STANDARD OCUPAŢIONAL
Ocupaţia: Interpret în limbaj mimico-gestual
(studii superioare)
Domeniul: Educaţie şi formare profesională, cercetare-proiectare,
cultură, sport
Cod COR: 234004
2006

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
2
Iniţiator de proiect: Institutul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea
Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap
Coordonator 	de 	proiect: 	Cătălin 	Bucinschi, 	director, 	Institutul 	Naţional 	pentru
Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap
Echipa de redactare a standardului ocupaţional:
dr. Verginia Creţu, specialitatea psihopedagogie speciala, cercetător ştiinţific gr. I, Institutul
Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap
Lucian Bădescu, utilizator/interpret în limbaj mimico-gestual
Silviu Ghioc, asistent de cercetare în domeniul handicapului, Institutul Naţional pentru
Prevenirea şi Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap
Echipa de validare / Referenţi de specialitate:
ƒ 	Asociaţia Naţională a Surzilor din România:
Mihail Grecu, interpret în limbaj mimico-gestual, preşedinte al Asociaţiei,
Janina Turcu, utilizator în limbaj mimico-gestual şi formator în domeniu
Iosif Comşa, utilizator în limbaj mimico-gestual şi formator în domeniu
ƒ 	Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap:
Monica Stanciu, şef serviciu Metodologie, standardizare, licenţiere,
Bianca Cercel, consilier superior, Direcţia Generală de Inspecţie şi Control
Cristina Mihăilescu, consilier asistent, Direcţia de Integrare Europeană
ƒ 	Asociaţia RENINCO:
Prof. univ. dr. Ecaterina Vrasmaş – specialitatea Psihopedagogie specială, preşedinte
Conf. univ. dr. Traian Vrasmaş – specialitatea Psihopedagogie specială, coordonator
naţional programe
Conf. univ. dr. Doru Vlad Popovici - specialitatea Psihopedagogie specială
ƒ 	Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI):
Prof. Doina Leca – Preşedinte FSLI, sector 1, Bucureşti
Prof. Matiana Ligia Ene – lider sindical FSLI , Şcoala Specială nr. 10, sectorul 1, Bucureşti
Prof. Petruţa Elena Lungu, Şcoala Specială nr.10, sector 1, Bucureşti
ƒ 	Colegiul Economic „Hermes”,
Prof. Camelia Stănescu, traducător – limba spaniolă-limba rromani, limba româna – limba
spaniolă
ƒ 	Şcoala pentru hipoacuzici:
Prof. Mariana Pârcălăbescu, specialitatea psihopedagogie specială, director
Prof. Ana – Irina Imbir, specialitatea psihopedagogie specială, (elevi cu handicap auditiv)
ƒ 	Asociaţia de psihologie şi Psihoterapie Adleriană din România
George Gojgar, utilizator/absolvent al cursului/programului de pregătire specială în domeniul
limbajului mimico-gestual

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
3
Descrierea ocupaţiei
Recunoaşterea ocupaţiei de interpret în limbaj mimico-gestual şi prezenţa interpreţilor
în instituţiile publice, la şedinţele camerelor parlamentului, la televiziune, în instituţiile de
cultură, la spectacolele de teatru, în adunările publice, în relaţiile de comunicare între
persoanele surde şi persoane fizice şi juridice are un rol deosebit în prevenirea excluziunii
sociale a persoanei surde. Interpretul în limbaj mimico-gestual asigură accesul persoanei cu
handicap auditiv la informaţii şi exercitarea tuturor rolurilor sociale pe care le au ceilalţi
concetăţeni ai săi, asigurând astfel evitarea izolării şi marginalizării sociale, înlăturarea unor
bariere care stau în calea afirmării şi participării sale la viaţa comunităţii.
Interpretul în limbaj mimico-gestual, în raport cu angajatorul şi persoana cu handicap
auditiv are o serie de obligaţii deontologice şi de educaţie permanentă dintre care cităm:
- tratarea persoanei cu handicap de auz cu respect, bună-credinţă, înţelegere şi afecţiune;
- asigurarea discreţiei şi confidenţialităţii
- participarea la activităţi de perfecţionare în domeniu
- menţinerea unei legături cu persoanele cu handicap de auz, cu asociaţiile lor, în vederea
perfecţionării propriilor competenţe şi cunoaşterii problematicii actuale a acestora.
În România ocupaţia de interpret în limbajul mimico-gestual are o recunoaştere
oficială, începând din 1999, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/1999,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, privind protecţia specială şi
integrarea în muncă a persoanelor cu handicap (art. 15, al. a şi b).

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
4
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Domeniu de
competenţă
Nr.
crt.
Titlul unităţii
1. 	Comunicare interpersonală
2 	Planificarea activităţilor
3 	Dezvoltarea profesională
Fundamentale
4. 	Utilizarea calculatorului
5. 	Organizarea activităţii la locul de muncă
6. 	Urmărirea respectării drepturilor persoanei
cu handicap
Generale pe domeniul
de activitate
7. 	Utilizarea creativă a limbajului
8. 	Pregătirea comunicării specifice
9 	Decodificarea informaţiilor
10. 	Reproducerea/interpretarea conţinutului
mesajului prin semne mimico-gestuale
11. 	Transpunerea în vorbire a informaţiilor din
limbajul mimico-gestual
Specifice ocupaţiei
12. 	Utilizarea comunicării inverse/feed-back-ului

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
5
UNITATEA 1
Comunicare interpersonală
Descriere
Unitatea descrie competenţa necesară transmiterii şi primirii informaţiilor de către interpretul
în limbaj mimico-gestual, în scopul susţinerii bunei desfăşurări a activităţilor, oriunde acesta
este solicitat de angajator.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Stabileşte modul de comunicare 	1.1. Modul de comunicare este stabilit în
funcţie de interlocutor, context, de specificul şi
caracteristicile comunicării.
1.2. Comunicarea este adaptată la modificările
survenite în comportamentul beneficiarului.
1.3. Discuţiile cu beneficiarul sunt purtate şi
orientate permanent în direcţia obţinerii unei
relaţii interpersonale pozitive.
2. Transmite şi primeşte informaţii 	2.1. Transmiterea şi primirea informaţiilor se
realizează cu promptitudine, corect, prin forme
specifice de comunicare,
2.2. Informaţiile sunt transmise şi primite
permanent cu toate amănuntele relevante.
2.3. Limbajul utilizat este specific activităţii
desfăşurate, în concordanţă cu contextul dat şi
particularităţile interlocutorilor.
2.4. Modul de adresare utilizat este concis şi
politicos.
3. Facilitarea comunicării între părţi 	3.1. Informaţia este furnizată direct
beneficiarilor.
3.2. Informaţiile sunt utile şi necesare pentru
înţelegerea problemelor.
3.3. Discuţia între părţi se desfăşoară într-o
atmosferă de respect şi neutralitate.
Gama de variabile
Forme de comunicare:
- 	verbal ( oral, scris )
- 	non-verbal (mimica, gestica, distanţa personală)
- 	para-verbal (intonaţie, expresivitate, pauze, volumul vocii)
Factori şi parteneri implicaţi:
- 	angajatorul
- 	persoanele cu handicap auditiv
- 	echipele implicate
- 	activităţile de interpretare propriu-zisă
- 	public
- 	locul şi timpul de desfăşurare.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
6
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- factorii comunicării interpersonale eficiente
- modul de adresare şi exprimare a ideilor; stilul personal în comunicare
- tehnici de negociere
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de ascultare activă, de comunicare şi de stabilire cu uşurinţă a relaţiilor,
empatia cu interlocutorul;
- 	capacitatea 	de 	analiză 	şi 	sinteză, 	maleabilitatea, 	capacitatea 	de 	evaluare 	corectă 	a
interlocutorului şi de a îi câştiga încrederea;
- 	abilitatea 	de 	a 	comunica 	eficient 	indiferent 	de 	caracteristicile 	psihosociale 	ale
interlocutorilor;
- 	abilitatea de a-şi forma un punct de vedere obiectiv asupra caracteristicilor personalităţii
interlocutorilor;
- 	capacitatea de a crea situaţii în care interlocutorul să acţioneze în mod firesc.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
7
UNITATEA 2
Planificarea activităţilor
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară interpretului în limbaj mimico-gestual de a realiza o
planificare realistă şi corectă a activităţilor, în vederea asigurării eficienţei comunicării şi
interpretării în limbaj mimico-gestual.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Stabileşte activităţile specifice 	1.1. Solicitările şi exigenţele angajatorului
sunt identificate corect.
1.2. Tipul activităţilor este definitivat cu
discernământ.
1.3. Lista activităţilor este definitivată adecvat
tipului acestora.
2. Ierarhizează activităţile 	2.1. Ierarhizarea se realizează cu atenţie, în
funcţie de priorităţi.
2.2. Activităţile ce urmează a fi derulate sunt
ierarhizate cu promptitudine imediat după
contactarea angajatorului.
2.3. Activităţile sunt ierarhizate în funcţie
de dificultatea conţinutului, de însuşirile
persoanelor care comunică, de contextul
comunicării.
2.4. Ierarhizarea priorităţilor este flexibilă,
modificându-se în funcţie de situaţiile noi
apărute.
3. Planifică în timp activităţile 	3.1. Activităţile sunt planificate în timp, în
funcţie de cerinţe/solicitări, priorităţi, de
dificultatea conţinutului, de însuşirile
persoanelor care comunică şi de contextul
comunicării.
3.2. Timpul necesar unei activităţi este
estimat corespunzător tipului acesteia.
3.3. Perioada de timp este estimată realist pe
baza unei analize atente a datelor ce compun
situaţia de comunicare.
Gama de variabile
Tipul activităţilor poate fi: pregătitoare, de organizare, de informare etc.
Angajatorului poate fi:
- 	persoane surde,
- 	persoane fizice şi juridice,
- 	instituţii publice etc.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
8
Specificul instituţiei se referă la: televiziuni, instituţii de cultură, şedinţe ale camerelor
parlamentului, adunări publice etc.
Nivelul familiarizării/cunoaşterii terminologiei utilizate în situaţia de interpretare se referă la:
însuşirea termenilor specifici fiecărui 	domeniu în care va avea loc comunicarea(medical,
juridic, educaţional etc.)
Mediul fizic în care va avea loc interpretarea: camere obişnuite, săli de spectacol, săli de
şedinţe, aule, studiouri de televiziune, dotate cu diferite obiecte de mobilier(mese, scaune,
birouri etc.).
Competenţele 	şi 	performantele 	lingvistice 	ale 	partenerilor 	care 	comunică 	se 	referă 	la:
cunoştinţele de vocabular, gramatică, fonetică şi ortografie.
Stilul comunicării fiecărui partener poate fi: stilul rece, stilul formal, stilul consultativ, stilul
ocazional, stilul intim.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- Factorii planificării eficiente
- Elemente de management organizaţional.
- Elemente de management al timpului
- Operaţionalizarea obiectivelor
- Noţiuni de psihologie privind autoevaluarea
- Tehnici de negociere
La evaluare se urmăreşte:
- Capacitate de analiză şi de evaluare a priorităţilor;
- Capacitate de a comunica eficient cu anumiţi interlocutori într-un anumit context, în vederea
planificării corecte a activităţilor;
- Rigurozitatea, realismul, spiritul de răspundere, operativitatea, spiritul analitic cu care
stabileşte activităţile specifice şi le ierarhizează;
- Spiritul de observaţie, atenţia şi adecvarea cu care planifică activităţile specifice.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
9
UNITATEA 3
Dezvoltarea profesională
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară autoevaluării rezultatelor şi a performanţelor
obţinute, perfecţionării şi acumulării de noi cunoştinţe şi abilităţi prin participarea la programe
de educaţie permanentă.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. 	Autoevaluează 	necesarul 	de
pregătire
1.1. Evaluează corect eficienţa comunicării prin
limbaj mimico-gestual cu persoanele surde.
1.2. Evaluează realist rezultatele şi progresele în
consolidarea deprinderilor şi abilităţilor de
interpretare.
1.3. Autoevaluează periodic activitatea în
domeniile în care şi-a exercitat competenţele.
1.4. Rezultatele evaluării/autoevaluării sunt
detaliate în raportul de analiză a activităţilor, cu
toate amănuntele relevante.
2. Efectuează studiu individual 	2.1. Colectarea informaţiilor privind
noutăţi/evoluţii în domeniul limbajului mimico-
gestual se face din surse specializate.
2.2. Consultarea unor lucrări şi publicaţii de
specialitate necesare practicării activităţii se
face cu rigurozitate.
2.3. Informaţiile obţinute de la persoane cu
handicap, colegi şi de la alţi specialişti cu
experienţă sunt analizate şi sintetizate în mod
eficient.
3. Participă la formarea profesională 3.1. Participarea la formarea continuă se face cu
conştiinciozitate, pentru eliminarea punctelor
slabe din cunoştinţele de specialitate.
3.2. Cunoştinţele dobândite în timpul
instruirii sunt aplicate operativ, în vederea
creşterii eficienţei şi calităţii interpretării în
limbaj mimico-gestual.
3.3. Participarea la formarea profesională se
face cu responsabilitate, în scopul recunoaşterii
capacităţilor profesionale.
Gama de variabile
Tipuri de activităţi de formare profesională: iniţiere, perfecţionare, specializare
Surse de informaţii naţionale şi internaţionale privind limbajul mimico-gestual şi activitatea
interpreţilor pot fi: Asociaţia Surzilor din România sau din alte ţări, catedrele de specialitate
ale universităţilor din ţară şi/sau străinătate, lucrări de specialitate, specialişti în domeniu din
ţară şi străinătate etc.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
10
Obiective urmărite la formarea profesională:
- noi tehnici de transmitere a informaţiilor
- îmbunătăţirea calităţii exprimării
- creşterea capacităţii de reacţie în situaţii neprevăzute
- creşterea capacităţii de adaptare a comunicării în funcţie de interlocutori.
- creşterea capacităţii de convingere şi de negociere etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- Tipuri de evaluare: raportată la standarde; în raport cu obiectivele fixate; în raport cu
situaţiile vieţii reale
- Exigenţe privind înregistrarea progreselor (pretestarea/stabilirea competenţelor iniţiale,
evaluarea continuă şi sumativă, fişa de progres)
- Deprinderi-definiţie
- Tipuri de deprinderi
- Etapele formării şi consolidării deprinderii
- Modalităţi moderne de învăţare
- Modalităţi moderne de comunicare
- Noţiuni de psiho-pedagogie
- Opţiuni metodice
- Scale de autoevaluare
- Cunoştinţe privind importanţa cunoaşterii terminologiei specifice din domeniul în care
interpretează şi din domeniul protecţiei persoanelor cu handicap
La evaluare se urmăreşte:
- Capacitate de analiză şi evaluare, de asigurare a conexiunii inverse la identificarea
necesarului de formare profesională
- Respectarea etapelor şi cerinţelor psihologice privind formarea/automatizarea deprinderilor
- Abilităţile de utilizare a dicţionarelor, materialelor legislative
- Capacitate de învăţare şi actualizare a cunoştinţelor
- Interesul pentru noutăţile în domeniu

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
11
UNITATEA 4
Utilizarea calculatorului
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară interpretului în limbaj mimico-gestual văzând de
utilizare a calculatorului, în vederea comunicării cu părţile implicate, obţinerii de informaţii cu
ajutorul internetului, organizării unei baze proprii de date, prelucrării informaţiilor şi tipărirea
documentelor.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Colectează informaţiile de pe
internet
1.1. Accesarea internetului se face adecvat
necesarului de informaţii, accesând surse cât
mai diverse.
1.2. Informaţiile sunt obţinute din surse de
încredere.
1.3. Informaţiile obţinute sunt relevante pentru
activitatea de interpretare în limbaj mimico-
gestual.
2. Stochează în calculator
informaţiile necesare
2.1. Informaţiile sunt organizate în mod logic,
pe fişiere şi foldere.
2.2. Informaţiile sunt organizate în forma unui
sistem cuprinzător şi eficient.
2.3. Informaţiile sunt organizate în funcţie de
conţinutul lor şi sursa din care provin.
2.4. Informaţiile sunt organizate în funcţie de
specificul şi importanţa lor.
3. Prelucrează informaţiile de tip text 	3.1. Informaţiile introduse sunt adaptate şi
prelucrate corect în format Word.
3.2. Informaţiile stocate sunt reactualizate
permanent.
3.3. Informaţiile sunt salvate şi păstrate
respectând condiţiile de securitate şi
confidenţialitate.
3.4. Informaţiile sunt arhivate pe diferite
suporturi de memorie, asigurându-se
conservarea adecvată şi accesul rapid la acestea,
ori de câte ori este nevoie.
3.5. Informaţiile sunt prelucrate în conformitate
cu cerinţele programelor informatice
disponibile.
4. Redactează/tipăreşte documentele
specifice
4.1. Documentele specifice finale sunt redactate
în conformitate cu cerinţele activităţii.
4.2. Documentele sunt redactate/tipărite în
numărul de exemplare solicitat, în funcţie de
necesităţi.
4.3. Documentele sunt redactate/tipărite
respectând criteriile de calitate şi estetice.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
12
Gama de variabile
Surse de informaţii de încredere (accesate pe internet) pot fi:
- 	web-site-uri clienţi
- 	publicaţii de specialitate
- 	web-site-uri de publicaţii
- 	biblioteci electronice
Suporturi de memoriepot fi:
- dischete,
- CD-uri,
- stick-uri de memorie etc.
Tipuri de documente redactate/ tipărite: studii şi analize, corespondenţă, rapoarte de activitate,
comunicări ştiinţifice, referate, planuri de activitate etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- cunoştinţe de operare (redactare texte, accesare şi gestionare a informaţiei)
- utilizarea aplicaţiilor: editoare de text, calcul tabelar, baze de date etc.
- tipuri de echipament: PC, imprimante, scanner, kitt- uri de instalare.
- accesarea şi navigarea pe internet, ca mediu de informare şi comunicare
- tehnologii de acces pentru persoane cu handicap
La evaluare se urmăreşte:
- rapiditatea în operarea pe calculator;
- corectitudinea colectării informaţiilor de pe internet;
- modul de asumare a răspunderii pentru corectitudinea informaţiei;
- utilizarea corectă a calculatorului pentru accesarea, întreţinerea şi utilizarea sistemelor de
informaţii proprii;
- interesul pentru culegerea de noi informaţii şi capacitatea de a selecta cu responsabilitate
informaţiile semnificative;
- capacitatea de interpretare, sintetizare şi corelare a informaţiilor culese;
- capacitatea de a selecta informaţiile semnificative dintr-un volum mare de informaţii cu care
vine în contact.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
13
UNITATEA 5
Organizarea activităţii la locul de muncă
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară interpretului în limbaj mimico-gestual privind
asigurarea, menţinerea şi optimizarea condiţiilor de comunicare/interpretare. Competenţa
vizează identificarea instituţiei/spaţiului de desfăşurare a activităţii, negocierea cu angajatorul
a condiţiilor în care se va realiza comunicarea şi definitivarea ţinutei/poziţiei sale în vederea
desfăşurării optime a activităţii de comunicare/interpretare.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică caracteristicile
instituţiei/spaţiului în care va avea loc
interpretarea
1.1. Identificarea caracteristicilor instituţiei /
spaţiului în care va avea loc interpretarea, şi a
poziţiei persoanelor care comunică este realizată
printr-o reprezentare obiectivă şi realistă, la faţa
locului.
1.2. Reprezentarea spaţiului, aşezarea
persoanelor care comunică şi distanţele
interpersonale propuse sunt evaluate cu atenţie.
1.3. Forma de organizare a comunicării este
identificată corect.
2. Negociază cu angajatorul condiţiile
de realizare a
comunicării/interpretării în limbaj
mimico-gestual
2.1. Condiţiile în care se va realiza
comunicarea/interpretarea sunt verificate cu
rigurozitate la faţa locului, înaintea începerii
acţiunii.
2.2. Cerinţele identificate ale comunicării/
interpretării sunt prezentate angajatorului în
timp util.
2.3. Condiţiile în care se va realiza
comunicarea/interpretarea sunt asigurate printr-
o negociere bine argumentată şi eficientă cu
angajatorul.
3. 	Definitivează 	propria 	aşezare
/ţinută în spaţiul special destinat
3.1. Plasarea în spaţiul special destinat este
definitivată cu atenţie.
3.2. Respectarea cerinţelor privind asigurarea
factorilor tehnici optimi sunt verificate cu
rigurozitate.
3.3. Îmbrăcămintea, ţinuta şi poziţia solicitată de
situaţia de comunicare este aleasă adecvat .
4. Verifică respectarea normelor de
igienă a mediului şi de securitate a
persoanei
4.1. Respectarea valorilor normale ale
ambientului în concordanţă cu normele de
igiena a mediului şi de securitate a persoanei
sunt verificate cu rigurozitate.
4.2. Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a
spaţiului este controlată cu atenţie.
4.3. Calitatea mediului în ziua şi în perioada
dinaintea activităţii este verificată cu
responsabilitate.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
14
Gama de variabile
Obiectivele 	comunicării 	pot 	fi: 	de 	transmitere/primire 	de 	informaţii, 	de 	negociere, 	de
exprimare şi cristalizare a opiniilor, de instruire şi educare, de integrare şi participare socială,
etc.
Caracteristicile 	instituţiilor 	se 	referă 	la: 	instituţii 	cu 	un 	protocol 	deosebit, 	organisme
guvernamentale /non-guvernamentale, instituţii de cultura( teatru, casa de cultură), mass-
media, instituţii de învăţământ etc.
Spaţiile pot fi: săli de conferinţe, camere obişnuite, birouri, săli de clasă etc. dotate cu diverse
tipuri de mobilier (masă rotundă, bănci fixe sau mobile etc.);
Forma de organizare a comunicării: prezentare ex-catedra, interviu, masă rotundă, discuţie în
grup, grupuri mici într-o audienţă largă ş.a.
Factorii mediului optim se referă la: poziţia, fondul vizual (zona din spatele interpretului),
iluminarea, eliminarea zgomotului de fond, distanţa optimă faţă de interlocutori în mediul fizic
etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- Spaţiul şi relaţiile interumane
- Zone şi distanţe interpersonale (zona intimă, personală, socială şi zona publică); stabilirea
zonei şi distanţei interpersonale de către interpretul mimico-gestual
- Aşezarea interpretului de limbaj mimico-gestual
- Plasamentul la masa negocierilor; plasamentul în funcţie de relaţiile de comunicare distincte
(cooperare, independenţă, comunicare, competiţie, tactică)
- spaţii sociopete
- spaţii sociofuge;
- spaţii flexibile
- spaţii fixe
- Analiza structurii timpului de comunicare
- Valoarea psihologică a culorilor
- Raportul fond formă în recepţie
- Igiena spaţiului
La evaluare se urmăreşte:
- Spiritul de observaţie şi capacitatea de analiză şi sinteză la identificarea caracteristicilor
instituţiei şi a spaţiilor în care va activa;
- Deprinderile de argumentare, amabilitatea, capacitatea de convingere, abilităţile de luare a
deciziei la, capacitatea de organizare la negocierea cu angajatorul a condiţiilor de realizare a
comunicării în limbaj mimico-gestual;
- Preocuparea şi grija pentru respectarea normelor şi securităţii persoanei.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
15
UNITATEA 6
Urmărirea respectării drepturilor persoanei cu handicap
Descriere
Unitatea prezintă competenţa necesară interpretului în limbaj mimico-gestual pentru a sprijini
protecţia şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei cu handicap.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Acordă servicii de consiliere
referitoare la drepturile persoanelor
cu handicap.
1.1. Consilierea se acordă angajatorului /
părţilor implicate cu responsabilitate şi în timp
util.
1.2. Cazurile de încălcare a drepturilor
persoanei cu handicap sunt clarificate cu
argumente pertinente, cuprinse în legislaţia
specifică.
1.3. Măsurile pentru asigurarea drepturilor
persoanelor cu handicap şi prevenirea încălcării
lor sunt explicate cu toate amănuntele adecvate
situaţiei.
2. Informează persoana cu handicap
cu privire la drepturile şi obligaţiile
sale legale
2.1. Informarea este cuprinzătoare, având în
vedere toate categoriile de drepturi şi obligaţii.
2.2. Informaţiile cu privire la drepturile şi
obligaţiile asigurate prin sistemul de protecţie
socială sunt permanent actualizate.
2.3. Informaţiile sunt transmise într-un limbaj
adaptat specificului persoanei cu handicap.
3. Stabileşte nivelul de exercitare a
drepturilor persoanei cu handicap
3.1. Nivelul de exercitare a drepturilor
persoanelor cu handicap este stabilit cu
obiectivitate.
3.2. Evaluarea respectării drepturilor este
exhaustivă.
3.3. Evaluarea necesităţii prevenirii unor situaţii
de încălcare a unor drepturi este realizată în
timp util, printr-o analiză complexă.
4. Informează autorităţile competente
asupra cazurilor de încălcare a
drepturilor persoanelor cu handicap
4.1 Informaţiile sunt transmise autorităţilor
competente printr-un raport complet, relevând
dreptul încălcat/revendicat.
4.2. Informaţiile sunt transmise cu claritate şi
promptitudine.
4.3. Informaţiile transmise sunt însoţite de
raportarea la legislaţia naţională şi
internaţională prind drepturile persoanei cu
handicap.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
16
Gama de variabile
Părţile implicate pot fi:
- persoanele cu handicap auditiv;
- 	instituţia în cadrul căreia se desfăşoară activitatea de interpretare în limbaj mimico-gestual;
- 	familia persoanelor cu handicap auditiv;
- 	instituţiile care, potrivit legii, au obligaţia să angajeze interpret în limbaj mimico-gestual;
- 	instituţiile care acordă asistenţă socială persoanelor cu handicap la nivel comunitar;
Categorii de drepturi:
- drepturi civile şi politice
- drepturi economice, sociale şi culturale
- dreptul umanitar
- drepturi în curs de formare etc.
Autorităţi implicate:
- Primăria
- Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii
- Poliţia
- Avocatul Poporului
- Ministerele
- Consiliile judeţene
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	Legislaţia specifică referitoare la drepturile persoanei cu handicap
- 	Standarde privind egalizarea şanselor persoanelor cu handicap
- 	Autorităţile cu funcţii în domeniu, inclusiv adresa
- 	Modalităţi de contactare
- 	Tehnici de negociere
- 	Termenii inadecvaţi din perspectiva drepturilor persoanei cu handicap;
- 	terminologia recomandată.
- 	Situaţii de risc major pentru viaţa şi integritatea persoanei, a modalităţilor de intervenţie şi
de anunţare urgentă a organelor competente.
La evaluare se urmăreşte:
- 	Tehnici de comunicare şi persuasiune la acordarea de consultanţă privind drepturile
persoanei cu handicap
- 	Capacitatea de comunicare eficientă cu persoana cu handicap
- 	Capacitate de evaluare obiectivă a nivelului de exercitare a drepturilor, prin raportare la
Legislaţia privind drepturile persoanelor cu handicap
- 	Perspicacitatea şi promptitudinea cu care sesizează orice modificări survenite în starea
fizică, psihică sau socială a persoanei cu handicap de natură să modifice acordarea
drepturilor sau accesibilităţilor prevăzute de lege
- 	Fermitatea, capacitatea de comunicare cu autorităţile, perseverenţa şi responsabilitatea cu
care sesizează situaţii de încălcare a drepturilor persoanei cu handicap

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
17
UNITATEA 7
Utilizarea creativă a limbajului
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară utilizării creative a limbajului de către interpretul în
limbaj mimico-gestual. Exigenţele interpretării în limbaj mimico-gestual solicită găsirea
instantanee a unor sinonime şi variante de exprimare pentru evidenţierea sensului explicit şi
implicit al comunicării realizate prin gesturi. Utilizarea creativă a limbajului presupune
fluiditatea şi flexibilitatea comunicării adaptată la finalităţi şi situaţii noi, ţinând seama de
factorii care condiţionează comunicarea interpersonală.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Realizează transferul schemelor şi
structurilor lingvistice asimilate, în
situaţii noi.
1.1. Transferul se realizează spontan, cu
uşurinţă.
1.2. Exprimarea în situaţii noi este corectă, cu
respectarea normelor limbii române şi regulilor
gramaticale.
1.3. Situaţiile noi nu afectează deprinderile
integratoare de înţelegere auditivă, exprimare
orală, citire şi scriere.
2. Utilizează variante de exprimare 	2.1. Utilizarea variantelor de exprimare este
spontană şi se face cu uşurinţă.
2.2. Utilizarea celor mai adecvate cuvinte şi
expresii se face cu scopul facilitării deducerii
corecte şi fidele a sensului explicit şi implicit de
către partenerul/partenerii de comunicare.
2.3. Utilizarea variantelor de exprimare
dovedeşte fluiditate ideaţională şi verbală.
3. Adaptează exprimarea în funcţie
de factorii comunicării interpersonale
3.1. Adaptarea conţinutului comunicării are
orientare clară, raportată la obiectivele specifice
propuse.
3.2. Adaptarea exprimării la particularităţile
partenerilor în comunicare este personalizată,
flexibilă, nuanţată.
3.3. Adaptarea exprimării ţine seama de profilul
psihologic al interlocutorilor.
3.4. Exprimarea este adecvat adaptată în funcţie
de context şi canalul comunicării.
Gama de variabile
Situaţiile noi presupun: o altă categorie de conţinut, alte obiective mai puţin familiare, alţi
interlocutori, alte contexte etc.
Variantele de exprimare presupun utilizarea de sinonime, antonime, parafraze, prezentare de
exemple din sfera noţiunilor sau descrierea unor note/însuşiri din conţinutul noţiunilor.
Obiectivele propuse pot viza: transpunerea ad-literam a unui conţinut, convingerea unui
interlocutor(de ex. partener de afaceri), înţelegerea atât a denotaţiilor cât şi a conotaţiilor
mesajului ş.a.
Profilul psihologic al interlocutorilor poate fi diferit în plan cognitiv, afectiv, voliţional,
atitudinal etc.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
18
Contextul comunicării poate fi:
- comunicare în contextul vieţii cotidiene;
- comunicare bazată pe utilizarea terminologiei specifice unor instituţii sau domenii (justiţie,
învăţământ, poliţie, asistenţă socială ş.a.)
Canalul comunicării poate fi: auditiv, audio-vizual ( de ex. interpretarea in limbaj mimico
gestual a unui film de televiziune), comunicare totală (vorbire, vorbire înregistrată pe
reportofon, imagini demonstrate, prezentare audio-vizuală).
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
a.
- 	Limbă şi limbaj
- 	Stilul de comunicare ca expresie a alegerii faptelor de limbă şi a unui mod de 	gândire.
b.
- 	Creativitatea: concept şi fenomen psihic.
- 	Factori definitorii:
- 	sensibilitate la nou,
- 	fluiditate ideaţională,
- 	fluiditate verbală,
- 	flexibilitate.
- 	Inteligenţa creativă ca abilitate de a utiliza experienţele anterioare pentru a înţelege noile
situaţii şi a le face faţă
c.
Factorii comunicării interpersonale:
1. Variabile în raport cu emiţătorul
1.1.Cadrul de referinţă al emiţătorului
1.2.Atitudinile emiţătorului în raport cu destinatarul mesajului şi cu privire la situaţia de
comunicare cu aceasta.
1.3.Rolurile şi raporturile de la rol la rol în raport cu receptorul.
1.4.Influenţa situaţiei globale actuale în care se înscrie comunicarea.
1.5.Reprezentarea scopului comunicării.
2. Variabile în raport cu receptorul
2.1.Starea de pregătire a receptorului.
3. Variabile în raport cu mesajul
3.1.Codul
3.2.Forma
4. Variabile în raport cu canalul de transmisie
4.1.Efectele proprii ale canalului utilizat.
4.2.Pierderea elementelor semnificative.
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de exprimare în situaţii noi;
- 	utilizarea adecvată a variantelor de exprimare pentru deducerea sensului explicit şi
implicit al comunicării;
- 	adaptarea comunicării în funcţie de obiective, profilul psihologic al interlocutorilor, de
context şi canalul de comunicare.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
19
UNITATEA 8
Pregătirea comunicării specifice
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară identificării rolurilor persoanelor implicate în
comunicare, aprecierea şi evaluarea particularităţilor persoanelor surde şi auzitorilor, aflate în
comunicare, a conţinutului şi formelor de organizare a comunicării. Această competenţă este
indispensabilă evaluării dificultăţii sarcinilor, negocierii cu persoanele implicate a condiţiilor
comunicării. Pregătirea comunicării specifice implică şi definitivarea aşezării spaţiale şi ţinutei
interpretului în limbaj mimico-gestual, adecvate situaţiei de comunicare.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică specificul comunicării
persoanele implicate.
1.1. Identificarea rolurilor de emiţător/ receptor
ale partenerilor implicaţi în comunicare este
realizată cu exactitate.
1.2. Identificarea gradului de omogenitate a
grupului este realizată atent, cu stabilirea
principalelor categorii de persoane, din
perspectiva comunicării.
1.3. Evaluarea gradului de stăpânire de către
persoanele implicate a limbajului mimico-gestual,
a dactilemelor, a labiolecturii este fidelă, corectă
şi relevantă pentru activitatea de interpretare.
1.4. Nivelul achiziţiilor cognitive anterioare este
identificat cu atenţie.
2. Evaluează conţinutul şi forma de
organizare în situaţia de
interpretare
2.1.Toate informaţiile specifice sunt identificate
corect.
2.2. Materialele necesare pentru evaluarea
conţinutului şi formei de organizare sunt obţinute
în timp util.
2.3. Conţinutul comunicării este identificat cu
precizie, şi cu evidenţierea dificultăţii sarcinilor de
interpretare.
2.4. Specificul formelor de organizare a
comunicării este evaluat fidel, în timp util.
3. Negociază cu părţile interesate
condiţiile comunicării
3.1. Negocierea cu părţile interesate este realizată
din timp, înaintea începerii comunicării
3.2. Negocierea cu părţile interesate se realizează
cu flexibilitate şi cu argumentarea solidă a
necesităţii respectării unor reguli şi condiţii
esenţiale.
3.3. Negocierea este orientată şi finalizată printr-
un consens asupra condiţiilor de eficienţă a
comunicării.
3.4. Existenţa unei echipe de interpreţi este
negociată cu angajatorul în timp util.
3.5. Pregătirea persoanelor surde pentru
conexiunea inversă se realizează cu grijă, din
timp, înainte de începerea comunicării.
3.6. Avertizarea persoanelor auzitoare privind
intervenţia interpretului pentru reglarea
comunicării se face în timp util, înainte de
începerea comunicării.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
20
4. Definitivează aşezarea şi ţinuta
în situaţia de comunicare
4.1. Aşezarea în mediul fizic este stabilită,
conform cerinţelor psihologice, ergonomice, ale
eficienţei comunicării.
4.2. Ţinuta, vestimentaţie şi culorile specifice ale
acesteia sunt adecvate rolului de interpret,
contextului, ocaziei şi protocolului comunicării.
4.3. Adaptarea ţinutei şi vestimentaţiei se face cu
operativitate, în caz de schimbare a situaţiei
comunicării.
Gama de variabile
Nivelul achiziţiilor cognitive anterioare poate fi: nivel înalt / mediu / inegal de stăpânire a
limbajului mimico-gestual, a dactilemelor, labiolecturii de către persoana cu handicap auditiv
Forma de organizare a materialelor se referă la: ordinea de zi, materiale scrise ş.a.),
Conţinutul comunicării se referă la: domeniul, vocabularul specific utilizat, complexitatea
exprimării ş.a.
Forma de organizare a comunicării se referă la: prezentare ex-cathedra, interviu, masă rotundă,
discuţie în grup, grupuri mici într-o audienţă largă ş.a.)
Regulile şi condiţiile esenţiale se referă la : asigurarea condiţiilor pentru contactarea din timp a
partenerilor care comunică, asigurarea poziţionării corespunzătoare a interpretului faţă de toate
persoanele cu handicap auditiv, înţelegerea de către toate părţile interesate a necesităţii feed-
back-ului şi a modalităţilor de atenţionare în timpul comunicării ş.a.
Cerinţe de eficienţă ale comunicării presupun: cerinţe rezonabile privind durata sarcinilor,
viteza cu care se comunică, pauzele, utilizarea feed-back-ului ş.a.
Pregătirea persoanelor surde pentru conexiunea inversă presupune avertizarea acestora de a
interveni când nu înţeleg sau nu decodifică anumite gesturi
Angajatorul poate fi: organisme şi instituţii guvernamentale, camerele Parlamentului, asociaţii
şi fundaţii, televiziune publică/privată, instituţii teatrale, societăţi comerciale ş.a.
Aşezarea interpretului presupune: poziţia, fondul vizual (zona din spatele interpretului),
iluminarea propriei poziţii, distanţa optimă faţă de interlocutori / parteneri etc.
Contextul la care se adecvează ţinuta şi vestimentaţia poate fi:
- specificul comunicării auzitorilor;
- comunicare cotidiană/conţinut specific, profesionalizat al comunicării;
- terminologia specifică utilizată în instituţiile în care este angajat sau pentru care prestează
serviciile precum şi aspectele specifice ale contextului comunicării(la Camerele Parlamentului,
Guvern, Preşedinţie, Administraţie Publică Centrală de specialitate, Administraţie Publică
locală, Mass-media, Autorităţi judecătoreşti, Instituţii de învăţământ, Instituţii din domeniul
financiar);
- limbaj verbal scris sau oral;
- pregătirea comunicării în grupuri de copii.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
21
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- Precizări terminologice: (apreciere, evaluare, autoevaluare)
- Competenţa şi performanţa persoanei cu handicap auditiv în comunicare.
- Modalităţi şi instrumente de cunoaştere a limbajelor utilizate de persoana cu handicap
auditiv.
- Evaluarea potenţialului propriu.
- Evaluarea dificultăţii sarcinilor.
- Luarea în considerare a competenţelor şi performanţelor lingvistice şi achiziţiilor cognitive
ale partenerilor în asigurarea eficienţei comunicării.
- Spaţiul şi relaţiile interumane.
- Zone şi distanţe interpersonale (zona intimă, personală, socială şi zona publică).
- Stabilirea zonei şi distanţei interpersonale de către interpretul mimico-gestual.
- Aşezarea interpretului de limbaj mimico-gestual.
- Plasamentul la masa negocierilor; plasamentul în funcţie de relaţiile de comunicare distincte
(cooperare, independenţă, comunicare, competiţie, tactică)
- spaţii sociopete
- spaţii sociofuge;
- spaţii flexibile
- spaţii fixe.
- Analiza structurii timpului de comunicare.
- Valoarea psihologică a culorilor
- Raportul fond formă în recepţie
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de identificare a specificului comunicării persoanelor implicate;
- 	capacitatea de obţinere a tuturor informaţiilor specifice privind conţinutul; comunicării şi
forma de organizare în situaţia de interpretare
- 	capacitatea de negociere, cu toate părţile implicate, a condiţiilor comunicării;
- 	capacitatea de găsire a celei mai adecvate aşezări în spaţiu şi de asigurare a cerinţelor
psihologice şi ergonomice pentru eficienţa comunicării;
capacitatea de alegere a ţinutei adecvate şi de prezentare în acord cu contextul

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
22
UNITATEA 9
Decodificarea informaţiilor
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară decodificării informaţiilor transmise în cadrul
comunicării realizate între persoane cu handicap auditiv şi auzitori şi în vederea găsirii
variantelor adecvate de exprimare.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Urmăreşte particularităţile de
comunicare ale persoanei cu
handicap auditiv
1.1. Persoana care comunică prin semne
gestuale este observată cu atenţie, pe tot
parcursul comunicării
1.2. Particularităţile persoanei cu handicap
auditiv sunt percepute şi observate în totalitate
şi cu exactitate.
1.3. Perceperea limbajului mimico-gestual se
realizează cu atenţie şi cu procesarea,
discriminarea corectă în câmpul vizual a
mişcărilor mâinilor.
2. Identifică semnele gestuale 	2.1. Particularităţile de mişcare a mâinii sunt
identificate cu rapiditate.
2.2. Corelarea dintre mişcările mâinii şi cu
semnificaţia semnului gestual se face corect.
2.3. Semnul gestual corespunzător sensului
literal al unui cuvânt este identificat corect şi
reprodus cu operativitate .
3. Identifică variante de exprimare 	3.1. Identificarea celei mai adecvate variante de
exprimare a sensului fidel şi clar al unor cuvinte
cheie se face cu promptitudine.
3.2. Varianta optimă de exprimare se realizează
corect, cu ajutorul sinonimelor.
3.3. Utilizarea definiţiilor, exemplelor din sfera
noţiunii sau identificarea notelor din conţinutul
noţiunii se face spontan şi succint.
4. Menţine contactul vizual cu
persoana surdă
4.1. Menţinerea contactului vizual cu persoana
surdă se realizează permanent, având în vedere
facilitarea comunicării interpersonale şi a
feedback-ului.
4.2. Menţinerea contactului vizual cu persoana
surdă se realizează permanent, pentru a
decodifica, în timp util, mesajul transmis prin
labiolectură.
4.3. Adecvarea comunicării se face cu
rapiditate, pe baza feedback-ului primit prin
contactul vizual de la persoana cu handicap.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
23
Gama de variabile
Particularităţile persoanei care comunică prin semne se referă la: semnele gestuale, mimica,
dactilemele şi limbajul trupului
Particularităţile de mişcare a mâinii se referă la: forma mâinii, orientarea palmei, aşezarea şi
mişcarea mâinii în spaţiu
Variantele de exprimare pot fi: sinonime, prezentarea notelor noţiunii şi a exemplelor din sfera
noţiunii, sens literal însoţit de nuanţări, parafrazări s. a
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- Percepţiile. Determinanţii exteriori (caracteristicile stimulului şi contextului), interiori şi
relaţionali ai percepţiei.
- Comportamente perceptive
- Importanţa explorării perceptive în activitatea interpretului
- Categorii de percepţii:
- Recunoaşterea obiectelor;
- Percepţia spaţiului auditiv;
- Percepţia mişcării şi valoarea ei adaptativă.
- Caracterizarea reprezentărilor.
- Definiţia gestului („mişcare simultană a mâinii, a capului care exprimă o idee, un sentiment,
o intenţie, înlocuind uneori vorbele sau dând mai multă expresivitate vorbirii” - DEX) şi a
semnului gestual („model sau structură/gestalt” gestuală convenţională cu semnificaţie
specifică corespunzătoare cuvintelor sau expresiilor).
- Semnele gestuale şi semnificaţia lor.
- Recunoaşterea formelor gramaticale care permit formularea de afirmaţii, negaţii,
identificarea genului, cuantificări.
- Distanţele şi condiţiile unei percepţii vizuale corecte.
- Caracterul fundamental al contactului vizual în comunicarea prin limbaj mimico-gestual
(regula de aur).
- Elementele semnului gestual (forma mâinii; aşezarea mâinii în spaţiu; mişcarea mâinii în
spaţiu; orientarea palmei).
- Zona de gesticulare.
- Gesturi compuse
- Identificarea variantelor de exprimare (sinonime, definiţii, exemple)
La evaluare se urmăreşte:
- capacitatea de discriminare, identificare şi decodificare a tuturor semnelor gestuale, a
mimicii, dactilemelor şi a limbajului trupului pe parcursul comunicării si în ritmul acceptat al
comunicării;
- identificarea şi utilizarea corectă a variantelor de exprimare(sinonime, exemple din sfera
noţiunilor, definiţii), pentru exprimarea fidelă şi nuanţată în contexte specifice de comunicare;
- menţinerea contactului vizual cu persoana surdă pe tot parcursul comunicării şi utilizarea
constructivă a feedback-ului.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
24
UNITATEA 10
Reproducerea/interpretarea conţinutului mesajului prin semne mimico-
gestuale
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară reproducerii / interpretării corecte a conţinutului
mesajului, prin semne mimico-gestuale.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Ascultă persoana care
vorbeşte
1.1. Cuvintele sunt receptate clar, cu acuitate fonematică.
1.2. Sensul literal al cuvintelor este corect înţeles.
1.3. Propoziţiile şi frazele sunt percepute în totalitate şi cu
exactitate.
1.4. Sensul propoziţiilor/frazelor este corect decodificat şi
înţeles.
2. Reproduce conţinutul
mesajului prin semnele
specifice limbajului mimico-
gestual
2.1. Conţinutul/ înţelesul cuvintelor este reprodus cu
claritate, fidel prin gestul/gesturi corespunzătoare
sensului, realizate într-un spaţiu de interpretare
echilibrat/calibrat, armonios.
2.2. Mesajul propoziţiilor şi frazelor este transmis prin
gesturi produse spontan, sub formă de deprinderi cu un
înalt grad de automatizare.
2.3. Interpretarea mimico-gestuală respectă un decalaj
temporal minim între vorbire şi interpretare prin semne
specifice limbajului mimico-gestual.
3. Asigură topica în
succesiunea semnelor,
gesturilor
3.1. Topica asigură discriminarea părţilor de propoziţie.
3.2. Topica respectă normele consacrate ale limbajului
mimico-gestual.
3.3. Topica asigură reproducerea sensului corect al
propoziţiilor şi frazelor.
4. Utilizează
mimica/expresia feţei,
privirea şi limbajul trupului
4.1. Mimica, privirea şi limbajul trupului sunt expresive,
corespunzătoare conţinutului/ mesajului interpretat,
sentimentelor şi emoţiilor evidenţiate de parteneri.
4.2. Mimica este utilizată corespunzător pentru
exprimarea imperativului, interogaţiei, mirării.
4.3. Orientarea privirii asigură menţinerea relaţiei fireşti
în comunicare.
5. Utilizează dactilemele 	5.1. Dactilemele sunt utilizate exclusiv pentru
transmiterea sensului unor neologisme sau cuvinte pentru
care nu exista semnul gestual corespunzător.
5.2. Cuvintele care se decodifică prin dactileme sunt
identificate spontan.
5.3. Dactilemele sunt prezentate relativ simultan cu
vorbirea emiţătorului.
6. Pronunţă simultan (fără
voce) pentru asigurarea
labiolecturii
6.1. Pronunţia simultană (fără voce) este realizată relativ
simultan cu interpretare în limbaj mimico-gestual.
6.2. Pronunţia simultană, fără voce asigură evidenţierea şi
completarea mesajului, pentru persoanele surde aflate la
distanţe corespunzătoare.
6.3. Pronunţa simultana este precedata de asigurarea
vizibilităţii ei către toate persoanele surde prezente.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
25
Gama de variabile
Situaţiile pentru care realizează interpretarea în limbaj mimico-gestual sunt diferite:
conferinţe/expuneri cu diferite grade ce complexitate, mese rotunde, negocieri ş.a.;
Reţeaua de comunicare poate fi diferită: individ-individ, individ-grup, grup-individ, grup-grup
Situaţia de comunicare poate fi cunoscută sau neprevăzută;
Nivelul de instruire al interlocutorilor poate fi diferit: cultură generală elementară, cultură
generală bogată/aprofundată, nivel superior;
Terminologie specifică unui anumit domeniu diferă în diferite grade în raport cu bagajul
terminologic/noţional al persoanelor cu handicap auditiv;
Stilul persoanei care este emiţător în limbaj verbal diferă în ceea ce priveşte complexitatea
exprimării: utilizarea cu preponderenţă a propoziţiilor simple şi dezvoltate sau a unor fraze
ample; stil obiectiv sau eseistic
Vocabularul utilizat de interlocutor poate solicita sau no utilizarea dactilemelor
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	Percepţiile şi reprezentările auditive
- 	Definiţia interpretării, concepţii legate de interpret şi interpretare.
- 	Limbajul gestual - limbaj de sine stătător; limbaj matern.
- 	Limbajul gestual românesc.
- 	Asemănări şi deosebiri între limbajul gestual şi limbajul oral.
- 	Semnificaţia mimicii
- 	Formarea stereotipiilor dinamice coordonate şi a deprinderilor mimico-gestuale.
- 	Asigurarea aspectului creativ al uzajului normal al limbii.
- 	Gramatica limbajului mimico-gestual
- 	Importanţa topicii gesturilor în transmiterea mesajelor.
- 	Rolul mimicii în interpretarea în limbaj mimico-gestual.
- 	Semnificaţia expresiilor feţei.
- 	Rolul privirii
- 	Conceptul de comunicare totală
- 	Rolul limbajului trupului.
- 	Exemple de situaţii, contexte.
- 	Importanţa dactilemelor de către interpretul de limbaj mimico-gestual.
- 	Dactilemele corespunzătoare fonemelor din limba română.
- 	Situaţii în care este necesară utilizarea dactilemelor de către interpret.
- 	Exemple de cuvinte exprimate prin dactileme în activitatea interpretului.
- 	Labiolectura
- 	Importanţa labiolecturii în comunicarea eficientă.
La evaluare se urmăreşte:
- Corectitudinea selecţiei şi efectuării fiecărui semn din limbajul mimico gestual
- Transpunerea corectă si fidelă ,în semne mimico gestuale, a sensului literal al cuvintelor
- Transmiterea clară şi fidelă a conţinutului şi mesajului propoziţiilor şi frazelor, prin
interpretarea în limbaj mimico-gestual

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
26
UNITATEA 11
Transpunerea în vorbire a informaţiilor din limbajul mimico-gestual
Descriere
Unitatea se referă la competenţa interpretului în limbaj mimico-gestual de a transmite prin
limbaj verbal sensul literal şi mesajul prezentat prin limbaj mimico-gestual.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Recepţionează informaţiile
codificate în limbaj mimico-gestual
1.1.Semnificaţia fiecărui gest primit în limbaj
mimico-gestual este decodificată spontan,
relativ simultan cu dinamica exprimării
gestuale.
1.2. Mesajul propoziţiilor/frazelor recepţionate
în limbaj mimico-gestual este înţeles corect şi
fidel.
1.3. Mesajul recepţionat este memorat cu toate
amănuntele relevante şi cu toate sensurile
acordate de parteneri.
2. Clarifică mesajele 	2.1. Solicitarea precizărilor necesare pentru
clarificarea mesajelor se realizează cu
promptitudine.
2.2. Informaţiile recepţionate sunt sintetizate
operativ, în strânsă legătură cu fluxul
comunicării.
2.3. Mesajele comunicate sunt adaptate la
particularităţile partenerilor.
2.4. Neutralitatea comunicării este menţinută cu
detaşare şi imparţialitate.
3. Formulează verbal conţinutul
mesajului transmis prin limbaj
mimico-gestual
3.1. Mesajul recepţionat în limbaj mimico-
gestual este formulat verbal, fidel, clar şi
limpede.
3.2. Mesajul comunicării este transmis verbal
cu respectarea sensului literal al gesturilor,
precum şi a regulilor gramaticale ale limbii
române.
3.3. Mesajul este transmis utilizând cele mai
potrivite cuvinte, la un nivel cultivat, precum şi
a paralimbajelor corespunzătoare.
3.4. Mesajul este transmis printr-o vorbire
fluentă, cursivă, cu grijă pentru menţinerea unei
bune relaţii interpersonale.
Gama de variabile
Clarificarea mesajelor ţine cont de: particularităţile partenerilor şi anume: nivelul deprinderilor
de exprimare în limbaj mimico-gestual, capacitatea de a realiza labiolectura,
utilizarea/neutilizarea dactilemelor, expresivitatea mimicii persoanelor surde; vocabularul
activ al persoanelor auzitoare, nivelul lor de familiarizare cu noţiunile/ terminologia utilizată;

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
27
Modul de formulare ţine cont de: nivelul de instruire al partenerilor; terminologia specifică
unor domenii/instituţii sau terminologie bazată pe fondul principal de cuvinte (limbaj cotidian,
uzual);
Paralimbajele folosite se referă la: tonul vocii, intensitate, accentuarea unor cuvinte în funcţie
de conţinutul comunicării efectuate de persoana surdă, mimica acesteia şi limbajul trupului.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	Limba română literară.
- 	Gramatica limbii române.
- 	Înţelegerea ca activitate a gândirii.
- 	Comportamente care exprimă înţelegerea (transpunerea dintr-un limbaj în altul,
interpretarea, extrapolarea).
- 	Noţiunea de stil în comunicare.
- 	Definiţia paralimbajelor – „ansamblul de semne nonverbale” care constituie o semnificaţie
suplimentară ce însoţeşte mesajul verbal.
- 	Tipologia paralimbajelor:
- paralimbajul ţinutei (postură, poziţia capului ş.a.);
- paralimbajul gestual şi motor (mişcarea mâinilor, a braţelor, a umerilor, schimbări
de postură, mişcările capului şi gâtului);
- paralimbajul mimicii feţei;
- paralimbajul privirii;
- paralimbajele asociate cuvântului (efecte verbo-motoare privind ritmul, 	debitul,
metrica şi accentele limbajului vorbit;
- efectele vocii care ţin de intensitate, timbru, înălţime; efectul sonorităţii
propoziţiilor).
La evaluare se urmăreşte:
- 	exprimarea orală relativ simultană cu utilizarea limbajului mimico-gestual de către
persoana surdă;
- 	recepţionarea şi transmiterea corectă şi fidelă în limbaj verbal a sensului şi mesajului emis
în limbaj mimico-gestual de către persoana surdă;
- 	respectarea normelor gramaticii limbii române în comunicarea verbală;
- 	utilizarea paralimbajelor sugerate de limbajul mimico-gestual, expresiile distincte ale feţei
şi limbajul trupului persoanei cu handicap auditiv.

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
28
UNITATEA 12
Utilizarea comunicării inverse / feed-back- ului
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară asigurării eficienţei comunicării, prin utilizarea
feedback-ului ca mijloc de stimulare a unei inter-relaţionări pozitive şi prin crearea unui climat
de onestitate şi francheţe, a unui mediu empatic.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Urmăreşte reacţiile şi modificările
de comportament ale persoanei
surde.
1.1. Reacţiile şi modificările în limbajul
persoanei surde sunt obţinute prin observare
atentă, în procesul şi dinamica comunicării.
1.2. Reacţiile şi modificările sunt decodificate
cu promptitudine, corect.
1.3. Observarea vizează toate persoanele cu
handicap auditiv implicate în comunicare.
2. Solicită clarificarea mesajelor de la
persoanele implicate în comunicare.
2.1. Solicitarea intervenţiilor de clarificare a
mesajelor din partea persoanelor implicate în
comunicare se face cu claritate, înainte de
începerea comunicării.
2.2. Modalităţile de intervenţie/atenţionare sunt
stabilite cu toate detaliile, împreuna cu
persoanele surde.
2.3. Informaţiile obţinute de la persoanele surde
sunt prelucrate adecvat, pentru a se asigura
eficienţa comunicării.
3. Adaptează comunicarea la
condiţiile concrete
3.1. Situaţiile de reglare a comunicării sunt
anunţate emiţătorului în limbaj verbal/ oral în
timp util.
3.2. Reglarea comunicării se produce prompt,
pe baza informaţiilor obţinute.
3.3. Feedback-ul şi ajustarea comunicării are
loc după fiecare secvenţă a activităţii şi/sau ori
de câte ori identifică insuficienta înţelegere a
sensului literal şi a mesajului.
4. Încurajează iniţiativa şi
participarea la discuţii
4.1. Feed-back-ul este utilizat pentru a încuraja
iniţiativa şi participarea persoanei cu deficienţă
auditivă în comunicare
4.2. Feed-back-ul este utilizat pentru stimularea
unei interrelaţionări pozitive, pentru crearea
unui climat de onestitate şi francheţe, a unui
mediu empatic.
4.3. Comunicarea inversa vizează atat
persoanele cu handicap cat si pe cele auzitoare

Interpret in limbaj mimico-gestual 12 unităţi
29
Gama de variabile
Solicitarea clarificării mesajelor se realizează în diferite contexte precum:observarea unor
semne de nelinişte, nedumerire din partea persoanelor surde, folosirea consemnelor stabilite
pentru atenţionare, flux/ritm neadecvat al vorbirii auzitorilor, apariţia/utilizarea unor termeni
neuzuali / neanticipaţi
Reglarea comunicării presupune intervenţia spontană a interpretului în limbaj mimico-gestual
în situaţia în care ritmul vorbirii este prea rapid, când apar cuvinte necunoscute ş.a.
Adaptarea comunicării este diferită: prin raportare la feed-back-ul solicitat; în funcţie de
cunoaşterea gradului de familiarizare a partenerilor cu terminologia specifică; a specificului
comunicării persoanelor auzitoare; a nivelului stăpânirii limbajului mimico-gestual de către
persoanele surde şi a competenţelor lor lingvistice; în funcţie de situaţia de comunicare
(expunere, conversaţie, negociere).
Eficienţa comunicării cu persoana surdă vizează inteligibilitatea, claritatea, ritmul, volumul,
densitatea informaţiilor transmise.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	Rolul feed-back-ului (conexiune inversă/retroacţiune; aferentaţie inversă în asigurarea
eficienţei comunicării).
- 	Principiile reglării şi autoreglării.
- 	Feed-back-ul şi nivelul informaţional şi relaţional al comunicării.
- 	Procese de ajustare şi acomodare; mijloace utilizate.
- 	Obţinerea corectă a informaţiilor despre eficienţa comunicării.
- 	Asigurarea valorii formative şi stimulative a feed-back-ului.
- 	Utilizarea feed-back-ului pentru stimularea unei interrelaţionări pozitive, pentru crearea
unui climat de onestitate şi francheţe, a unui mediu empatic.
- 	Reglarea comunicării pentru anumite persoane din grupuri neomogene.
- 	Modalităţile pe care persoanele surde le utilizează pentru atragerea atenţiei interpretului:
agitarea mâinii în câmpul vizual al interpretului, atingerea în cazul conversaţiei ş.a.
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de atenţie şi urmărire a reacţiilor şi modificărilor de comportament la
persoanele surde;
- 	corectitudinea informaţiilor obţinute
- 	utilizarea conexiunii inverse pe parcursul comunicării
- 	reglarea comunicării în limbaj mimico-gestual şi a interlocutorilor în funcţie de datele
feedback-ului;
- 	capacitatea de încurajare a iniţiativei şi participării persoanei cu handicap auditiv şi de
stimulare a unei inter-relaţionări pozitive între toate persoanele care comunică.