate societățile comerciale, ci instituirea unui mecanism diferențiat și proporțional.

Unitățile simple, cu risc redus, pot utiliza fișa de securitate. Unitățile cu risc obiectiv, generat de natura activității, persoanele aflate în responsabilitate, substanțele sau bunurile gestionate, activitatea nocturnă, accesul public ori funcționarea automatizată, trebuie să fie supuse analizei de risc la securitate fizică.

Această soluție protejează mediul de afaceri împotriva obligațiilor inutile, dar protejează și persoanele, bunurile, valorile, sănătatea publică și ordinea publică acolo unde riscurile sunt reale.

Se solicită analizarea oportunității modificării și completării Normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, în sensul celor prezentate, precum și consultarea specialiștilor în securitate fizică, a structurilor de aplicare a legii, a mediului economic și a organizațiilor profesionale.

---

Sinteză categorii și justificare

Categoria propusă	Motiv principal	Regim propus
Structuri de primire turistice	persoane cazate, noapte, acces public, bunuri personale	analiză de risc; pază umană peste praguri
Farmacii	medicamente, produse cu regim special, numerar, acces public	analiză de risc
Centre medicale și clinici	pacienți, date sensibile, echipamente, substanțe	analiză de risc peste criterii
Laboratoare	reactivi, substanțe, probe biologice, echipamente	analiză de risc
Depozite medicale/farmaceutice	produse cu impact asupra sănătății publice	analiză de risc
Centre pentru persoane vulnerabile	persoane în responsabilitatea unității	analiză de risc
Unități educaționale private	minori, acces controlat, program prelungit	analiză de risc peste praguri
Evenimente, cluburi, baruri nocturne	alcool, aglomerări, conflicte, numerar	analiză de risc
Parcări administrate	bunuri ale terților, vehicule, acces public	analiză de risc peste criterii
Logistică și curierat	bunuri ale terților, fluxuri mari, risc intern/extern	analiză de risc
Unități self-service	lipsă personal, acces automatizat, dependență de sisteme tehnice	analiză de risc
Magazine alcool/tutun	produse accizabile, numerar, program nocturn, conflicte	analiză de risc peste criterii