ARES

Tamplar manual/artizanal — standard ocupațional ANC arhivat

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Tamplar manual/artizanal”, redat integral în 30 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Standard ocupațional arhivat — numai pentru documentare

Autoritatea Națională pentru Calificări

Tamplar manual/artizanal

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Tamplar manual/artizanal”, redat integral în 30 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Statut
Arhivat / istoric
Cod identificat
752203
Pagini
30
Extragere
Text din PDF
Descarcă PDF-ul istoric ANC

Transcriere integrală indexabilă

Fișa arhivată completă

30 pagini

Textul este redat pagină cu pagină din documentul publicat de ANC. Pentru scanări s-a folosit OCR; PDF-ul oficial rămâne sursa de referință pentru formatare, semnături și elemente grafice.

Pagina 1 din 30
Pag. 1 din 30
Standard ocupaţional
TÂMPLAR MANUAL / ARTIZANAL
În sectorul:
Cultură, artizanat, meşteşuguri populare
Cod: :....
Data aprobării: 12.12.2008
Denumirea document:...............................
Versiunea: 0
Data de revizuire preconizată : Octombrie 2013
Pagina 2 din 30
Pag. 2 din 30
Iniţiatorul standardului: CENTRUL DE ASISTENŢĂ RURALĂ Timişoara
Echipa de redactare:
Florentina Bran - expert etnograf
Mariana Craşovan- expert educaţia adulţilor
Aristida Gogolan- expert etnograf
Dan Luches- sociolog
Mihai Predescu - expert metodologie standarde ocupaţionale
Verificator standard ocupaţional: Mastan Bruno, consultant educaţia adulţilor-
Fundaţia pentru Meşteşuguri, Bucureşti
Redactorii calificării:
Florentina Bran - expert etnograf
Mariana Craşovan- expert educaţia adulţilor
Aristida Gogolan- expert etnograf
Dan Luches- sociolog
Mihai Predescu - expert metodologie standarde ocupaţionale
Denumirea AO: Tâmplar manual artizanal
Data elaborării AO: octombie 2008
Responsabilitatea pentru conţinutul acestui standard ocupaţional şi al calificărilor
bazate pe acest standard ocupaţional revine Comitetului sectorial.
Data validării: 3 decembrie 2008
Comisia de validare: Constantin Popoiu – preşedinte comitet sectorial, Vasile
Costoiu- muzeograf, CPPC, Victoria Guţă – director coordonator cercetare,
Fundaţia pentru Meşteşuguri
Pagina 3 din 30
Pag. 3 din 30
Formatul unei calificări asociate unui standard ocupaţional
Titlul calificării:
Tâmplar manual / artizanal
Codul
Nivelul calificării 3
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel Credite
1. Pregătirea materialului lemnos în vederea
prelucrării
2
Urmează a fi stabilite la o dată ulterioară pe baza rezultatului
	dezbaterilor la nivel european şi opţiunilor politice ale României
	în această privinţă
2. Prelucrarea manuală a materialului lemnos 2
3. Asamblarea componentelor confecţionate 2
4. Finisarea produselor din lemn 2
Unităţi obligatorii (generale)
1. Aplicarea prevederilor legale referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă şi în domeniul
situaţiilor de urgenţă
3
2. Aplicarea normelor de protecţie a mediului 3
3. Întreţinerea echipamentelor de lucru 2
4. Organizarea locului de muncă 2
Unităţi obligatorii (cheie)
1. Comunicare în limba oficială 2
2. Competenţa de a învăţa 2
3. Competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi
tehnologie
2
Unităţi opţionale
1. Aprovizionarea cu mijloace de muncă (generală) 2
2. Decorarea produselor din lemn (specifică) 2
1. Descrierea calificării
Scopul şi motivaţia calificării
Tâmplarul manual / artizanal execută lucrări speciale atât în industria de prelucrare a
lemnului (mobilă, binale etc.), cât şi în cadul unor ateliere meşteşugăreşti de creaţie
populară, din diferite zone ale ţării, cu tradiţie în prelucrarea artizanală a lemnului.
Datorită revigorării micii industrii a produselor confecţionate din lemn şi a
segmentului de arhitectură rurală cu influenţe tradiţionaliste, tâmplarul manual
artizanal îşi desfăşoară activitatea pe o arie largă, în mediul rural, producând obiecte
confecţionate din lemn pentru mobiler, uz gospodăresc, piese necesare în construcţii
şi diverse obiecte decorative.
În contextul alocării de fonduri pentru dezvoltarea rurală, ocupaţia este solicitată de
piaţa muncii din zonele unde materia primă se află în proximitate şi se preconizează o
dezvoltare regională a acestei ocupaţii corelată cu creşterea cererii pe piaţă a
produselor pe care acesta le realizează.
Pagina 4 din 30
Pag. 4 din 30
Cunoştinţele precerute / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru practicarea ocupaţiei sunt necesare cunoştinţe de bază de matematică, noţiuni
aplicate de tehnologia prelucrării lemnului.
Persoana este responsabilă de execuţia propriei activităţi. În plus există o
responsabilitate colectivă, în cadrul activităţilor desfăşurate, care presupune colaborarea
cu colegii (dulgheri, traforori, tâmplari universali etc.). Munca presupune o gamă largă
de activităţi realizate în contexte de realizare a unei game variate de produse. Unele
dintre aceste activităţi sunt complexe sau nerutiniere.
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ obligatoriu
şi calificare profesională prin învăţământul profesional – şcoala profesională de profil,
şcoala populară de artă sau programe de formare profesională în sistemul de formare
profesională a adulţilor.
O persoană calificată are posibilitatea să obţină şi competenţele opţionale, prin
formare profesională sau prin experienţă la locul de muncă.
După absolvirea studiilor vocaţionale şi/sau liceale, persoana calificată poate să
urmeze cursurile de formare profesională de nivel 4 (EQF-tehnician sau maistru).
Explicarea regulilor calificării
Se poate obţine certificat de calificare dacă sunt dovedite competenţele pentru toate
categoriile de competenţe obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (dacă este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (dacă este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-
Pagina 5 din 30
Pag. 5 din 30
Descrierea ocupaţiei
Tâmplarul manual / artizanal execută piese din lemn: mobilier, obiecte de uz
gospodăresc şi decorative, precum şi piese necesare în construcţii: tocuri, rame, uşi
şi ferestre, ancadramente ş.a., folosind cu preponderenţă unelte de lucru manuale.
Obiectele confecţionate de tâmplarul manual artizanal cuprind o importantă
componentă decorativă rezultată din aplicarea tehnicilor tradiţionale de confecţionare
şi ornamentare. Spre deosebire de tâmplarul specializat în producerea industrială a
pieselor prelucrate din lemn, tâmplarul manual artizanal realizează unicate sau
produse de serie mică, care necesită a înaltă specializare, folosind ca materie primă
lemnul şi în foarte mică măsură produsele prefabricate din lemn.
Ocupaţia de tâmplar manual artizanal este practicată în ateliere mici, de tip familial,
dar şi în ateliere de tâmplărie complexe sau fabrici în care sunt organizate secţii de
lucru speciale pentru executarea acestui tip de lucrări.
Pentru realizarea produselor din lemn, tâmplarul manual / artizanal îşi
organizează atelierul de lucru conform cerinţelor astfel încât să cuprindă spaţiul de
lucru, cu bancul de lucru, poliţele cu unelte, sculele necesare, dulapurile în care
păstrează materialele auxiliare: hârtii abrazive, cleiuri, lacuri, vopsele ş.a. In cadrul
atelierului sunt prevăzute spaţii pentru depozitarea materiei prime: cherestea, scânduri
fasonate, plăci de furnir, stinghii ş.a., capra de lemn pe care execută operaţiuni de
tăiere, anumite maşini şi utilaje, cum ar fi, de exemplu: strungul de lemn, polizorul,
dispozitivele de fixare etc. şi spaţiu pentru evacuarea materialelor reziduale.
Pentru eficientizarea activităţii, tâmplarul manual / artizanal se preocupă de
buna funcţionare a sculelor, uneltelor şi dispozitivelor, aplicând permnent proceduri
de întreţinere a acestora.
Operaţiunile propriu-zise de tâmplărie constau în: executarea lucrărilor
pregătitoare: întocmirea documentaţiei necesare, aprovizionarea cu materii prime şi
materiale, uscarea lemnului pentru a ajunge la parametrii optimi de umiditate,
verificarea calităţii lemnului, trasarea limitelor de debitare etc.; prelucrarea manuală a
materialului lemnos încluzând o întreagă gamă de proceduri: fasonarea,
confecţionarea reperelor simple, complexe şi a subansamblelor, executarea
operaţiunilor de pregătire şi realizare a îmbinărilor şi de asamblare a produselor,
şlefuirea, decorarea, finisarea, şi montarea accesoriilor de manipulare, închidere şi
protecţie.
Pe parcursul activităţii sale, tâmplarul manual artizanal respectă regulile de
protecţia muncii, legislaţia în vigoare privind sănătatea în muncă şi intervenţiile în caz
de urgenţă. Pentru a fi informat cu sarcinile de acest tip, el participă la instructajele
care se organizează periodic în unitatea de lucru.
Tâmplarul manual / artizanal produce lucrări de calitate, atât sub aspectul
materialelor folosite cât şi sub aspect artistic şi funcţional.
Tâmplarul manual / artizanal dovedeşte competenţe de comunicare din
diferite contexte profesionale, atât cu şefii ierarhici cât şi cu colegii de muncă
utilizând cu corectitudine limbajul de specialitate.
El are cunoştinţe generale de matematică, ştie să calculeze cubajul materialului
lemnos, să facă calcule pentru determinarea consumurilor, să execute devize simple
de lucrări. De asemenea are cunoştinţe de desen tehnic şi artistic.
Pagina 6 din 30
Pag. 6 din 30
Unităţile de competenţă cheie
Unitatea 1: Comunicare în limba oficială
Unitatea 2: Competenţa de a învăţa
Unitatea 3: Competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie
Cod de referinţă
Unităţile de competenţă generale
Unitatea 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Unitatea 2: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Unitatea 3: Întreţinerea echipamentelor de lucru
Unitatea 4: Organizarea locului de muncă
Unitatea 5 : Aprovizionarea cu mijloace de muncă
Cod de referinţă
Unităţile de competeneţă specifice
Titlul unităţii 1: Pregătirea materialului lemnos în vederea prelucrării
Titlul unităţii 2: Prelucrarea manuală a materialului lemnos
Titlul unităţii 3: Asamblarea componentelor confecţionate
Titlul unităţii 4: Finisarea produselor din lemn
Titlul unităţii 5 : Decorarea produselor din lemn
Cod de referinţă
Pagina 7 din 30
Pag. 7 din 30
APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN
DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării activităţilor specifice cu respectarea prevederilor legale specifice,
referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, în scopul evitării producerii accidentelor, evitând efectele nocive ale substanţelor chimice
utilizate, acordării de prim ajutor, precum şi intervenţiei în cazul unor situaţii de urgenţă.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică prevederile legale
specifice privind sănătatea şi
securitatea în muncă
1.1. Identificarea normelor specifice locului de muncă,
referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă este realizată
prin participarea la instruiri periodice, pe teme specifice
locului de muncă.
1.2. Prevederile legale specifice privind utilizarea
echipamentului de lucru şi protecţie sunt identificate adecvat
activităţilor de la locul de muncă.
1.3. Identificarea modului de funcţionare tehnică şi de
păstrare a mijloacelor de protecţie şi de intervenţie se face pe
baza recomandărilor producătorului şi adecvat procedurilor
de lucru aplicabile.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Normele de sănătate şi
securitate în muncă şi pentru
situaţii de urgenţă.
- Legislaţia şi procedurile de
lucru specifice locului de
muncă.
-Semnificaţia mijloacelor de
semnalizare
- Particularităţile locului de
muncă
Identificarea
prevederilor legale
specifice privind
sănătatea şi securitatea
în muncă se face cu
corectitudine şi
conştiinciozitate.
Diminuarea efectului
factorilor de risc este
făcută cu
responsabilitate.
Intervenţia în caz de
accident este realizată
2. Analizează situaţiile de pericol 2.1. Analizarea situaţiilor de pericol se face în mod
sistematic, pe fiecare activitate specifică.
2.2. Situaţiile de pericol, care nu pot fi soluţionate imediat,
sunt raportate persoanelor abilitate în luarea deciziilor
Pagina 8 din 30
Pag. 8 din 30
3. Diminuează efectul factorilor de
risc
3.1. Efectul factorilor de risc identificaţi este diminuat
corespunzător particularităţilor activităţilor desfăşurate la
locul de muncă.
3.2. Efectele neprevăzute ale unor factori de risc sunt
raportate pe cale orală sau scrisă, conform procedurilor
interne.
3.3. Diminuarea efectelor factorilor de risc se realizează
conform prevederilor în vigoare ale regulamentului intern
cu promptitudine şi
responsabilitate.
4. Intervine în caz de accident/
situaţii de urgenţă
4.1. Accidentul este semnalat persoanelor abilitate
specializat şi serviciilor de urgenţă, conformprevederilor
regulamentului intern.
4.2. Aplicarea măsurilor de evacuare, în situaţii de urgenţă,
se face cu respectarea procedurile specifice.
4.3. Aplicarea măsurile de prim ajutor se face în funcţie de
tipul accidentului, conform limitelor de responsabilitate
prevăzute de legislaţia în vigoare.
4.4. Intervenţia în caz de accident se face fără a agrava
situaţia deja creată şi preîntmpinând accidentarea altor
persoane.
Gama de variabile:
Prevederi legale: legea securităţii şi sănătăţii în muncă, NSSM şi în domeniul situaţiilor de urgenţă, regulament de ordine interioară ( ROI ) al beneficiarului , fişa
postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Situaţii de pericol (riscuri): lovire, alunecare, tăiere cu scule şi unelte conţinând părţi metalice / ascuţite, pericol de cădere de materiale şi obiecte de la înălţime,
etc.
Factori de risc referitori la: sarcina de muncă, mediul de muncă, temperatură, zgomote etc.
Particularităţile activităţilor de la locul de muncă: în interiorul unor clădiri, manevrări de obiecte cu risc, condiţii de luminozitate etc.
Situaţii de urgenţă: accidente, cutremure, incendii, inundaţii etc.
Echipamentul individual de protecţie a muncii: salopetă, măşti de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi etc.
Instruiri periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii în funcţie de specificul condiţiilor de lucru.
Persoane abilitate: maistru, administratorul firmei, responsabilii cu activitatea de SSM/ PSI, şeful formaţiei de pompieri etc.
Servicii de urgenţă: ambulanţă, pompieri, protecţie civilă etc.
Tipuri de accidente: loviri, răniri,arsuri, fracturi etc
Pagina 9 din 30
Pag. 9 din 30
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
Observare la locul de muncă
Declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate
- Pentru cunoştinţe:
Test scris
Test oral
Pagina 10 din 30
Pag. 10 din 30
APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării activităţilor specifice cu respectarea prevederilor legale aplicabile
referitoare la protecţia mediului, în scopul diminuării riscurilor de poluare a mediului, precum şi a consumului de resurse naturale.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Pune în practică prevederile
legislaţiei de protecţie a mediului
1.1 Problemele de mediu identificate sunt puse în practică
adecvat activităţilor desfăşurate.
1.2 Prevederile legislative de protecţie a mediului specifice
activităţilor sunt aprofundate pe tot parcursul derulării
activităţilor specifice.
1.3 Punerea în practică a prevederilor legale de protecţie a
mediului specifice se face cu evitarea permanentă a
impactului negativ asupra mediului înconjurător zonei de
lucru.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Legislaţia de mediu şi
procedurile de lucru
specifice locului de muncă .
- Particularităţile locului de
muncă
- Efectele materialelor
folosite asupra mediului
Problemele de mediu,
asociate activităţilor
desfăşurate sunt
identificate cu atenţie.
Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite,
cu responsabilitate.
Intervenţia pentru
aplicarea de măsuri
reparatorii se
desfăşoară cu
promptitudine.
Diminuarea pierderilor
de resurse naturale este
urmărită cu
conştiinciozitate.
2. Diminuează riscurile de mediu 2.1 Diminuarea riscurilor de mediu se face prin aplicarea de
proceduri de recuperare a materialelor refolosibil, adecvat
specificului activităţilor derulate.
2.2 Diminuarea riscurilor de mediu se face prin respectarea
procedurilor interne de manipulare şi depozitare a
reziduurilor rezultate din activităţile de la locul de muncă,
fără afectarea mediului înconjurător.
2.3 Intervenţia pentru aplicarea de măsuri reparatorii a
mediului înconjurător se face în conformitate cu procedurile
de urgenţă şi legislaţia în vigoare.
2.4 Intervenţia pentru aplicarea de măsuri reparatorii se
desfăşoară, evitând agravarea situaţiei deja create.
Pagina 11 din 30
Pag. 11 din 30
3. Acţionează pentru diminuarea
consumului de resurse naturale
3.1 Diminuarea consumului de resurse materiale naturale se
fac prin urmărirea permanentă a situaţiilor în care se pot
produce pierderi.
3.2 Diminuarea consumului de resurse materiale se face
printr-o utilizare judicioasă a resurselor naturale.
3.3. Acţiunea pentru diminuarea pierderilor de resurse
naturale se face permanent, cu respectarea procedurilor
specifice.
Gama de variabile:
Probleme de mediu: aglomerări de deşeuri greu degradabile, afectarea mediului prin produse chimice toxice, afectarea mediului prin depozitarea reziduurilor
rezultate etc.
Activităţi desfăşurate: pregătirea spaţiului de lucru; executarea elementelor traforate, lucrările de decorare a obiectelor traforate; asamblarea obiectelor traforate
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii ale beneficiarului în funcţie de specificul condiţiilor de lucru.
Măsuri reparatorii: colectarea deşeurilor, înlăturarea substanţelor toxice etc.
Resurse naturale: lemn, apă etc.
Riscurilor de mediu: poluarea apei prin aruncare de deşeuri, degradarea solului etc.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversităţii etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 12 din 30
Pag. 12 din 30
ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru verificarea stării echipamentului de lucru, aplicarea procedurilor de
întreţinere şi informarea asupra defectării acestuia , în vederea asigurării funcţionării la parametrii normali.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Verifică starea de funcţionare a
echipamentului de lucru
1.1. Echipamentele de lucru sunt verificate, din punct de
vedere al integrităţii şi gradului de uzură.
1.2. Echipamentele neconforme sunt selecţionate cu
discernământ, în vederea înlocuirii / reparării acestora de
către personalul abilitat.
1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificată
permanentdin punctul de vedere al menţinerea siguranţei în
utilizarea, conform procedurilor specifice.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-proceduri de verificare a stării
de funcţionare a echipamentelor
de lcuru
-modul de utilizare şi
întreţinere al echipamentelor de
lucru şi auxiliare, utilizate în
activităţile specifice,
-parametrii, instrucţiuni de
exploatare
-prevederile regulamentului
intern privind întreţinerea
echipamentelor de lucru
Starea echipamentului
de lucru este verificată
zilnic cu atenţie şi
responsabilitate.
Procedurile de
întreţinere sunt aplicate
cu responsabilitate şi
atenţie.
Informarea asupra
deteriorării/ defectării
echipamentului de
lucru se realizează cu
promptitudine
2. Întreţine echipamentul de lucru 2.1. Întreţinerea echipamentului de lucru se face în condiţii
de siguranţă, în locurile special amenajate.
2.2. Întreţinerea echipamentului de lucru se face respectând
indicaţiile producătorilor.
2.3. Deficienţele minore identificate la echipamentele de
lucru, pe parcursul aplicării operaţiilor de întreţinere sunt
remediate prin intervenţie personală.
3. Informează asupra deteriorării/
defectării echipamentului de lucru
3.1 Informarea persoanelor abilitate asupra unor defecte
majore ale echipamentului de lucru este făcută conform
regulamentului intern de la locul de muncă.
3.2 Informarea privind starea echipamentului este clară şi la
obiect.
Gama de variabile:
Echipamente de lucru: fierăstraie, ciocan, cuie, dibluri, dispozitive de fixare, menghină, cleşti, etc.
Pagina 13 din 30
Pag. 13 din 30
Personal abilitat: meşter / maistru, administratorul firmei etc.
Starea echipamentelor: integritate, grad de uzură, defecte identificate etc.
Proceduri de întreţinere: curăţire uscată, frecare cu peria, ascuţire, reparare, ungere, înlocuire componente etc.
Deficienţe minore: ştirbire, grad de ascuţire, mecanisme de prindere neconforme, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 14 din 30
Pag. 14 din 30
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării particularităţilor locului de muncă şi aplicării măsurilor
organizatorile adecvate bunei derulări a activităţilor specifice.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică particularităţile locului
de muncă
1.1. Particularităţile locului de muncă sunt identificate
avându-se în vedere activităţile de derulat.
1.2. Spaţiul de derulare a activităţilor este identificat în
funcţie de caracteristicile şi succesiunea operaţiilor de
executat.
1.3 Particularităţile locului de muncă sunt identificate în
raport cu prevederile regulamentului intern.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-ordinea de efectuare a
operaţiilor
- proceduri de organizare a
locului de muncă.
-caracteristicile echipamentelor
şi materialelor utilizate
-modul de intrebuinţare a
echipamentelor şi materialelor
specifice
-proceduri / instrucţiuni de
lucru specifice activităţilor de
executat.
Particularităţile locului
de muncă sunt
identificate cu atenţie.
Stabilirea conţinutului
activităţii de realizat
este facută cu
responsabilitate
Organizarea spaţiului
propriu de lucru se
realizeză cu
profesionalism
2. Aplică măsuri organizatorice ale
locului propriu de lucru
2.1. Echipamentele de lucru şi materialele de lucru sunt
aşezate ordonat având în vedere spaţiul disponibil.
2.2. Locul de muncă este organizat ţinând seama de
succesiunea logică a operaţiilor de executat.
2.3. Spaţiul propriu de lucru este organizat în funcţie de
necesităţile de desfăşurare a activităţilor celorlalţi
participanţi la procesele de muncă.
Gama de variabile:
Particularităţile locului de muncă: amplasare, configuraţie, dimensiuni, luminozitate, accesibilitate etc.
Operaţii de executat: pregătirea traforării; executarea elementelor traforate; decorarea obiectelor traforate; asamblarea obiectelor traforate etc.
Echipamente utilizate: fierăstraie, ciocan, cuie, dibluri, dispozitive de fixare, menghină, cleşti, etc.
Materiale utilizate: hârtie abrazivă, clei, lacuri, pensule, etc.
Alţi participanţi la procesul de muncă: alţi tâmplari manuali artizanali; dulgheri etc.
Pagina 15 din 30
Pag. 15 din 30
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 16 din 30
Pag. 16 din 30
APROVIZIONAREA CU MIJLOACE DE MUNCĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării necesarului de echipamente de lucru, materii prime şi materiale şi
asigurării locului de muncă cu mijloacele de muncă necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică necesarul de
echipamente de lucru
1.1 Necesarul echipamentelor de lucru este identificat în
raport cu operaţiile şi cantitatea produselor de executat.
1.2 Identificarea necesarului de echipamente de lucru se
faceîn timp util pentru a fi respectat termenul de predare a
produselor din comandă.
1.3 Identificarea echipamentelor de lucru necesare se face
raport cu exigenţele produselor solicitate de beneficiar.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-caracteristicile diferitelor tipuri
şi calităţi de echipamente de
lucru
-operaţiile de efectuat
-cantitatea de produse din
comandă
-exigenţele produselor solicitate
de beneficiar
-norme interne de consum de
materii prime şi materiale
-calcul matematic simplu
Identificarea
echipamentelor de
lucru se realizează cu
responsabilitate
Întocmirea necesarului
de materii prime şi
materiale se realizeză
cu precizie
Aprovizionarea loculu
de muncă cu mijloacele
de muncă necesare se
realizeză cu
responsabilitate .
2. Întocmeşte necesarul de materii
prime şi materiale
2.1 Necesarul de materii prime şi materiale se întocmeşte în
conformitate cu prevederile normelor de consum
2.2 Intocmirea necesarului de materii prime şi materiale se
face având în vedere tipul operaţiilor de executat
2.3 Necesarul de materii prime şi materiale se întocmeşte
având în vedere cantitatea produselor de executat.
3. Asigură spaţiul de producţie cu
mijloacele de muncă necesare
3.1 Asigurarea cu mijloace de muncă se face conform
necesarului stabilit, avându-se în vedere spaţiul de lucru
disponibil.
3.2 Asigurarea cu mijloace de muncă se realizeză în
cantităţile corespunzătoare normativelor interne de consum.
3.3 Asigurarea cu mijloace de muncă se face permament,
pentru a asigura fluenţa producţiei.
Gama de variabile:
Echipamente de lucru: fierăstraie, dispozitive de prindere şi fixare, instrumente de verificare, etc.
Pagina 17 din 30
Pag. 17 din 30
Operaţii de executat: pregătirea traforării; executarea elementelor traforate; decorarea obiectelor traforate; asamblarea obiectelor traforate etc.
Materii prime necesare: lemn, dibluri, etc
Materiale necesare: cleiuri, lacuri, vopsele, pensule, hârtie abrazivă, etc.
Mijloace de muncă: echipamente de lucru, materii prime, materiale
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 18 din 30
Pag. 18 din 30
PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS ÎN VEDEREA PRELUCRĂRII
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare tâmplarului manual artizanal pentru a identifica şi a folosi raţional materialul
lemnos, reducând la maximum rebuturile şi realizând lucrări de calitate la un preţ cât mai scăzut.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Alege materialul lemnos de
prelucrat
1.1. Materialul lemnos este identificat ţinând cont de
estenţele conţinute de tipul de lemn.
1.2. Sortimentele de lemn identificate sunt în concordanţă
cu piesele care se confecţionează.
1.3. Materialul lemnos este ales corespunzător calitativ şi
adecvat tipului de produs care se confecţionează.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- structura materialului lemnos
- proprietăţile lemnului
- defectele lemnului
- sortimentele de lemn
- materialele auxiliare utilizate
în lucrări de tâmplărie
- parametrii optimi de
funcţionare a unui depozit de
uscare a materialului lemnos
- durata de uscare a diferitelor
esenţe lemnoase, cunoştinţe
privind uscarea artificială
- defectele materialului lemnos
şi posibilele modalităţi de
- modalităţi de măsurare a
materialului lemnos
Alegerea materialului
lemnos se realizează cu
corectitudine, atenţie şi
conştinciozitate
Uscarea materialului
lemnos se face cu
atenţie, rigurozitate şi
responsabilitate
Identificarea defectelor
materialului lemnos se
realizează cu atenţie,
rigurozitate şi adecvare.
2. Usucă materialul lemnos 2.1. Materialul lemnos este uscat pentru aducerea la
parametrii optimi de umiditate pentru prelucrare.
2.2. Materialul lemnos este uscat prin proceduri specifice,
în spaţii special amenajate.
2.3. Uscarea materialului lemnos se realizeză cu respctarea
duratei de uscare prevăzută pentru fiecare esenţă lemnoasă
în parte.
3. Identifică defecte ale materialului
lemnos
3.1. Defectele materialului lemnos sunt identificate având în
vedere standardele de calitate.
3.2. Defectele ale materialului lemnos sunt identificate în
raport cu exigenţele produsului de confecţionat.
3.3. Identificarea defectelor materialului lemnos se
realizează având în vedere stabilirea limitelor de utilizare a
acestuia
Se completează de
către Autoritatea
Naţională de
Calificări
Pagina 19 din 30
Pag. 19 din 30
4. Măsoară materialul lemnos
41. Măsurarea materialului se efectuează potrivit
dimensiunilor produsului final.
4.2. Măsurarea materialului lemnos se efectuează ţinându-se
seama de limitele de toleranţă şi abaterile admisibile.
4.3. Măsurarea se efectuează cu instrumente specifice de
tâmplărie.
- noţiuni de matematică
- diferite instrumente specifice
de măsurare şi reguli de
utilizare a acestora
- instrumentele de trasare şi
folosirea acestora
- limitele de toleranţă admise de
standarde
- modalităţile de verificare a
materialului lemnos
- noţiuni elementare de
geometrie
Măsurarea materialului
lemnos se realizează cu
atenţie, minuţiozitate şi
responsabilitate.
Trasarea materialul
lemnos se realizează cu
corectitudine,
responsabilitate şi
exactitate.
Verificarea pieselor
trasate se face cu
rigurozitate, acurateţe,
responsabilitate.
5.Trasează materialul lemnos 5.1. Trasarea materialului lemnos se efectuează cu
instrumente specifice.
5.2. Materialul lemnos este trasat la dimensiunile măsurate.
5.3. La trasarea materialului lemnos se ţine sema de limitele
de toleranţă admise de standarde.
6. Verifică piesele trasate 6.1. Materialul trasat se verifică sub aspectul orizontalităţii,
verticalităţii, planeităţii conform cerinţelor standard.
6.2. Verificarea pieselor trasate se efectuează cu instrumente
specifice acestui tip de operaţiuni.
6.3. Piesele trasate sunt verificate prin compararea cu
cerinţele din comandă.
Gama de variabile
- Fişa materialului lemnos : esenţe lemnoase clasificate după structura fibrei. Structura fibrei este supusă observaţiei cu ochiul liber în secţiune transversală,
tangenţială şi radială.
- Proprietăţile lemnului:culoare,miros, sunet ,umiditate, textură, densitate, contracţie, rezistenţă, duritate, durabilitate.
- Sortimente de lemn: lemn masiv, cherestea, scânduri fasonate, rigle, şipci, produse lemnoase prelucrate: placaje, furnire etc. etc
-Uscarea materialului lemnos: uscare naturală prin depozitarea şi stivuirea lemnului în spaţii bine ventilate. Stivele de lemn sunt marcate şi numerotate, cu
specificrea datei la care s-au creat în vederea respectării duratei de uscare. Alcătuirea stivelor se execută în conformitate cu esenţele lemnoase. Cheresteaua din
răşinoase şi foioase se stivuieşte în lagăre din traverse de beton, la dimensiuni potrivite – 1,5 x 2 x 4-5 m Între rândurile de cherestea se pun şipci uscate de
răşinoase, cele de deasupra fiind mai lungi, pentru protejarea stivei. Stivele din cherestea de foiase au distanţe mai mici între rânduri. Uscarea artificială se execută
în camere, tunele cu maşini de ventilare rapidă sau uscătorii cu vid.
- Defectele lemnului:după natură: de formă şi de structură, noduri, crăpături, găuri de insecte, coloraţii, alteraţii.
- Limitele de utilizare: în funcţie de calitatea lemnului: sănătos, cu culoare vie, clară, uniformă, sau alterat, cu pete colorate pornind de la centru spre periferie.
- Instrumente de măsurare: metru pliant, riglă gradată, ruletă, compas de măsurat grosimi, clupă, compas de măsurat găuri
- Instrumente specifice de trasare: creion de tâmplărie, cretă, dreptar, colţar, echer, vinclu, colţar cu braţ mobil pentru unghiuri, compas pentru linii curbe.
- Instrumente pentru verificarea pieselor trasate: nivel cu bulă de aer (boloboc), fir de plumb.
- Limite de toleranţă: se referă la gradul de precizie avut în vedere la măsurare, conformitatea dimensiunilor materialului lemnos cu produsul finit avut în vedere,
etc.
Pagina 20 din 30
Pag. 20 din 30
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- Simulare
- Observare a activităţii în condiţii reale de muncă
- Declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 21 din 30
Pag. 21 din 30
PRELUCRAREA MANUALĂ A MATERIALULUI LEMNOS
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare transformării manuale a materialului lemnos în componentele ale pieselor
confecţionate de tâmplarul manual artizanal.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică sculele necesare
prelucrării manuale a materialului
lemnos
1.1. Sculele sunt identificate în funcţie de tipul materialului
de prelucrat
1.2. Sculele sunt alese în funcţie de tipul şi dificultatea
operaţiunii de executat.
1.3. Identificarea sculelor se realizează ţinându-se seama de
gradul de complexitate al lucrării
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- tipuri de scule necesare
prelucrării
- tipuri de elemente şi structuri
din lemn,
- tehnicile de fasonare
- unelete folosite în procesul de
cioplire, de debitare
- proceduri de îndreptare,
reparare defecte, geluire,
şlefuire
- tehnicile de găurire a
materialului lemnos, de scobire.
- modul de utilizare a
rindelelor, pilelor, raşpelelor în
funcţie de fibra lemnoasă.
- modul de rindeluire
Identificarea sculelor
necesare prelucrării
manuale a materialului
lemnos se face cu
atenţie, corectitudine şi
profesionalism
Fasonarea materialului
lemnos se realizează
cu precizie, exactitate
şi minuţiozitate.
Materialul lemnos este
debitat cu precizie,
atenţie şi rigurozitate.
Găurirea e face cu
precizie şi îndemânare
la dimensiunile
prevăzute în
documentaţie.
Pagina 22 din 30
Pag. 22 din 30
2. Fasonează materialul lemnos 2.1. Fasonarea materialului lemnos se execută prin cioplirea
cu scule adecvate în funcţie de gradul de dificultate a
lucrării.
2.2 Fasonarea se execută cu respectarea dimensiunile cerute.
2.2. Fasonarea materialului lemnos se execută prin debitarea
la dimensiunile prevăzute, respectând trasările efectute pe
material.
2.3. Materialul lemnos este fasonat în vederea obţinerii unor
componente ale produsului.
2.4. Materialul lemnos este fasonat respectând limitele de
toleranţă şi ajustaje prevăzute de normative.
Scobirea se realizează
cu atenţie, prin
operaţiuni graduale, şi
cu rigurozitate
Operaţia de rindeluire
este efectuată gradual,
corect, cu precizie,
răbdare şi cu
seriozitate.
3. Prelucrează materialul lemnos 3.1. Prelucrarea materialului lemnos se execută prin
operaţiuni de găurire, în locurile marcate.
3.2. Prelucrarea materialului lemnos pentru realizarea
îmbinărilor se execută prin operaţiuni de scobire pentru
obţinerea lăcaşurilor de cepuri.
3.3.Prelucrare materialului lemnos se execută cu unelte
manuale specifice acestei operaţiuni
3.4. Prelucrarea materialului lemnos prin găurire şi scobire
se realizează cu respectarea limitelor de toleranţă şi ajustaje
admise de normative.
4. Rindelueşte materialul lemnos 4.1. Rindeluirea materialului lemnos se execută în sensul
fibrelor materialului şi paralel cu muchia lui, pentru
obţinerea netezimii optime.
4.2. Materialul lemnos se rindeluieşte gradual, respectându-
se toleranţele indicate de normative.
4.3. Operaţiunea de rindeluire se execută cu respectarea
dimensiunilor şi a cerinţelor de calitate cerute de standarde.
Gama de variabile:
Tipul de material: lemn masiv: cherestea de răşinoase, fag, stejar, frasin, ulm, paltin, jugastru, arţar, carpen. Cherestea de foioase: tei, plop, mesteacăn, salcie,
anin; scânduri fasonate, rigle, baghete etc.
- Gradul de complexitate al lucrării: fasonarea cherestelei, confecţionarea reperelor, realizarea îmbinărilor, realizarea asamblărilor , rindeluire
- Nivel de dificultate: executarea operaţiunilor de cioplire pentru aducerea materialului lemnos la dimensiunile cerute de fişa tehnologică; debitări pentru
obţinerea formei produsului; pregătirea îmbinărilor prin găuriri, scobiri graduale, mai întâi de-a curmezişul fibrelor, apoi de-a lungul lor pentru evitarea spargerii
Pagina 23 din 30
Pag. 23 din 30
lemnului; rindeluiri graduale pe lungimea fibrei şi paralel cu muchia lui pentru şlefuirea materialului lemnos prelucrat şi pentru obţinerea dimensiunilor corecte
ale componentelor produselor prelucrate.
- Scule pentru cioplire:topor, toporişcă, bardă, teslă, cuţitoaie.
- Scule pentru debitare: fierăstrău de mână, joagăr, fierăstrău cu coadă, în unghi, spintecător, transversal, cu creastă, cu compas şi vârf ascuţit etc.
- Scule pentru găurire şi înşurubare: sfredel, burghie fixate în coarbă sau bormaşină
- Scule pentru scobire: dălţi dure, dălţi cu muchie teşită, late, înguste, semicirculare etc.
- Scule pentru rindeluire: rindele, pile raşpele de diferite dimensiuni, adaptate la cerinţele esenţei lemnoase şi dificultatea operaţiunilor de rindeluire.
- Componentele produsului: repere simple, complexe.
- Limite de toleranţă admise la găurirea şi scobirea materialului lemnos: se referă la adăncime, diametru, verticalitate, gradul de înclinare al găuririi sau
scobirii materialului lemnos.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- Simulare
- Observare a activităţii în condiţii reale de muncă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 24 din 30
Pag. 24 din 30
ASAMBLAREA COMPONENTELOR CONFECŢIONATE
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea se referă la cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării operaţiunilor de îmbinare a reperelor prelucrate şi de asamblare
a acestora pentru a obţine produsul prevăzut de fişa tehnologică.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Pregăteşte reperele în vederea
îmbinării
1.1 Pregătirea reperelor în vederea îmbinării se realizează
diferenţiat, în funcţie de specificul obiectului de realizat.
1.2 Reperele sunt pregătite conform procedeului de
asamblare ce urmează să fie aplicat.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege
- metode de pregătire
- tipuri de obiecte de realizat
- procedee de asamblare
- tipuri de asamblări
Pregătirea reperelor se
realizează cu atenţie şi
migală.
1. Îmbină reperele confecţionate 1.1. Îmbinarea reperelor se execută prin proceduri şi tehnici
prevăzute de fişa tehnologică a produsului.
1.2. Îmbinarea reperelor se execută gradual în vederea
obţinerii reperelor complexe şi subansansamblelor.
1.3. Îmbinarea reperelor se realizează cu scule şi materiale
adecvate potrivit fişei tehnologice.
1.4. Îmbinarea reperelor se realizează pentru asigurarea
rezistenţei şi stabilitatea produsului.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- influenţa timpului de lemn
asupra produsului finit în timp
-procedurile, uneltele şi
tehnicile de îmbinare şi
asamblare
-caracteristicile materialelor
lemnoase
Îmbinările se realizează
cu precizie,
răbdare, putere de
concentrare şi
îndemânare
Asamblările sunt
realizate corect, cu
profesionalism,
exactitate şi atenţie
Pagina 25 din 30
Pag. 25 din 30
2. Fixează componentele produselor 2.1. Fixarea reperelor complexe şi subansamblelor se
realizează prin folosirea dispozitivelor specifice de prindere
2.2. Fixarea produsului se execută pe tape, în ordinea
prvăzută de tehnologie.
2.3. Produsul este fixat folosind materiale şi unelte potrivite
diferitelor tipuri de asamblări.
2.4. Fixarea definitivă are loc după corectarea erorilor
observate în timpul asamblării provizorii.
2.5. Componentele produselor sunt fixate pentru a menţine
structura îmbinată, asigurând asigurând astfel
funcţionalitatea optimă a produsului.
2.6. Fixarea finală se realizează cu materiale specifice
îmbinărilor rezistente în timp.
Gama de variabile:
Proceduri de asamblare: preliminară,prin folosirea dispozitivelor de prindere pentru a strânge şi menţine structura îmbinată; ; asamblări realizate prin lipirea
componentelor cant la cant. Asamblarea finală , prin folosirea materialelor care asigură rezistenţa, durabilitatea în timp a produsului şi stabilitatea lui.
cu cuie, şuruburi sau dibluri
Etapele fixării produsului: preliminară şi finală
Materiale necesare: dispozitive de fixare şi strângere: scoabe în G, (în unghi drept, de bară, de muchie, de ferestre glisante) eclise, chingi; lianţi: aracet, prenadez,
clei de oase; pensule din păr pentru aplicarea materialelor de lipit, dibluri, cuie şi şuruburi şi holtşuruburi metalice, ciocane şi cleşti
Substanţe specifice fixării componentelor lemnoase: adezivi, răşini, clei de oase, chituri, etc
Defecte esenţiale: fisuri, cantitate în surplus de adeziv, repere greşit prelucrte, dimensiuni greşite ale reperelor, poziţionări necorespunzătoare.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- Simulare
- Observare a activităţii în condiţii reale de muncă
- Declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 26 din 30
Pag. 26 din 30
FINISAREA PRODUSELOR DIN LEMN
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea se referă la cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru finisarea suprafeţelor lemnoase ale produselor confecţionate de
tâmplarul manual artizanal şi montarea accesoriilor metalice.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Pregăteşte materialul pentru
finisare
1.1. Pregătirea materialului pentru finisat se realizează prin
îndepărtarea urmelor de prelucrare executate asupra
materialului lemnos.
1.2. Pregătirea materialului pentru finisare se realizează prin
netezirea manuală a suprafeţelor lemnoase cu materiale
abrazive.
1.3. Pregătirea materialului pentru finisare se realizează
etapizat, cu respectarea cerinţelor de calitate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- tehnologii de netezire prin
şlefuire cu materiale abrazive
- noţiuni generale, de chimie,
- proceduri de tratare şi
furniruire
- operaţiile de montare a
accesoriilor de protecţie,
manipulare şi închidere.
Procedurile de pregătire
a materialului lemnos
sunt realizate cu fineţe,
îndemânare şi
pricepere.
Operaţiunea de
netezire se realizează
cu atenţie şi
minuţiozitate.
Procedurile de finisare
sunt realizate cu
atenţie, îndemânare,
profesionalism şi
responsabilitate privind
calitatea produsului
confecţionat.
Accesoriile de
2. Finisează suprafeţele lemnoase 2.1. Finisarea suprafeţelor lemnoase se realizează prin o
proceduri specifice.
2.2. Finisarea suprafeţelor se realizează prin folosirea
materialelor de conservare şi tratare a suprafeţelor, potrivit
fişei tehnologice.
2.3. Finisarea suprafeţelor lemnoase se realizazează cu
asigurarea cerinţelor privind calitatea produslui
confecţionat.
Pagina 27 din 30
Pag. 27 din 30
3. Montează accesoriile de
protecţie,
manipulare şi închidere
3.1. Montarea accesoriilor de protecţie, manipulare şi
închidere se realizează prin selectarea pieselor potrivite
stilistic şi ca dimensiuni cu produsul confecţionat.
3.2. Montarea accesoriilor de protecţie, manipulare şi
închidere se realizează prin procedee tehnice adecvate
pieselor selecţionate.
3.3.Montarea accesoriilor de protecţie, manipulare şi
închidere se realizează prin respectarea cerinţelor calitative.
protecţie, manipulare şi
închidere sunt montate
cu atenţie şi
îndemânare.
Gama de variabile
Proceduri de pregătirea suprafeţelor pentru finisare: obligatorii: şlefuire, desprăfuire, condiţionare; specifice: decolorare, colorarea cu coloranţi absorbiţi în
fibră, coloranţi care rămân la suprafaţa lemnului., umplerea texturii lemnului.
Cerinţe privind calitatea produsului finisat: conservarea, rezistenţa durabilitatea şi exigenţele estetice .
Proceduri de finisare: transparentă: cu pori închişi sau deschişi; finisare opacă, prin folosirea substanţelor peliculogene pigmentate, chituire şi ceruire, vopsire.
Proceduri de fixare a accesoriilor de protecţie, manipulare şi închidere: montare aplicată pe suprafaţa piesei, montare îngropată, montare semiîngropată în
locaşuri excizate în masa lemnoasă, montare aparentă
Materiale necesare: pentru şlefuire: hârtie sau pânză abrazivă de diferite granulaţii fixate pe un tampon din lemn de esenţă moale, aracet. Pentru umplerea porilor
lemnului: şelac. Pentru lipire: prenandez, aracet, clei de oase,pensule. Pentru aplicarea materialelor de conservare şi tratare: diluanţi, uleiuri, ceară, lacuri, vopsele
pe bază de uleiuri, tempera, emailuri, pensule, pulverizator spatulă sau cuţit pentru umplerea suprafeţelor neregulate cu material de chituit.
Accesorii de protecţie, manipulare şi închidere: balamale, zăvoare, broaşte, opritori magnetici, mânere, trăgătoare
Unelte necesare procesului de finisare prin furniruire: fierăstrău pentru tăiat furnire, adezivi, ciocan pentru furniruit, daltă pentru tăierea marginilor; răzuitoare
pentru întinderea adezivilor, daltă şi pilă pentru tunderea marginilor.Pentru locaşurile de accesorii metalice: dălţi, cuţite, cuie, holtşuruburi, ciocan, cleşte.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- Simulare
- Observare a activităţii în condiţii reale de muncă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral
Pagina 28 din 30
Pag. 28 din 30
DECORAREA PRODUSELOR DIN LEMN
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea se referă la cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru decorarea pieselor executate de tâmplarul manual artizanal, folosind
diverse procedee.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică câmpurile ornamentale 1.1. Identificarea câmpurilor ornamentale pe suprafeţele
vizibile ale pieselor confecţionare se realizează în
conformitate tipul produsului, stilul şi ornamentele de
realizat.
1.2. Identificarea câmpurilor ornamentale se realizează în
conformitate cu fişa tehnologică.
1.3. Identificarea câmpurilor ornamentale se realizează în
funcţie de dimensiunea piesei care se decorează.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- stilurile artistice şi tipologia
decorului în lemn
- modalităţile/procedurile de
imprimare/marcare a desenului
pe suprafaţa lemnoasă,
- noţiuni generale de desen
tehnic şi artistic
- tehnicile de decorare prin
strunjire, sculptare, gravare,
încrustare, înfăşare.
Tipurile şi câmpurile
ornamentale sunt
identificate cu atenţie.
Modelul este imprimat
cu precizie şi
îndemânare
Imprimarea modelului
decorativ se realizează
cu minuţiozitate.
Procedura de decorare e
realizată corect, cu
2. Imprimă modelul decorativ pe
suprafaţa materialului lemnos
2.1. Imprimarea modelului decorativ pe suprafaţa piesei
confecţionate se realizează prin proceduri specifice.
2.2. Imprimarea modelului decorativ se realizează cu
instrumente şi materiale adecvate.
2.3. Imprimarea modelului pe suprafaţa lemnoasă se execută
cu atenţie pentru a nu deteriora piesa confecţionată.
Pagina 29 din 30
Pag. 29 din 30
3. Împodobeşte suprafaţa lemnoasă
a produsului
3.1. Împodobirea suprafeţelor produselor confecţionate se
realizează folosind tehnici specifice.
3.2. Împodobirea suprafeţelor produselor confecţionate se
realizează cu unelte şi echipamente adecvate acestei
operaţiuni.
3.3. Împodobirea suprafeţelor produselor confecţionate se
realizează cu respectarea cerinţelor estetice şi de calitate ale
produselor confecţionate.
3.4. Împodobirea suprafeţelor produselor din lemn se
realizează prin verificarea periodică a exactităţii lucrărilor
cu ajutorul instrumentelor de măsurat.
- echipamente specifice
decorării
- tehnici de finisare a
produsului decorat
minuţiozitate şi
îndemânare.
Decorarea suprafeţelor
lemnoase se realizează
cu exactitate.
Finisarea produselor
decorate se realizează
cu responsabilitate si
atenţie.
4. Finisează produsul decorat 4.1. Finisarea produsului decorat se realizează utilizând
tehnici specifice tipului de decorare.
4.2. Finisarea produsului decorat se execută substanţe şi
materiale adecvate finisajului.
4.3. Produsul este finisat la finalul procesului de decorare în
scopul respectării cerinţelor calitative.
Gama de variabile:
Identificarea câmpurilor ornamentale: ancadramente, câmpuri centrale, ornamente dispuse în colţuri , ornamente singulare centrale etc.
Tehnici de imprimarea modelului decorativ pe suprafaţa lemnoasă: prin desenarea modelului direct pe suprafaţa lemnoasă, prin suprapunerea modelului
desent pe hârtie pe suprafaţa lemnoasă şi înţeparea contururilor cu acul; prin suprapunerea modelului pe suprafaţa lemnoasă şi imprimarea cu plombagină;
imprimarea după şablon, etc.
Tehnici de decorare: strunjirea, sculptarea în ridicătură rotundă, pe fond ridicată şi sculptura aplicată, gravarea, încrustarea, înfăşarea prin aplicaţii de metale
topite (plumb sau cositor), etc.
Unelte folosite la decorare: strungul de lemn, dălţi de diferite forme şi dimensiuni adecvate esenţei lemnoase din care este confecţionată piesa şi mărimii
motivului decorativ de realizat, ciocane de lemn pentru dălţi, cuţite, fierăstrău cu coadă, fierăstrău cu pânză subţire pentru tăierea contururilor rotunde, rindele.
Pentru şefuirea lucrărilor de decorare: răzuitoare, pile, raşpile, hârtie sau pânză abrazivă.
Instrumente de verificare a lucrărilor de decorare: compas, distanţier, echer, etc.
Dispozitive de fixare: menghina; aparate de strâns, etc.
Tehnici de finisare a produselor decorate: şmirgheluire, lustruire, lăcuire, vopsire, etc.
Pagina 30 din 30
Pag. 30 din 30
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- Simulare
- Observare a activităţii în condiţii reale de muncă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral