ARES

Tinichigiu auto — standard ocupațional ANC arhivat

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Tinichigiu auto”, redat integral în 22 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Standard ocupațional arhivat — numai pentru documentare

Autoritatea Națională pentru Calificări

Tinichigiu auto

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Tinichigiu auto”, redat integral în 22 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Statut
Arhivat / istoric
Cod identificat
Cod istoric sau neidentificat
Pagini
22
Extragere
Text din PDF
Descarcă PDF-ul istoric ANC

Transcriere integrală indexabilă

Fișa arhivată completă

22 pagini

Textul este redat pagină cu pagină din documentul publicat de ANC. Pentru scanări s-a folosit OCR; PDF-ul oficial rămâne sursa de referință pentru formatare, semnături și elemente grafice.

Pagina 1 din 22
Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Tinichigiu auto
Domeniul: Comerţ şi servicii
Bucureşti 1999
Pagina 2 din 22
Unitatea pilot:
RATB Ciclop, Bucureşti
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Ion Dumitraşcu
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
maistru Victor Preda, RATB Ciclop, Bucureşti
ing. Mihai Plopeanu, RATB Ciclop, Bucureşti
Referenţi de specialitate:
ing. Nicolae Stănescu SC TOPE
profesor ing. Georgeta Bărbălău, Grupul Şcolar Industrial Dacia
Standard aprobat COSA la data de 07-01-1999
Cod COSA: O - 27
© copyright 1999 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.
Pagina 3 din 22
Tinichigiu auto
Descrierea ocupaţiei
Ocupatia se referã la lucrãtorii ce executã operatii de reparatie si întretinere la autovehicule.
În acest domeniu, pe lîngã operatiile efective de reparatie si întretinere a autovehiculelor, tinichigiul trebuie
sã ofere solutia optimã din punct de vedere tehnic, calitativ, economic si al sigurantei autovehicului în
circulatie. Trebuie sã aibã cunostinte temeinice de sudurã, trebuie sã cunoascã natura materialelor
(rezistentele si punctele critice) si cunoasterea diverselor tipuri de caroserii.
De asemenea trebuie sã dea dovadã de operativitate si sã aibã o bunã colaborare cu clientii oferind sfaturi
competente în domeniul mentenantei autovehiculului.
Standardul a fost elaborat pe baza informatiilor culese în cadrul unitãtii pilot RATB Ciclop Bucuresti.
Pagina 4 din 22
Tinichigiu auto
tinichigiul trebuie să ofere solutia optimă din punct de ve UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Administraţie 	Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Competenţe generale la locul de muncă 	Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a
incendiilor
Materiale 	Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă
Planificare 	Planificarea activităţii proprii
Producţie 	Evaluarea gradului de uzură a caroseriei
Executarea lucrărilor de recondiţionare de repere
Executarea lucrărilor de sudură pentru reperele nedemontabile
Înlocuirea geamurilor fixe ale caroseriei
Înlocuirea reperelor demontabile
Readucerea caroseriei la parametrii dimensionali normali
Verificarea, întreţinerea şi repararea sistemelor de acţionare,
închidere şi blocare
Relaţii cu clientela 	Oferirea de consultanţă de specialitate
Scule, dispozitive, verificatoare şi 	Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
echipamente
Pagina 5 din 22
Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea datelor necesare 	1.1. Datele de referinţă sunt identificate corect prin corelarea cu prestaţia
întocmirii documentelor specifice 	de efectuat.
1.2. Datele necesare completării documentelor sunt selectate şi codificate
conform nomenclatorului de lucrări.
2. Întocmirea documentelor specifice 	2.1. Documentele se întocmesc utilizând toate informaţiile specifice
tipului de document.
2.2. Documentele se pot completa pe parcurs cu lucrările suplimentare,
de câte ori este cazul.
2.3. Documentele se întocmesc utilizând limbaj specific.
2.4. Documentele se întocmesc lizibil şi corect.
3. Asigurarea circulaţiei documentelor 	3.1. Documentele specifice sunt transmise punctelor de lucru, verificare
şi testare.
3.2. Circulaţia documentelor între diversele puncte de lucru se face
operativ pentru a se asigura utilizarea eficientă a timpului de lucru.
3.3. Documentele specifice se păstrează corespunzător pe durata
lucrărilor, pentru a se reduce pericolul de deteriorare şi pierdere a lor.
Gama de variabile
Unitatea se aplică tuturor ocupaţiilor practicate într-un service-auto.
Tipurile de documente specifice utilizate:
- comandă
- fişă de inspecţii în garanţie
- fişă de reparaţii
- fişă de inspecţii tehnice periodice
- certificat de garanţie
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor (normative)
La evaluare se va urmări:
- completarea corectă a tuturor documentelor utilizate pentru lucrări de service-auto
Pagina 6 din 22
Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a incendiilor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Aplicarea normelor de protecţia 	1.1. Toate activitatile se desfaşoara cu respectarea permanenta a
muncii 	normelor de protecţia muncii.
1.2. Normele de protectia muncii sunt însuşite prin participarea la
instructaje periodice.
1.3. Însuşirea normelor de protectia muncii este atestata prin fişa
individuală de instructaj.
1.4. Deficienţele constatate în aplicarea normelor de protecţia muncii
sunt identificate şi eliminate cu urgenta maxima.
1.5. Echipamentul de protectie individuala va fi întretinut şi utilizat cu
responsabilitate în conformitate cu prevederile cu specific tehnologic din
normele de protecţia muncii.
2. Aplicarea normelor de prevenire şi 	2.1. Normele şi modul de utilizare a mijloacelor de prevenire şi stingere a
stingere a incendiilor 	incendiilor sunt însuşite prin instructaje şi aplicatii practice.
2.2. Toate lucrările sunt efectuate cu respectarea normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor.
2.3. Starea tehnică este verificată periodic în vederea asigurării bunei
functionari a echipamentului de prevenire şi stingere a incendiilor.
3. Acţionarea în vederea limitării 	3.1. Situaţiile critice sunt identificate permanent pe toată durata
situaţiilor de risc 	desfaşurarii activitatilor lucrative.
3.2. În cazul situaţiilor de risc se vor lua măsuri cu promptitudine pentru
înlăturarea pericolului.
3.3. Pericolele identificate care depaşesc nivelul sau de competenta sunt
raportate factorilor responsabili în vederea eliminării lor.
4. Aplicarea măsurilor de urgenţă şi 	4.1. Măsurile de urgenţă în cazul accidentelor de muncă sunt aplicate cu
evacuare 	rapiditate şi luciditate.
4.2. Evacuarea personalului aflat în situaţii critice se face conform unui
plan prestabilit.
4.3. Avertizarea personalului cu privire la pericole se face cu mijloacele
din dotare (acustic sau optic).
Pagina 7 din 22
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru toate ocupaţiile dintr-un service-auto
Echipamentul de protecţie individuală este specific fiecărui loc de muncă.
Materiale şi echipamente de stingere a incendiilor:
- instalaţii automate de detectare şi stingere a incendiilor
- extinctoare chimice sau cu zăpadă carbonică
- nisip, lopeţi, găleţi, etc.
Surse de incendii:
- combustibil (benzină, motorină)
- uleiuri minerale
- acetilenă
- materiale din cauciuc şi mase plastice
- lacuri, vopsele, diluanţi
Substanţe toxice
- gaze eşapament
- lichid de frână, răcire
- substanţe decapante
- benzină - motorină
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- normele de protecţia muncii pentru ateliere mecanice, electrice, de sudură şi vopsitorie
- norme de tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice
- norme de protecţia muncii pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor
- mijloace individuale de protecţie
- norme de protecţia muncii privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi autoaprinderilor
La evaluare se urmăreşte:
- modul în care sunt însuşite şi aplicate normele de protecţia muncii şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor, specifice fiecărui loc de muncă.
Evaluarea se poate face prin simulări de situaţii critice.
Pagina 8 din 22
Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea necesarului de piese de 	1.1. Necesarul de piese de schimb se stabileşte funcţie de specificul
schimb şi materiale 	lucrărilor.
1.2. Necesarul de piese şi materiale se determină în baza unor verificări
periodice a stocurilor.
1.3. Completarea stocurilor se face periodic sau de câte ori este nevoie.
1.4. Programul de aprovizionare se stabileşte în timp util în sensul
completării bazei materiale pentru asigurarea continuităţii activităţii la
locul de muncă.
2.Stabilirea surselor de procurare 	2.1. Sursele de procurare se stabilesc în concordanţă cu recomandările din
cartea tehnică a autovehiculelor.
2.2. Alegerea furnizorilor se face pe bază de referinţe privind
comportarea în exploatare a produselor furnizate.
2.3. Furnizorii sunt selectaţi cu atenţie şi responsabilitate.
3. Controlul şi recepţia pieselor de 	3.1. Controlul se face vizual în vederea identificării şi eliminării reperelor
schimb şi materialelor 	necorespunzătoare.
3.2. Recepţia se face prin verificarea cantităţii şi tipurilor de repere (piese
de schimb şi materiale) conform comenzii de aprovizionare.
3.3. Reperele recepţionate sunt verificate din punct de vedere al perioadei
de garanţie.
4. Manipularea şi depozitarea pieselor 	4.1. Manipularea pieselor şi materialelor se face cu mijloace adecvate
de schimb şi a materialelor 	pentru a se preveni avarierea, deteriorarea sau pierderea acestora.
4.2. Depozitarea se face în spaţii special amenajate, corespunzătoare
condiţiilor de mediu indicate de fabricant.
4.3. Depozitarea se face pe compartimente marcate pentru a se asigura o
identificare rapidă a reperelor solicitate.
4.4. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă împotriva efracţiei.
Pagina 9 din 22
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
- alte ocupaţii specifice
Piese de schimb şi materiale folosite:
mecanic auto
- diverse repere mecanice
- organe de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe, coliere pe diverse dimensiuni)
- garnituri, racorduri, conducte
electrician auto
- componente electrice şi electronice
- conductori şi conectori
tinichigiu auto
- repere de caroserie
- tablă de diverse dimensiuni
- electrozi de sudură, oxigen, acetilenă, CO2
vopsitor auto
- chit, diluanţi, vopsele ...
Condiţii optime de livrare - calitate, preţ, termen.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- furnizori potenţiali
- manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor
- condiţii de mediu privind depozitarea
La evaluare se urmăreşte:
- modul în care este identificat şi asigurat stocul de piese de schimb şi materiale
- modul în care sunt recepţionate reperele achiziţionate
- modul de depozitare şi accesare
Pagina 10 din 22
Planificarea activităţii proprii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea lucrărilor 	1.1. Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a
termenelor de execuţie
1.2. Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe
parcursul derulării acesteia.
1.3. Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare
a termenului final.
2.Stabilirea şi alocarea resurselor 	2.1. Resursele sunt stabilite corect funcţie de natura şi complexitatea
lucrărilor.
2.2. Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele
clientului.
2.3. Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi
funcţie de capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de
promptitudinea în onorarea comenzilor.
3. Planificarea activităţii 	3.1. Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.
3.2. Planificarea se face astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi
posibilităţilor de realizare.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
Tipuri de activităţi planificate:
- întreţinere şi reparaţii curente post garanţie
- lucrări de întreţinere în garanţie
- inspecţii tehnice periodice
Tipuri de resurse:
- materiale specifice ocupaţiei
- piese de schimb specifice ocupaţiei
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor prestate
- normele de timp alocate pentru fiecare lucrare
- defecţiuni posibile pe categorii şi tipuri de autovehicule
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de a aprecia corect şi a planifica o lucrare pentru finalizarea la termen, ţinând cont de fazele de
realizare a activităţii
Pagina 11 din 22
Evaluarea gradului de uzură a caroseriei
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea lucrărilor de 	1.1. Identificarea se face prin examinarea vizuală a tuturor elementelor
componente ale caroseriei.
1.2. Identificarea se face utilizând unelte specifice.
1.3. Procedurile de identificare alese au în vedere accesibilitatea
elementelor vizate.
2. Stabilirea soluţiilor de remediere 	2.1. Solutia de remediere se stabileşte în functie de gradul de uzura al
elementului vizat.
2.2. Soluţia de remediere trebuie să asigure siguranţa în circulaţie.
2.3. Soluţia de remediere este stabilită astfel încât să se realizeze un
echilibru optim calitate/costuri.
Gama de variabile
Unitatea se aplică tuturor lucrărilor din această ocupaţie.
Echipamente de caroserie vizate:
- aripi faţă-spate
- dubluri aripi faţă-spate
- bavolete şi dubluri
- lonjeroane şi traverse
- podea caroserie
- portiere, capote
- stâlpi de rezistenţă
Tipuri de repere:
- demontabile
- nedemontabile
Unelte specifice: raşchete, dălţi, ciocane, şurubelniţe, cleşti.
Elemente importante în siguranţa caroseriei: lonjeroane, traverse, profile de rezistenţă.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- importanţa fiecărui element în structura caroseriei
- proceduri de identificare a gradului de uzură a elementelor componente ale caroseriei
La evaluare se urmăreşte:
- modul de examinare şi identificare corectă a gradului de uzură, a tuturor zonelor expuse frecvent degradărilor
- modul de stabilire a soluţiilor de remediere în funcţie de gradul de uzură constatat şi în condiţii
tehnico-economice optime
Pagina 12 din 22
Executarea lucrărilor de recondiţionare de repere
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea metodei de recondiţionare 	1.1. Metoda de reconditionare se stabileşte în functie de gradul de
deformare sau uzură a reperului.
1.2. Metoda de reconditionare se stabileşte în functie dotarea tehnica a
locului de mancă.
1.3. Metoda de recondiţionare trebuie să aibă în vedere nivelul de
calificare al personalului executant.
2. Recondiţionarea reperelor 	2.1. Recondiţionarea se aplică numai reperelor asamblate la rece, cu
şuruburi, nituire sau lipire.
2.2. Reconditionarea se aplica utilizând unelte şi scule adecvate.
2.3. Recondiţionarea se realizează acţionând atât asupra reperului celui
mai avariat cât şi asupra reperelor asamblate cu acesta.
2.4. Recondiţionarea se face în mai multe etape, evitând deteriorarea
reperului prin rupere.
2.5. Recondiţionarea se face urmărind încadrarea parametrilor
dimensionali ai reperului recondiţionat în toleranţele admise de fabricant.
2.6. Recondiţionarea se face respectând parametrii dimensionali
3.Finisarea reperelor recondiţionate 	3.1. Finisarea se face utilizând scule şi unelte specifice.
3.2. Finisarea se face urmărind linia de încadrare a reperului recondiţionat
în linia caroseriei.
3.3. Finisarea se face respectând jocurile şi tolerantele indicate de
4. Verificarea reperelor recondiţionate 	4.1. Verificarea se face vizual.
4.2. Verificarea se face prin palpare.
4.3. Verificarea se face utilizând instrumente de masura şi control.
Gama de variabile
Deformarea plastică poate fi executată la rece sau la cald (cu aparat de sudură).
Scule, unelte şi dispozitive speciale:
- ciocane, nicovale de mână, nicovale de banc, leviere, prese (mecanice, hidraulice, pneumatice)
- dispozitive complexe pentru îndreptat (gabarite), cale speciale, trusă de sudură autogenă
Instrumente de măsură şi control: rulete, şublere, compasuri, cale.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- noţiuni legate de rezistenţa materialelor
- metode de demontare-montare la rece
Pagina 13 din 22
La evaluare se va urmări:
- modul de recondiţionare a unui reper prin deformare.
Pagina 14 din 22
Executarea lucrărilor de sudură pentru reperele nedemontabile
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Dezasamblarea şi asamblarea 	1.1. Dezasamblarea reperelor nedemontabile se face prin tăiere cu sudură
reperelor nedemontabile 	sau prin procedee mecanice.
1.2. Dezasamblarea şi asamblarea reperelor nedemontabile se face în
funcţie de poziţia elementului vizat.
1.3. Dezasamblarea şi asamblarea poate fi şi partiala în functie de
suprafaţa uzată.
2. Verificarea asamblărilor prin sudură 	2.1. Verificarea se face prin observarea tuturor asamblărilor prin sudură.
sau făţuire
2.2. Metoda de verificare se alege în funcţie de tipul cordonului de sudură.
3. Controlul încadrării în cotele de 	3.1. Controlul se face vizual.
gabarit
3.2. Controlul se face utilizând dispozitive specifice.
3.3. Controlul se face în funcţie de intrucţiunile producătorului.
Gama de variabile
Tipuri de repere nedemontabile :
- dubluri (de uşi, praguri, aripi)
- panouri (de uşi, faţă, spate)
- plafoane, podele
- stâlpi de rezistenţă, rame de uşi faţă/spate
- aripi sudate
- lonjeroane, traverse
Tipuri de asamblare :
- cordoane de sudură : continue, discontinue (în puncte)
S.D.V.-uri specifice : ciocane, dălţi, comparatoare, compasuri
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- metode de identificare
- alegerea S.D.V.-urilor adecvate
- respectarea procesului tehnologic
- tehnica sudurii şi a tipurilor de sudură
La evaluare se urmăreşte:
- identificarea corectă a reperelor nedemontabile avariate sau uzate
- alegerea metodei de dezasamblare şi reasamblare în vederea remedierilor
- modul de realizare a asamblării prin sudură în funcţie de tipul cordonului de sudură şi de grosimea reperelor
asamblate
Pagina 15 din 22
Înlocuirea geamurilor fixe ale caroseriei
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Demontarea-remontarea geamurilor 	1.1. Demontarea-remontarea se efectuează în funcţie de modul de fixare
fixe 	al geamului.
1.2. Demontarea-remontarea se realizeaza cu unelte, dispozitive şi
materiale specifice.
1.3. Demontarea-remontarea se execută în conformitate cu indicaţiile
fabricantului.
2. Curăţarea, întreţinerea şi înlocuirea 	2.1. Curatarea şi întretinerea garniturilor de etanşare sau a ramelor de
garniturilor de etanşare 	caroserie se face utilizând unelte, dispozitive şi materiale specifice.
2.2. Înlocuirea garniturilor de etanşare se face periodic sau de câte ori este
nevoie.
3. Identificarea neetanşeităţilor 	3.1. Identificarea neetanşeitatilor se face vizual sau prin pipaire.
3.2. Identificarea neetanseităţilor se face prin metode adecvate.
3.3. Identificarea neetanseitatilor se face utilizând scule şi unelte
specifice.
3.4. Identificarea neetanşeitatilor se face dupa demontarea reperelor care
4. Efectuarea operaţiilor de refacere a 	4.1. Refacerea etanşeitatilor se executa dupa determinarea precisa a zonei
etanşeităţilor 	neetanşe.
4.2. Refacerea etanşeitatilor se face prin înlocuirea sau repararea
elementelor necorespunzătoare sau deteriorate.
4.3. Refacerea etanşeitatilor se realizeaza utilizând scule, dispozitive şi
materiale adecvate.
5. Verificarea etanşeităţilor 	5.1. Verificarea etanşeitatilor se face vizual sau prin pipaire.
5.2. Verificarea etanşeitatilor se face prin metode adecvate.
5.3. Verificarea etanşeitatilor se face având acces direct la zona de
Pagina 16 din 22
Gama de variabile
Moduri de fixare a geamurilor: cu garnituri de etanşare (chedere), cu soluţii de cauciuc, cu cleme metalice sau de
plastic.
Unelte, dispozitive şi materiale utilizate la demontarea-remontarea sau înlocuire: şurubelniţe, cuţite, dispozitive
de manevrare şi presare a geamurilor pe caroserie, truse cu seturi de soluţii pentru lipit geamuri pe caroserie,
sârme de oţel, şnur.
Unelte şi materiale necesare curăţării ramelor şi garniturilor de etanşare: raşchete, şurubelniţe, hârtie abrazivă,
lavete, degresanţi, grunduri, vaseline.
Scule, dispozitive şi materiale utilizate la refacerea etanşeităţii: raşchete, dispozitive de injectare a masticului sau
siliconului în locurile neetanşe, mastic, silicon.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- metode de demontare-montare a geamurilor fixe
- utilizarea trusei pentru lipit geamuri
- locurile caroseriei unde pot apare neetanşeităţi şi metode de etanşare
La evaluare se urmăreşte:
- demontarea-remontarea corectă a unui geam, asigurarea etanşeităţii după montare, precum şi capacitatea de
depistare şi eliminare a neetanşeităţilor.
Pagina 17 din 22
Înlocuirea reperelor demontabile
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Executarea lucrărilor de 	1.1. Stabilirea lucrărilor de demontare-remontare se face în funcţie de
demontare-remontare 	poziţia elementului vizat.
1.2. Stabilirea lucrărilor de demontare-remontare se face în funcţie de
tipul asamblării.
1.3. Stabilirea lucrărilor de demontare-remontare se face în funcţie de
accesibilitatea la elementul vizat.
1.4. Stabilirea lucrărilor de demontare-remontare se face în concordanţă
cu normele stabilite de producător.
2. Verificarea toleranţelor de montaj 	2.1. Verificarea toleranţelor de montaj se face vizual.
2.2. Verificarea se face cu ajutorul unor dispozitive specifice.
2.3. Verificarea se face conform prevederilor din cartea tehnică a
autovehiculului.
Gama de variabile
Unelte specifice : raşchete, şpacluri, truse de chei
Tipuri de asamblare : prin şuruburi, cu nituri, chiplinguri cu adezivi, cu buloane şi piese de cauciuc.
Dispozitive specifice : compasuri, şublere, comparatoare, cale.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- metode de identificare
- alegerea S.D.V.-urilor adecvate
- proceduri de demontare-montare
La evaluare se urmăreşte:
- identificarea corectă a reperelor demontabile avariate sau cu grad de uzură avansat, în vederea înlocuirii
acestora
Pagina 18 din 22
Readucerea caroseriei la parametrii dimensionali normali
Descrierea unităţii
Unitatea se referă la operatiunile de readucere a caroseriilor de autovehicule cu grade diferite de avariere, la
parametrii nominali indicati de constructor astfel încât după reparatie, autoturismul să poată fi exploatat în conditii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea metodei de readucere a 	1.1. Stabilirea se face vizual.
caroseriei la parametrii nominali
1.2. Stabilirea se face prin măsurători.
1.3.Stabilirea se face ţinând cont de tipul caroseriei.
1.4. Stabilirea are loc în funcţie de importanţa reperelor deteriorate în
structura de rezistenţă a caroseriei.
1.5. Stabilirea se face în functie de gradul de avariere a caroseriei şi de
posibilităţile tehnice ale atelierului.
2.Aducerea caroseriei la parametrii 	2.1. Aducerea caroseriei la parametrii dimensionali apropiaţi de cei
dimensionali apropiaţi de cei nominali 	nominali are loc după ce au fost demontate de pe caroserie reperele care
nu sunt avariate şi care pot suferi avarii în timpul reparatiei.
2.2. Aducerea caroseriei la parametrii dimensionali apropiaţi de cei
nominali se realizeaza cu unelte, scule şi dispozitive adecvate.
2.3. Aducerea caroseriei la parametrii dimensionali apropiaţi de cei
nominali se face actionând atât asupra reperului celui mai avariat cât şi
asupra reperelor mai puţin avariate, dar care sunt îmbinate cu acest reper.
2.4. Aducerea caroseriei la parametrii dimensionali apropiaţi de cei
nominali se face aplicând diverse metode de micşorare a rezistentei
3. Readucerea caroseriei la parametrii 	3.1. Readucerea se face prin reparare sau înlocuire de repere.
nominali
3.2. Readucerea se face utilizând scule, dispozitive şi verificatoare
specifice.
3.3. Readucerea se realizează respectând procedeul tehnologic indicat de
constructor.
Gama de variabile
Aparate de măsură: rigle, rulete, compasuri, şublere, cale de control.
Unelte, scule şi dispozitive utilizate la readucerea caroseriei la parametrii dimensionali nominali: prese
(mecanice, hidraulice, pneumatice), ciocane, trusă de sudură oxiacetilenică, nicovală de mână, standuri complexe
special utilate.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor specifice.
- metode de recondiţionare
- tehnica măsurătorilor
- rolul diferitelor componente în structura de rezistenţă a caroseriei
La evaluare se urmăreşte:
- aprecierea corectă a posibilităţilor de readucere a caroseriei la dimensiunile nominale
- respectarea procesului tehnologic necesar realizării reparaţiei
Pagina 19 din 22
Verificarea, întreţinerea şi repararea sistemelor de acţionare, închidere şi blocare
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Verificarea mecanismelor de 	1.1. Verificarea se face prin acţionarea mecanismului respectiv.
acţionare închidere şi blocare
1.2. Verificarea se face în funcţie de tipul mecanismului.
1.3. Verificarea se face cu sistemul montat în ansamblul lui sau demontat
la banc.
1.4. Verificarea se face în echipă cu electricianul auto acolo unde este
2. Întreţinerea şi repararea sistemelor 	2.1. Întreţinerea se face periodic.
de acţionare închidere şi blocare
2.2. Întreţinerea se face de câte ori este nevoie.
2.3. Întreţinerea se face urmărind instrucţiunile fabricantului.
2.4. Reparaţia se execută prin înlocuirea sau repararea reperelor utilizate.
2.5. Întretinerea şi repararea se executa în echipa cu tapiterul şi
Gama de variabile
Sistemele de acţionare a geamurilor pot fi:
- mecanice
- electrice
Sistemele de închidere şi zăvorâre pot fi:
- mecanice
- electrice
- pneumatice
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- principii de funcţionare ale mecanismelor
- proceduri de întreţinere şi recondiţionare
La evaluare se urmăreşte:
- verificarea atentă a mecanismelor, a modului de funcţionare şi alegerea metodei optime de întreţinere şi
Pagina 20 din 22
Oferirea de consultanţă de specialitate
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea cerinţelor clientului 	1.1. Clientul este ascultat cu atenţie pentru aflarea dorinţelor sale.
1.2. Cerinţele clientului sunt tratate cu solicitudine şi profesionalism.
1.3. Solicitările clientului sunt identificate prin întrebări clare.
1.4. Verificările şi testările se fac în prezenţa clientului.
1.5. Clientul este informat corect asupra rezultatelor verificărilor.
1.6. Clientul este îndrumat către un mecanic mai experimentat în cazul în
care rezultatele verificărilor nu sunt suficient de edificatoare.
2.Analizarea solicitărilor clientului 	2.1. Informaţiile primite de la client sunt verificate operativ.
2.2. Solicitările sunt analizate cu atenţie în sensul stabilirii corecte a
tuturor detaliilor.
2.3. Solicitările sunt evaluate cu discernământ în funcţie de posibilităţile
de realizare.
3.Furnizarea informaţiilor privind 	3.1. Serviciile sunt prezentate cu promptitudine şi claritate.
soluţiile ce pot fi oferite
3.2. Soluţiile oferite sunt susţinute cu argumente tehnice competente.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
- alte ocupaţii service-auto
Consultanţa se asigură pentru toate tipurile de lucrări care pot fi oferite în domeniul service-auto.
Informaţii:
- surse de procurare piese de schimb
- soluţii de remediere
- costuri şi tarife practicate
- posibilităţi de remedieri
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- proceduri de diagnosticare rapidă a disfuncţionalităţilor
- defecţiuni posibile caracteristice tipului de autovehicul
- limbajul de specialitate
La evaluare se urmăreşte:
- modul de selectare şi interpretare a informaţiilor primite din partea clienţilor
- modul de alegere rapidă a soluţiei optime, în vederea satisfacerii nevoilor clientului
Pagina 21 din 22
Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi 	1.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele se aleg în funcţie de operaţiile
verificatoarelor 	ce urmează să fie executate.
1.2. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face cu
discernământ pentru o utilizare eficientă şi ferită de riscuri.
1.3. La alegere se va avea în vedere gradul de uzură al sculelor,
dispozitivelor şi verificatoarelor, pentru a se asigura utilizarea corectă şi
lipsită de riscul unor deteriorări suplimentare.
2. Întreţinerea sculelor, dispozitivelor 	2.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt verificate periodic
şi verificatoarelor 	stabilindu-se gradul de uzură al acestora.
2.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele necorespunzătoare sunt
selectate cu atenţie în vederea recondiţionării sau casării.
2.3. Întreţinerea se face permanent, pentru a se asigura utilizarea
eficientă în procesele productive.
2.4. Curăţirea, conservarea şi păstrarea se fac conform recomandărilor
fabricanţilor de scule, dispozitive şi verificatoare.
3. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi 	3.1. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în functie
verificatoarelor 	de specificul lucrării.
3.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt manipulate şi utilizate în
condiţii de securitate maximă pentru a se evita accidentele de muncă.
3.3. Defectiunile aparute sunt identificate şi sesizate serviciilor de
întretinere şi reparatie.
3.4. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face conform
instructiunilor de lucru şi exploatare.
4. Depozitarea şi inventarierea 	4.1. Depozitarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în
sculelor, dispozitivelor şi 	locurile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
4.2. Depozitarea se face în aşa fel încât sa permita accesarea uşoara.
4.3. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă.
4.4. Inventarierea se face periodic, în scopul completării stocului în
funcţie de necesitate.
Pagina 22 din 22
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor productive de tip service-auto.
Tipuri de scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:
mecanic auto
- truse de chei fixe, tubulare, mixte, dinamometrice, pneumatice
- truse de şurubelniţe
- mandrine de centrat ambreiaje şi montat garnituri
- dispozitive pentru comprimat arcuri, prindere chiulasă
- dispozitive de ridicat şi transportat
- dispozitive de presat-depresat
- burghie, alezoare
- calibre, şublere, micrometre, comparatoare, densimetre
electrician auto
- ampermetru, voltmetru, ohmmetru
- trusă de chei fixe şi tubulare
- trusă de şurubelniţe
- densimetru
- dispozitiv reglat faruri
- redresor pentru baterii
tinichigiu auto
- trusă ciocane
- truse şurubelniţe
- foarfeci tablă, dălţi, burghie
- şuruburi întindere caroserie
- dispozitiv îndreptat caroserie
- polizoare portabile
- cască antifonică
- ruletă
- aparat de sudură, electric, autogen, în mediu de gaz protector
vopsitor auto
- pistol pneumatic vopsit
- dispozitiv de curăţat şi finisat
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
- tipuri de lucrări
La evaluare se va urmări:
- modul în care personalul alege, utilizează şi întreţine sculele, dispozitivele şi verificatoarele necesare efectuării
de lucrări productive