Textul este redat pagină cu pagină din documentul publicat de ANC. Pentru scanări s-a folosit OCR; PDF-ul oficial rămâne sursa de referință pentru formatare, semnături și elemente grafice.
Pagina 1 din 43
SO CULT 6, Page 1 of 34
Standard ocupaţional pentru:
CONFECŢIONER DE
OBIECTE DIN LEMN
DE UZ GOSPODĂRESC
În sectorul: CULTURĂ, ARTIZANAT, MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Cod: CULT 6
Data aprobării:............................
Denumirea document electronic:
Versiunea: 0
Data de revizuire preconizată: 29 octombrie 2013
Pagina 2 din 43
SO CULT 6, Page 2 of 34
Iniţiatorul standardului: Comitetul Sectorial CULTURĂ, ARTIZANAT, MEŞTEŞUGURI
TRADIŢIONALE
Coordonator echipă de redactare SO: Bruno Iosif Mastan - expert sectorial, Comitetul
Sectorial CULTURĂ, ARTIZANAT, MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Echipa de redactare:
Prof. Univ. Dr. Narcisa Ştiucă – Universitatea Bucureşti
Viţa şi Iordan Lepădatu - sat Valea Mare, comuna Băbeni, jud Râmnicu Vâlcea
Szőke Tibor – P.F.A. Szőke Tibor, sat Harale, jud. Covasna
Avram Traian – A.F. Avram Traian, oraş Sebiş, jud. Arad
Iulian Vlad – manager, Transilvania Bois S.R.L, Sighetul Marmaţiei
Verificatorii standardului ocupaţional:
Victoria Guţă - expert sectorial, Comitetul Sectorial CULTURĂ, ARTIZANAT,
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Redactorul calificărilor:
Bruno Iosif Mastan - expert sectorial, Comitetul Sectorial CULTURĂ, ARTIZANAT,
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Denumirea AO: AO_CULT6
Data elaborării AO: 20 martie 2008
Responsabilitatea pentru conţinutul acestui standard ocupaţional şi al calificărilor bazate pe
acest standard ocupaţional revine Comitetului sectorial.
Data validării: 11.09.2008
Comisia de validare:
- Constantin Popoiu, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Preşedinte
Leonard Pădureţ , Uniunea Sindicală din Ramura Cultură USRC, Vicepreşedinte
Istrate Florin , Federaţia Sindicatelor Artiştilor Interpreţi din România – FAIR, membru
Morozan Milixenia , Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, membru
Pagina 3 din 43
SO CULT 6, Page 3 of 34
Descrierea ocupaţiei:
Ocupaţia confecţioner obiecte de uz gospodăresc din lemn este practicată în atelierele
meşteşugăreşti individuale sau familiale tradiţionale unde îşi desfăşoară activitatea în forme
de organizare a activităţii conform legislaţiei în vigoare: ca persoană fizică autorizată –
P.F.A., în asociaţie familială – A.F. sau ca angajat în ateliere de producere a obiectelor
meşteşugăreşti sau de artizanat din lemn, ateliere independente, ateliere ale Cooperaţiei
Meşteşugăreşti, societăţi comerciale, etc. Confecţionerul de obiecte de uz gospodăresc din
lemn îşi desfăşoară activitatea în majoritatea cazurilor în mod individual, mai rar în echipă, în
mediu extern şi intern, în condiţii de temperaturi normale. Lucrările sunt executate în
majoritatea lor manual.
Confecţionerul de obiecte de uz gospodăresc din lemn execută linguri, albii, doniţe, şindrilă,
ciubere şi alte obiecte de uz gospodăresc sau cu utilitate decorativă, folosind tehnici
tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului.
Confecţionerul de obiecte de uz gospodăresc din lemn din sectorul cultură, artizanat şi
meşteşuguri tradiţionale trebuie să fie capabil să folosească utilajele – atunci când contextul o
impune, uneltele şi sculele specifice prelucrării artistice tradiţionale a lemnului, să le întreţină
în mod adecvat, să realizeze operaţiuni de tăiere, îndreptare, retezare la lungime, rindeluire a
lemnului, de despicare a lemnului atunci când e cazul, operaţiuni de pregătire a lemnului în
mod tradiţional şi operaţiuni de executare şi finisare a obiectului meşteşugăresc tradiţional sau
de artizanat propriu-zis, să cureţe şi să întreţina utilajele, sculele şi echipamentele necesare în
activitatea de prelucrare artistică tradiţională a lemnului sau în producţia de artizanat.
Pentru realizarea activităţii sale, confecţionerul de obiecte de uz gospodăresc din lemn, se
foloseşte de utilaje tradiţionale sau semi-industriale în funcţie de tehnica de execuţie folosită
şi de contextul în care îşi derulează activitatea. Dintre acestea amintim pentru utilaje:
fierăstrău, fierăstrău circular de retezat, de tăiat, joagăr, maşină de găurit, maşină de rindeluit
staţionară. Pentru instalaţii menţionăm: menghină, suporţi de fixare a pieselor din lemn, scaun
de mezdrit, scaun de dogărit, banc de lucru si scule precum : topor, toporişcă, bardă, teslă,
cuţitoaie, rindea, pilă, fierăstrău, dălţi, dălţi semicirculare, burghiu, rindele manuale,
şurubelniţă. Pentru materialele de finisare şi protecţie a obiectului din lemn realizat amintim
hîrtie abrazivă, lacuri, baiţuri, ceară. De asemenea, el este capabil să identifice şi să evite
riscurile de accidentare şi să intervină corect în caz de accident, în corelare cu forma de
organizare a locului de muncă. Pentru situaţia în care este angajat în cadrul unui atelier
specializat, în desfăşurarea activităţilor sale trebuie să respecte documentele calităţii şi
regulamentele interne de funcţionare şi organizare: proceduri, instrucţiuni, cărţi tehnice de
utilizare a echipamentelor, fişe tehnice, etc.
Pagina 4 din 43
SO CULT 6, Page 4 of 34
Unităţile de competenţe cheie
Titlul unităţii 1: Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2: Competenţe antreprenoriale
Titlul unităţii 3: Competenţa de exprimare culturală
Cod de referinţă:
.
Unităţile de competenţe generale
Titlul unităţii 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la
sǎnǎtatea şi securitatea în muncǎ şi în domeniul situaţiilor
de urgenţă
Titlul unităţii 2: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Titlul unităţii 3: Organizarea locului de muncǎ
Titlul unităţii 4: Asigurarea necesarului de materiale
Cod de referinţă:
Unităţile de competenţe specifice
Titlul unităţii 1: Pregătirea lemnului în tehnica tradiţională
Titlul unităţii 2 : Executarea operaţiilor de scobire a
lemnului
Titlul unităţii 3 : Executarea obiectelor din doage de lemn
Titlul unităţii 4: Executarea şindrilei
Titlul unităţii 5 : Decorarea produselor
Titlul unităţii 6 : Finisarea produselor
Titlul unităţii 7 : Valorificarea produselor
Cod de referinţă:
Pagina 5 din 43
SO CULT 6, Page 5 of 34
APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA
ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare executantului pentru aplicarea corectă la locul de
muncă a prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă , în scopul evitării producerii
accidentelor, aplicării măsurilor de protecţie împotriva efectelor toxice ale substanţelor chimice utilizate,
acordării de prim ajutor, precum şi al intervenţiei în cazul situaţiilor de urgenţă.
NIVELUL UNITĂŢII - 2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Aplică prevederile
legale referitoare la
sănătatea şi securitatea în
muncă
1.1 Însuşirea normelor referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă este
realizată prin participarea la instruiri pe
teme specifice locului de muncă.
1.2 Echipamentul de lucru şi protecţie,
specific activităţilor de la locul de
muncă este asigurat, conform
prevederilor legale.
1.3 Mijloacele de protecţie şi de
intervenţie sunt verificate, în ceea ce
priveşte starea lor tehnică şi modul de
păstrare, conform cu recomandările
producătorului şi adecvat procedurilor
de lucru specifice.
1.4 Situaţiile de pericol sunt
identificate şi analizate, în scopul
eliminării imediate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Normele de sănătate şi securitate
în muncă şi pentru situaţii de
urgenţă.
- Legislaţia şi procedurile de lucru
specifice locului de muncă.
-Semnificaţia mijloacelor de
semnalizare.
- Particularităţile locului de
muncă.
- Aplicarea prevederilor legale,
referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă se face cu
conştiinciozitate.
- Înlăturarea factorilor de risc este
făcută cu responsabilitate.
- Intervenţia în caz de accident cu
promptitudine.
- Reducerea factorilor de risc este
făcută cu responsabilitate.
- Raportarea factorilor de risc se
face cu promptitudine.
Pagina 6 din 43
SO CULT 6, Page 6 of 34
2. Reduce factorii de risc
de la locul de muncă
2.1 Identificarea factorilor de risc este
realizată în funcţie de particularităţile
locului de muncă şi în corelare cu forma
de organizare.
2.2 Raportarea factorilor de risc este
făcută pe cale orală sau scrisă, conform
procedurilor interne.
2.3 Înlăturarea factorilor de risc este
făcută în conformitate cu
reglementărilor în vigoare.
3 Intervine în caz de
accident
3.1 Accidentul este semnalat
personalului specializat şi serviciilor de
urgenţă.
3.2 Măsurile de evacuare, în situaţii de
urgenţă, sunt aplicate respectând
procedurile specifice.
3.3 Măsurile de prim ajutor sunt
aplicate, în funcţie de tipul accidentului,
conform limitelor prevăzute de
legislaţia în vigoare.
Gama de variabile:
Documentaţie de referinţă: legea securităţii şi sănătăţii în muncă, NSSM şi în domeniul situaţiilor de urgenţă, regulament de ordine interioară (
ROI ) al beneficiarului , fişa postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Riscuri:pericol de lovire, pericol de alunecare, tăiere cu scule şi unelte conţinând părţi metalice / ascuţite, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Factori de risc referitori la: sarcina de muncă, mediul de muncă, temperatură, zgomote, etc.
Particularităţile locului de muncă: manevrări de obiecte cu risc, condiţii de luminozitate etc.
Situaţii de urgenţă: accidente, cutremure, incendii, inundaţii etc.
Pagina 7 din 43
SO CULT 6, Page 7 of 34
Echipamentul individual de protecţie a muncii: salopetă, măşti de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi etc.
Persoane abilitate: responsabili NSSM şi situaţii de urgenţă,etc.
Instructaje: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii în funcţie de specificul condiţiilor de lucru.
Servicii de urgenţă: ambulanţă, pompieri, protecţie civilă, etc.
Tipuri de accidente: loviri, răniri, fracturi, tăieri, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
chestionarea candidatului (interviu)
Pagina 8 din 43
SO CULT 6, Page 8 of 34
APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru aplicarea normelor de protecţie a mediului,
în scopul diminuării riscurilor de mediu.
NIVELUL UNITĂŢII – 2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Aplică normele de protecţie a
mediului
1.1 Problemele de mediu, asociate
activităţilor desfăşurate, sunt
identificate în vederea aplicării
normelor de protecţie.
1.2 Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite, prin
instructaje periodice pe toată
durata activităţii.
1.3 Normele de protecţie a
mediului sunt aplicate evitându-se
impactul nociv asupra mediului
înconjurător.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Legislaţia de mediu şi
procedurile de lucru specifice
locului de muncă.
- Particularităţile locului de
muncă.
- Efectele materialelor folosite
asupra mediului.
- Problemele de mediu, asociate
activităţilor desfăşurate sunt
identificate cu atenţie şi
corectitudine.
- Normele de protecţie a mediului
sunt însuşite, cu responsabilitate.
- Intervenţia pentru aplicarea de
măsuri reparatorii se desfăşoară
cu promptitudine.
- Normele de protecţie amediului
sunt aplicate corect.
- Diminuarea pierderilor de
resurse naturale este urmărită cu
conştiinciozitate.
2.Acţionează pentru diminuarea
riscurilor de mediu
1 Aplicarea procedurilor de
recuperare a materialelor
refolosibile se face în corelare cu
forma de organizare şi specificul
activităţilor derulate.
2.2 Reziduurile rezultate din
activităţile de la locul de muncă
sunt manipulate şi depozitate,
Pagina 9 din 43
SO CULT 6, Page 9 of 34
fără afectarea mediului
înconjurător.
2.3 Intervenţia pentru aplicarea de
măsuri reparatorii a mediului
înconjurător se face în
conformitate cu legislaţia în
vigoare.
3. Acţionează pentru
diminuarea consumului de
resurse naturale
3.1 Situaţiile în care se pot
produce pierderi de materiale sunt
identificate permanent.
3.2 Utilizarea resurselor naturale
se face judicios.
3.3. Acţiunea pentru diminuarea
pierderilor de resurse naturale se
face conform procedurilor
specifice formei de organizare.
Gama de variabile:
Probleme de mediu: depozitare a deşeurilor greu degradabile în zone nepermise, afectarea mediului prin produse chimice toxice rezultate în faza
de protejare a suprafeţelor, etc.
Activităţi desfăşurate: executarea lucrărilor de tăiere a lemnului masiv, executarea obiectelor din lemn prin cioplire, protejarea suprafeţelor cu
substanţe poluante, vopsire, lăcuire, ignifugare, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii ale beneficiarului în funcţie de specificul condiţiilor de
lucru.
Măsuri reparatorii: colectarea şi depozitarea deşeurilor în locuri special amenajate, dominuarea impactului substanţelor toxice asupra mediului,
înlăturarea substanţelor toxice rezultate, etc.
Resurse naturale: lemn, apă etc.
Riscurile de mediu: poluarea apei prin aruncare de deşeuri, poluarea aerului, solului, etc.
Pagina 10 din 43
SO CULT 6, Page 10 of 34
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- chestionarea candidatului (interviu)
Pagina 11 din 43
SO CULT 6, Page 11 of 34
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru organizarea locului de muncă şi a aspectelor
referitoare la abordarea într-o succesiune logică a tuturor etapelor de pregătire a activităţii, în vederea
derulării acesteia în bune condiţii.
NIVELUL UNITĂŢII: 2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de vedere
al deprinderilor practice necesare
Criteriile de realizare din punctul de
vedere al cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Identifică
particularităţile locului
de muncă.
1.1. Particularităţile locului de muncă sunt
identificate avându-se în vedere toate aspectele
relevante pentru desfăşurarea activităţilor.
1.2. Spaţiul de derulare a activităţilor este
identificat corect, în funcţie de tipul şi
succesiunea lucrărilor de executat.
1.3 Particularităţile locului de muncă sunt
identificate în raport cu forma de organizare.
Persoana supusă evaluării demonstrează
că ştie şi înţelege:
- Tehnologii de execuţie.
- Organizarea locului de muncă.
- Noţiuni de desen tehnic cu aplicabilitate
în meşteşuguri şi artizanat
- Tehnologii, scule şi utilaje de execuţie
în artizanat.
- Noţiuni referitoare la esenţe de lemn şi
produsele din lemn
- Amplasamentul şi toate
aspectele relevante
referitoare la locul de
muncă sunt analizate cu
atenţie.
- Mijlocele de muncă şi
utilajele sunt selecţionate cu
responsabilitate şi
operativitate.
- La stabilirea operaţiunilor
logice se acţionează cu
corectitudine.
2. Organizează spaţiul de
lucru
2.1.Uneltele, sculele şi materialele de lucru
sunt aşezate ordonat având în vedere spaţiul
disponibil şi în corelare cu tipul lucrării de
executat şi produsele finite avute în vedere.
2.2. Spaţiul este organizat avându-se în vedere
succesiunea logică a operaţiilor de executat.
2.3. Spaţiul propriu de lucru este organizat în
corelare cu particularităţile locului de muncă şi
forma de organizare.
Pagina 12 din 43
SO CULT 6, Page 12 of 34
3. Întreţine
echipamentele
3.1.Echipamentele de lucru sunt verificate din
punct de vedere al integrităţii şi gradului de
uzură.
3.2. Procedurile de întreţinere sunt aplicate în
condiţii de siguranţă, în corelare cu
particularităţile locului de muncă şi forma de
organizare.
3.3. Eliminarea deficienţelor minore sau
înlocuirea uneltelor se realizează în corelare cu
tipul de lucrare avut în vedere şi
particularităţile locului de muncă.
Pagina 13 din 43
SO CULT 6, Page 13 of 34
Gama de variabile:
Aspecte relevante: forma de organizare, tehnica tradiţională, referinţe etnografice, spaţiu de lucru, spaţiu depozitare materii prime şi semifabricate,
căi de acces, puncte aprovizionare cu materiale şi semifabricate, locuri de depozitare deşeuri, surse curent, surse de iluminare şi aerisire, etc.
Particularităţi loc de muncă: amplasare, configuraţie, dimensiuni, front de lucru, umiditate, schema de personal şi subordonare, regulamente interne
de funcţionare, personal abilitat pentru întreţinerea echipamentelor de lucru, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Tipuri de lucrări: aprovizionare cu materii prime, tăierea lemnului, pregătirea semifabricatelor, etc.
Mijloace de muncă: materiale şi semifabricate, scule, unelte, dispozitive şi utilaje etc.
Produsul finit prevăzut: linguri de lemn, albii, doniţe, şindrilă, ciubere din lemn, etc.
Echipamente de lucru: Utilaje : fierăstrău circular de retezat, de tăiat, joagăr, maşină de dăltuit staţionară, maşină de găurit, maşină de rindeluit
staţionară, maşini universale, maşină staţionară de frezat canale de îmbinare, scaun de dogărit, pene de metal, masă de tras doagele, etc. Scule :
fierăstrău, mezdrea, custură, topor, toporişcă, bardă, teslă, cuţitoaie, rindea, gilău, pilă, robac, instrumente verificatoare, etc. ; Materiale : dibluri de
lemn, cuie, cepuri, hîrtie abrazivă, etc.
Materiale pentru întreţinere: piatră abrazivă, pile, dispozitive de ascuţire, polizor manual, polizor electric, lavete, perii, mături, produse de curǎţare şi
întreţinere a utilajelor - degresant, vaselină, uleiuri, etc.
Scule pentru întreţinere: truse de scule, chei fixe şi tubulare, prelungitoare, şurubelniţe,etc
Tipuri de echipamente: manuale, mecanice, etc.
Stare echipamente de lucru: integritate, grad uzură, stare de curăţenie, stare funcţionare etc.
Proceduri de întreţinere: curăţire uscată, frecare cu peria, ascuţire, reparare, ungere, înlocuire subansamble, ascuţire, etc.
Deficienţe minore: tocirea părţilor ascuţite, desprinderea unor părţi componente ale uneltelor, ancrasarea, deformarea, ştirbirea etc.
Tehnici de evaluare necesare:
Metodele de evaluare corespunzătoare sunt:
Observare directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Metodele de evaluare corespunzătoare sunt:
Întrebări orale
Pagina 14 din 43
SO CULT 6, Page 14 of 34
ASIGURAREA NECESARULUI DE MATERIALE
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare asigurării necesarului de materiale pentru realizarea obiectelor
finite la calitatea şi în cantităţile cerute. Unitatea se aplică activităţilor desfăşurate în forme de organizare independentă
sau individuală.
NIVELUL
UNITĂŢII: 2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare
din punctul de
vedere al atitudinilor
necesare
1. Identifică necesarul de
materiale
1.1. Tipul de materie primă este identificat în
corelare cu produsul finit prevăzut.
1.2. Calitatea materiei prime este stabilită în funcţie
de tipul lucrării de executat.
1.3.Cantitatea materiei prime necesare este corelată
cu cerinţele comenzii
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Cunoştinţe despre
caracteristicile speciilor
lemnoase – specii
lemnoase, sortimente, clase
de calitate.
- Noţuni de calcul a
necesarului de materiale
- Materia primă e
identificată cu
corectitudine.
- Selecţia sursei de
aprovizionare se
realizează cu
conştiinciozitate. 2. Achiziţionează materialele 2.1. Selecţia sursei de aprovizionare cu materie
primă se realizează în corelare cu cerinţele de
calitate pentru realizarea produsului finit.
2.2. Alegerea sursei de aprovizionare cu materie
primă ia în considerare raportul calitate-preţ.
2.3. Materialele achiziţionate sunt transportate cu
mijloace adecvate, în corelare cu tipul şi
dimensiunile acestora.
Pagina 15 din 43
SO CULT 6, Page 15 of 34
3. Depozitează materialele 3.1. Materia primă este depozitată în spaţii
adecvate, în condiţii de siguranţă.
3.2. Caracteristicile locurilor de depozitare a
materiei prime sunt în corelare cu cerinţele de
calitate necesare realizării produsului finit.
3.3. Organizarea materiei prime în spaţiile de
depozitare se realizează în corelare cu tipul lucrării
prevăzute a fi executată.
Tipuri de materie primă: trunchi de copac, lemn masiv, cherestea, specii lemnoase utilizate în mod tradiţional pentru realizarea de obiecte de uz
gospodăresc, etc.
Produsul finit prevăzut: linguri de lemn, albii, doniţe, şindrilă, ciubere din lemn, etc.
Surse de aprovizionare: depozite, furnizori, pădure, etc.
Cerinţe de calitate: caracteristici referitoare la dimensiune şi mărime, nivel de umiditate utilă prelucrării, fără noduri, etc.
Tipul lucrării de executat: retezare, tăiere la lungime, despicare pe fibră, despicare în patru părţi, crăpare, rindeluire, frezare pe cant, mezdrire,
curăţare interioară-exterioară a suprafeţelor, ansamblarea pieselor prin cepuri sau dibluri, curbare, horjire, netezire, verificarea calităţii de
execuţie etc.
Cerinţele comenzii: dimensiunea comenzii, numărul obictelor prevăzute a fi realizate, periodicitatea lucrărilor, etc.
Locuri de depozitare: exterioare, interioare, deschise, închise, etc
Caracteristici locuri depozitare: spaţii aerisite, etc
Tehnici de evaluare necesare:
Metodele de evaluare corespunzătoare sunt:
Observare directă
Simulare
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Metodele de evaluare corespunzătoare sunt:
Întrebări orale
Pagina 16 din 43
SO CULT 6, Page 16 of 34
PREGĂTIREA LEMNULUI ÎN TEHNICA TRADIŢIONALĂ
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru executarea operaţiunilor de debitare, retezare şi
îndreptare a materiei prime lemnoase în vederea realizării produselor din lemn.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Stabileşte operaţiile de
debitare a lemnului
1.1. Operaţiile de debitare sunt
identificate în funcţie de produsul finit
prevăzut şi în corelare cu referinţele
tehnice specifice.
1.2. Operaţiile de debitate sunt în
corelare cu calitatea, caracteristicile şi
natura materiei prime utilizate şi în
conformitate cu cerinţele de calitate.
1.3. Echipamentul de lucru şi sculele sunt
selectate în corelare cu tipul operaţiei de
debitare stabilit.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Cunoştinţe despre
caracteristicile speciilor
lemnoase – specii lemnoase,
sortimente, clase de calitate.
- Cunoştinţe legate de calcule,
estimări şi verificări la
debitarea lemnului.
- Cunoştinţe despre operaţiile
de debitare a lemnului şi despre
scule şi utilaje utilizate.
- Selectarea operaţiilor de
debitarea a lemnului se
realizează cu atenţie
- Calculele şi estimările sunt
efectuate cu rigurozitate.
- Lucrările de tăiere sunt
executate cu atenţie.
- Prelucrarea este efectuată
cu meticulozitate.
Pagina 17 din 43
SO CULT 6, Page 17 of 34
2. Calculează pierderile la
tăierea lemnului
2.1. Pierderile de material lemnos sunt
calculate în corelare cu materialele
folosite şi în concordanţă cu tipul de
lucrare finită prevăzută.
2.2. Calcularea pierderilor la debitare
este în corelare cu necesarul de materie
brută şi referinţele tehncie specifice.
2.3. Folosirea echipamentelor de lucru se
face în conformitate cu produsele finite
prevăzute.
3. Execută lucrări de
prelucrare lemnului
3.1. Lucrările de prelucrare au loc în
zona alocată în corelare cu forma de
organizare şi produsul finit prevăzut.
3.2. Tipul lucrărilor de executat sunt
realizate în funcţie de caracteristicile
tehnice urmărite.
3.3. Eventualele defecte sunt corectate
până la conformitate cu referinţele
tehnice specifice şi cerinţele de calitate.
Pagina 18 din 43
SO CULT 6, Page 18 of 34
Gama de variabile:
Echipamente de lucru:
Utilaje : fierăstrău circular de retezat, de tăiat, joagăr, maşină de dăltuit staţionară, maşină de găurit, maşină de rindeluit staţionară, maşini
universale, maşină staţionară de frezat canale de îmbinare, scaun de dogărit, pene de metal, masă de tras doagele, etc.
Scule : fierăstrău, mezdrea, custură, topor, toporişcă, bardă, teslă, cuţitoaie, rindea, gilău, pilă, robac, instrumente verificatoare, etc. ;
materiale : dibluri de lemn, cuie, cepuri, hîrtie abrazivă, etc.
Cerinţe de calitate: referinţe etnografice referitoare la tehnicile tradiţionale, caiete de sarcini, norme interne, criterii şi reglementări
interne, criterii şi reglementări naţionale, standarde tehnice, alte specificaţii.
Tipul operaţiei de debitare: retezare, tăiere la lungime, despicare, despicare în patru părţi, crăpare, rindeluire, frezare pe cant, mezdrire,
curăţare interioară-exterioară a suprafeţelor, ansamblarea pieselor prin cepuri sau dibluri, curbare, găurire, horjire, netezire, verificarea
calităţii de execuţie etc.
Produsul finit prevăzut: prefabricate pentru linguri de lemn, albii, doniţe, şindrilă, obiecte din doage din lemn, capace inferioare pentru
doniţe sau ciubere, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Referinţe tehnice specifice: modele tradiţionale, necesarul de prefabricate şi elemente necesare realizării de obiecte de uz gospodăresc din
lemn, tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului, proceduri de lucru, proceduri de control, tehnologie de lucru, desene de
execuţie, specificaţii tehnice, instrucţiuni de utilizare a echipamentelor, etc.
Calitatea execuţiei se referă la: dimensiuni, formă, aspect, calitate material, caracteristici tehnice etc.
Deficienţe posibile: defecte apărute în urma prelucrării, etc.
Metode de verificare a calităţii execuţiei: vizual, măsurare, prin comparare cu obiecte similare, verificare cu scule şi echipamente
adecvate fiecărui tip de lucrare.
Caracteristici tehnice urmărite: corectitudinea execuţiei din punct de vedere al dimensiunilor, formei, aspectului, originalităţii, calităţii
materialului, lucrării, etc..
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Pagina 19 din 43
SO CULT 6, Page 19 of 34
EXECUTAREA OPERAŢIILOR DE SCOBIRE A LEMNULUI
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare executarii lingurilor şi albiilor din lemn. Ea se referă la
tăierea conturului, scobirea şi finisarea lucrării.
NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Marchează conturul 1.1.Conturul este realizat prin procedee
specifice, în corelare şi conformitate cu
produsul finit prevăzut
1.2. Evidenţierea conturului se realizează
succesiv interior şi exterior până la
conformitate cu calitatea cerută.
1.3. Echipamentele, utilajele şi uneltele
necesare sunt utilizate conform
referinţelor tehnice specifice şi în
corelare cu forma de organizare.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-Utilizarea SDV-urilor,
echipamentelor şi instalaţiilor
specifice.
-Utilizarea materialelor
specifice în prelucrarea
lemnului.
- Tehnici de lucru tradiţionale
- Noţiuni de artă populară.
-Proceduri şi instrucţiuni
- Obiectul finit este executat
cu atenţie la detaliile
conturului.
- Scobirea lemnului este
executată cu meticulozitate.
- Echipamentele sunt
selectate cu promptitudine.
- Reperele exterioare şi
interioare se realizează cu
precizie.
2. Execută operaţia de
scobire
2.1. Materialele şi uneltele sunt utilizate
succesiv ţinând cont de dimensiunea şi
tipul modelului de realizat.
2.2. În funcţie de caracteristicile şi
compoziţia produsului finit prevăzut,
scobirea se realizează până la obţinerea
adâncimii prescrise.
2.3. Operaţia de scobire se alternează cu
operaţia de finisare intermediară în
vederea asigurării calităţii cerute.
Pagina 20 din 43
SO CULT 6, Page 20 of 34
3. Corectează defectele 3.1. Suprafeţele exterioare şi cele
interioare se finisează până la eliminarea
defectelor.
3.2. Echipamentele de lucru sunt
adecvate şi sunt utilizate conform
instrucţiunilor de utilizare.
3.3. Calitatea lucrării finale este
conformă prevederilor specifice din
referinţelor tehnice specifice.
Gama de variabile:
Materia primă: lemn de tei, brad
Caracteristici tehnice: mărime, lungime, adâncimea scobirii, complexitatea detaliilor, tipuri de produse finite, etc.
Produse finite: linguri, albii, albii cu mânere, boluri de lemn, căuce, etc
Referinţe tehnice specifice: modele tradiţionale, necesarul de prefabricate şi elemente, tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a
lemnului, desen original, copii, modele tradiţionale, pictată, reproducere a modelelor din memorie, şabloane, proceduri de lucru,
proceduri de control, tehnologie de lucru, desene de execuţie, specificaţii tehnice, instrucţiuni de utilizare a echipamentelor, etc.
Utilitate: decorativ, de uz curent.
Scule,dispozitive,echipamente : dălţi, dălţi semicirculare, fierăstraie, cuţitoaie, menghină, custură, hârtie abrazivă de diferite granulaţii,
pile, maşini electrice de găurit, maşini de frezat, etc .
Procedee: manuale sau automate.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Calitatea execuţiei se referă la: dimensiuni, pantă de coborâre, adâncime, diametru, formă, aspect, calitate material, caracteristici detalii
de finisare, etc.
Cerinţe de calitate: referinţe etnografice referitoare la tehnicile tradiţionale, caiete de sarcini, norme interne, criterii şi reglementări
interne, criterii şi reglementări naţionale, standarde tehnice, alte specificaţii.
Defecte posibile: aşchii, suprafeţe neregulate, asimetrie, etc.
Pagina 21 din 43
SO CULT 6, Page 21 of 34
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Pagina 22 din 43
SO CULT 6, Page 22 of 34
EXECUTAREA OBIECTELOR DIN DOAGE DE LEMN
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare executării de obiecte de uz gospodăresc din doage de
lemn.
NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Montează doagele 1.1. Verificarea materiei prime se face în
corelare cu referinţele tehnice specifice
şi utilitatea produsului finit.
1.2. Asamblarea doagelor se realizează
succesiv în poziţie verticală până la
completarea cercului.
1.3. Utilajele şi uneltele necesare fixării
pe cerc sunt utilizate în corelare cu tipul
de lucrare prevăzut.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Noţiuni de artă populară
- Tehnici de lucru tradiţionale
- Utilizarea SDV-urilor,
echipamentelor şi instalaţiilor
specifice.
-Utilizarea materialelor
specifice în prelucrarea
lemnului.
-Proceduri şi instrucţiuni
- Echipamentele sunt
selectate cu promptitudine.
- Ansamblarea doagelor se
realizează cu atenţie.
- Scobirea lăcaşului pentru
capacul inferior se execută
cu precizie.
- Finisarea intermediară şi
finală se realizează cu m
inuţiozitate. 2. Asamblează capacele 2.1. Scobirea canalului pentru capace se
execută pe toată circumferinţa formată de
doage şi în corelare cu calitatea avută în
vedere pentru produsul finit.
2.2. Adâncimea canalului este în corelare
cu cerinţele de calitate.
2.3. Materialele şi uneltele sunt utilizate
adecvat ţinând cont de cerinţele de
calitate şi caracteristicile tehnice ale
produsului finit.
Pagina 23 din 43
SO CULT 6, Page 23 of 34
3. Corectează defectele 3.1. Suprafeţele exterioare şi cele
interioare se finisează pe toată perioada
de execuţie a lucrărilor până la
eliminarea defectelor.
3.2. Verificarea conformităţii cerinţelor
de calitate se realizează prin metode
adecvate şi în corelare cu utilitatea
produsului finit.
3.3. Defectele sunt eliminate până la
conformitate cu cerinşele de calitate
prevăzute iniţial pentru lucrare.
Pagina 24 din 43
SO CULT 6, Page 24 of 34
Gama de variabile:
Materia primă: doage, cercuri din lemn sau metal, scoarţă de copac, cepuri, cuie metalice, dibluri de lemn pentru îmbinări, capace, etc.
Caracteristici tehnice: specii lemnoase utilizate, mărime doage, lungime doage, grosime doage, curcumferinţă cerc, diametru interior,
diametru exterior, etc
Produse finite: doniţe, ciubere, cu mâner, fără mâner, cu două mânere, cu capac, fără capac, cofă, bărbânţă, butoaie, etc.
Referinţe tehnice specifice: necesarul de materie primă, tehnici tradiţionale de dogărit, ciubărărit, văsărit, proceduri de lucru, proceduri
de control, tehnologie de lucru, desene de execuţie, specificaţii tehnice, instrucţiuni de utilizare a echipamentelor, etc.
Utilitate: decorativ, de uz curent, depozitare alimente, depozitare lichide, etc.
Scule,dispozitive,echipamente : gilău, fierăstraie, ciocane, cuţitoaie, pene, robac, menghine de diferite tipuri şi mărimi, custură, hârtie
abrazivă de diferite granulaţii, pile, instrumente de control specifice, etc .
Metode de verificare a calităţii execuţiei: vizual, măsurare, prin umplere cu lichid, verificare cu scule şi echipamente adecvate fiecărui
tip de lucrare.
Tipuri de lucrare: verificarea materiei prime, montare doage pe cerc în partea superioară şi inferioară, scobire lăcaş capace, montare
capace, strunire vas, curbare doage prin utilizarea apei sau focului, fixare cercuri metalice sau din lemn, verificare calitate, etc..
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc de dogărit, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Calitatea execuţiei se referă la: dimensiuni, formă, aspect, calitate produs, caracteristici detalii de finisare, etc.
Cerinţe de calitate: etanşeitate, tehnici tradiţionale de dogărit, ciubărărit, cerculărit şi văsărit, caiete de sarcini, norme interne, criterii şi
reglementări interne, criterii şi reglementări naţionale, norme de protecţia consumatorului, standarde tehnice, alte specificaţii.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Caracteristici esenţe lemnoase:
- specie lemnoasă folosită: stejar, frasin, brad, dud, paltin, cireş, fag, ulm
- elasticitate
- nivel de umiditate
Defecte posibile: doage inegale, inegale sau strâmbe, adâncime lăcaş capac neadecvată, curbură doage defectuoasă, asimetrie, etc.
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Pagina 25 din 43
SO CULT 6, Page 25 of 34
EXECUTAREA ŞINDRILEI
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare executării şindrilei din lemn. NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Pregăteşte materia primă 1.1. Caracteristicile materiei prime
selectate corespund cerinţelor tehnice a
comenzii.
1.2. Uneltele şi sculele sunt adecvate
instrucţiunilor de lucru şi în
conformitate cu cerinţele tehnice.
1.3. Dimensiunile materiei prime sunt în
corelare cu caracteristicile tehnice
prevăzute pentru produsul finit.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Tehnnici tradiţionale
- Noţiuni despre tipurile de
şindrilă
- Caracteristicile materiei prime
-Utilizarea SDV-urilor,
echipamentelor şi instalaţiilor
specifice.
-Utilizarea materialelor
specifice, proprietăţi fizice-
chimice ale acestora.
-Proceduri şi instrucţiuni
- Materia primă este
selectată cu atenţie
- Echipamentele sunt
utilizate cu precizie
- Operaţia de despicare se
realizează cu grijă
- Verificarea dimensiunilor
se realizează cu precizie
2. Execută operaţia de
despicare
2.1. Materialele şi uneltele sunt utilizate
adecvat, ţinând cont de natura
materialului folosit şi tipul de şindrilă de
realizat.
2.2. Dimensiunile şindrilei sunt în
conformitate cu cerinţele comenzii şi cu
caracteristicile tehnice prevăzute iniţial.
2.3. Despicarea lemnului se execută egal,
la grosimea solicitată, în conformitate cu
instrucţiunile tehnice.
Pagina 26 din 43
SO CULT 6, Page 26 of 34
3. Găureşte şindrila 3.1. Verificarea caracteristicilor tehnice a
şindrilei este în corelare cu cerinţele
tehnice prevăzute în cerinţele comenzii.
3.2. Găurirea şindrilei se realizează până
la conformitate cu reperele prevăzute
iniţial.
3.3. Echipamentele şi uneltele folosite
sunt utilizate respectând instrucţiunile de
utilizare.
3.4. Piesele defecte sunt corectate sau
eliminate.
Gama de variabile:
Materia primă: brad, molid, fag
Tipuri de şindrilă: şândră, draniţă, doscă, scândură, prăşchilă, etc.
Cerinţele comenzii: tipul de şindrilă, dimensiuni, calitate, etc
Scule,dispozitive,echipamente : custură, cuţit de şindrilit (defăcut, de crăpat şindrila, draniţa), mai de şindrilit, scaun de tras şindrila,
scaund de mezdrelit, cuţitoaie (mezdrea)
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de producţie şindrilă în cadrul unui atelier sau intreprinderi, etc.
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Pagina 27 din 43
SO CULT 6, Page 27 of 34
DECORAREA PRODUSELOR
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării decoraţiei produselor din lemn. Ea se referă
identificarea motivului adecvat, realizarea decoraţiei propriu-zise şi la finisarea produsului.
NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Identifică motivul
decorativ
1.1. Motivul decorativ se alege pe baza
criteriilor de calitate şi în corelare cu
utilitatea obiectului prevăzut a fi realizat.
1.2. Motivul decorativ are în vedere
utilitatea finală a obiectului.
1.3. Motivul decorativ este reprezentativ,
atunci când criteriile de calitate o cer,
pentru zona etnografică specificate în
cerinţele de calitate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-Utilizarea echipamentelor
specifice prelucrării artistice
tradiţionale a lemnului.
-Utilizarea materialelor
specifice, proprietăţi fizico-
chimice ale acestora.
-Proceduri şi instrucţiuni de
lucru.
- Motive decorative
tradiţionale, cunoştinţe de
meşteşug tradiţional artistic.
- Alegerea motivului
decorativ se face cu
responsabilitate
- Decorarea se execută cu
precizie
- Finisarea se execută cu
atenţie la detalii
- Instrumentele şi uneltele
sunt utilizate cu atenţie şi
responsabilitate 2. Decorează produsul
semifinit
2.1. Decorarea se execută pe suprafaţa
prevăzută iniţial, conform cu modelul
identificat.
2.2. Suprafaţa pe care se execută
decorarea respectă criteriile de calitate.
2.3. Utilajele, instrumentele şi uneltele
sunt utilizate conform intrucţiunilor
tehnice de utilizare.
Pagina 28 din 43
SO CULT 6, Page 28 of 34
3. Finisează produsul 3.1. Defectele de decorare sunt corectate
până la conformitate cu modelul iniţial
stabilit.
3.2. Produsul finit decorat este finisat in
raport cu destinaţia şi utilitatea
produsului.
3.3. Materialele, utilajele şi uneltele de
lucru utilizate la finisarea obiectelor din
lemn contribuie la la atingerea
indicatorilor calitativi prevăzuţi iniţial.
Gama de variabile:
Criterii de calitate: autenticitatea modelului, reprezentativitate etnografică zonală, model tradiţional, comandă, etc.
Materiale, scule şi unelte: dălţi, scoabe, pensule, vopsele, etc
Utilitate: decorativ, de uz curent, depozitare lichide, alimente, etc.
Tipuri de ornamentare:
- ornamente plane,
- ornamente modelate,
- ornamente cu caracter geometric (zimţi, cercuri, caneluri,etc)
- ornamente modelate cu relief:
- fitomorfe,
- zoomorfe,
- antropomorfe
- ornamente inspirate din arhitectură,
- ornamente inspirate din alte domenii ,
- ornamente tradiţionale,
- ornamente la cererea designerului specializat, etc.
Metode de ornamentare: săpare, crestare, cioplire, ştanţare, sculptare, afumare, pictare, pirogravare, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Pagina 29 din 43
SO CULT 6, Page 29 of 34
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Portofoliu
Pagina 30 din 43
SO CULT 6, Page 30 of 34
FINISAREA PRODUSELOR
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării în condiţii de calitate şi siguranţă a operaţiilor
de protejare a suprafeţelor de lemn.
NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1.Verifică produsele
executate
1.1. Obiectele executate sunt verificate
din punct de vedere tehnic şi calitativ
prin metode adecvate.
1.2. Eventualele defecte constatate sunt
remediate până la conformitate cu
cerinţele de calitate şi caracteristicile
tehnice urmărite.
1.3. Obiectele ce nu corespund cerinţelor
de calitate prevăzute sunt eliminate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Caracteristicile materialelor
utilizate.
-Echipamente, materiale şi
unelte pentru tratamentul de
protecţie a lemnului.
-Instrucţiuni de exploatare a
echipamentelor
-Materiale folosite la finisare.
-Metode de finisare
- Verificarea calităţii se
realizează cu atenţie şi
responsabilitate.
- Remedierea defectelor se
realizează cu
conştiinciozitate.
- Eliminarea produselor
necorespunzătoare se
realizează cu promtitudine.
- Finisarea suprafeţelor se
realizează cu precizie.
- Selectarea tratamentului
de protecţie se realizează cu
responsabilitate.
- Operaţiile de protecţie
sunt aplicate cu
conştiiciozitate în vederea
2. Finisează
suprafeţele
2.1.Finisarea suprafeţelor se realizeaza
respectând procedura de lucru stabilită.
2.2. Materialele de finisare sunt aplicate
respectând indicaţiile din referinţele
tehnice specifice.
2.3. Echipamentele de finisare sunt
utilizate respectând instrucţiunile de
exploatare
Pagina 31 din 43
SO CULT 6, Page 31 of 34
3. Identifică
operaţia de protecţie
3.1. La stabilirea procedeului de protecţie
se iau in considerare caracteristicile
lemnului folosit şi produsului finit.
3.2. Reglarea parametrilor de protecţie se
realizează respectând indicaţiile din
referinţele tehnice specifice.
3.3. Parametrii de protecţie sunt ajustaţi
în funcţie de caracteristicile
dimensionale, detaliile lucrării şi forma
pieselor.
asigurării calităţii şi
protecţiei.
4. Execută operaţia de
protecţie
4.1. Operaţia de protecţie se executa în
funcţie de caracteristicile materialelor
utilizate si respectând normele de
protecţie a consumatorului în vigoare.
4.2. Metodele de protejare sunt aplicate
în mod adecvat şi în corelare cu forma de
organizare.
4.3. Operaţia de protecţie se execută în
locuri special amenajate.
Pagina 32 din 43
SO CULT 6, Page 32 of 34
Gama de variabile:
Metode de protejare: ceruire, lăcuire, ignifugare, vopsire, lustruire, etc
Instrumente: - lavete, hârtie abrazivă, pensule, etc.
Metode de verificare a calităţii execuţiei: vizual, măsurare, prin comparare cu obiecte similare, verificare cu scule şi echipamente
adecvate fiecărui tip de lucrare.
Cerinţe de calitate: referinţe etnografice referitoare la tehnicile tradiţionale, caiete de sarcini, norme interne, criterii şi reglementări
interne, criterii şi reglementări naţionale, standarde tehnice, alte specificaţii.
Cauze care generează deficienţe: material lemnos necorespunzător , nerespectarea tehnologiei de lucru, scule necorespunzătoare diverse
erori umane, necunoaşterea elementelor decorative şi tehnicilor tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului, etc.
Caracteristici tehnice urmărite: corectitudinea execuţiei din punct de vedere al dimensiunilor, formei, aspectului, originalităţii şi calităţii
materialului şi lucrării.
Referinţe tehnice specifice: metode tradiţionale de protecţie, tehnici tradiţionale de prelucrare artistică a lemnului, desen original, copii,
modele tradiţionale, pictată, parametrii de protecţie, proceduri de lucru, proceduri de control, tehnologie de lucru, desene de execuţie,
specificaţii tehnice, instrucţiuni de utilizare a echipamentelor, etc.
Utilitate: decorativ, de uz curent, de utilitate în exterior sau interior, etc.
Parametrii de protecţie: etanşeitate, grosime strat de lac, aspect final al pieselor vopsite, timp de expunere la fum, etc.
Materiale: ceară, lacuri, substanţe de ignifugare, vopsele, vată, câlţi, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, secţie de artizanat lemn în cadrul unui atelier de producţie, etc.
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Întrebări orale
Portofoliu
Pagina 33 din 43
SO CULT 6, Page 33 of 34
VALORIFICAREA PRODUSELOR
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare valorificării produselor realizate. Unitatea se aplică
activităţilor desfăşurate în forme de organizare independentă sau individuală.
NIVELUL UNITĂŢII:
2
Elemente de competenţă Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Etichetează produsul 1.1. Informaţiile de pe etichetă sunt în
corelare cu utilitatea produsului şi în
conformitate cu legislaţia specifică.
1.2. Eticheta se plasează într-un loc
vizibil şi cuprinde toate informaţiile
relevante despre produs.
1.3. Formatul etichetei este în corelare cu
piaţa de desfacere.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Legislaţie specifică referitoare
la etichetare, ambalare şi
desfacerea produselor
- Noţiuni de marketing
- Noţiuni de evidenţă a
stocurilor
- Metode de calcul a preţurilor
de vânzare
Elaborarea informaţiilor
care sunt prezentate pe
etichete se realizează cu
responsabilitate şi acurateţe.
Ambalarea produselor se
realizează cu
responsabilitate.
Evidenţa stocurilor şi
vânzărilor se realizează cu
precizie.
2. Ambalează produsul 2.1. Materialele folosite pentru ambalare
sunt în corelare cu activitatea prevăzută.
2.2. Selectarea ambalajului este în
corelare normele de protecţie a
consumatorului.
2.3. Ambalajul asigură integritatea
produsului.
Pagina 34 din 43
SO CULT 6, Page 34 of 34
3. Vinde produsul 3.1. Forma de valorificare a produsului
este în corelare cu cererea pieţei şi în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
3.2. Locul de desfacere a produselor este
adecvat valorificării la parametrii
prevăzuţi iniţial.
3.3. Menţinerea evidenţelor stocurilor de
produse şi a evidenţei primare contabile
se realizează în corelare cu forma de
organizare.
Gama de variabile:
Utilitatea produsului: de uz curent, decorativ, depozitare alimente, lichide, etc.
Informaţii relevante despre produs: producător, materialele din care e realizat, obiect tradiţional, obiect realizat manual, decorativ, de uz
curent, etc.
Legislaţie relevantă: norme legislative referitoare la forma de organizare economică a activităţii de producţie şi desfacere, norme
legislative referitoare la etichetare, ambalare, protecţia consumatorului, etc.
Materiale folosite la ambalare: saci, pungi, cutii, pachete de şindrilă, sîrme sau sfori pentru legăturile de linguri, etc.
Activităţi prevăzute: pregătire pentru transportarea mărfii, ofertare la locul desfacerii, ambalarea produsului la vânzare, etc.
Forma de valorificare: vânzare en-gros, vânzare cu amănuntul, prin desfacere directă, în comisionare, etc.
Formă de organizare: atelier meşteşugăresc, persoana fizică autorizată, asociaţie familială, etc.
Parametri: costuri de producţie, costuri aferente desfacerii produselor, adaos comercial, profit, etc.
Tehnici de evaluare necesare:
Observaţia directă
Declaraţii ale specialistului care a urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate direct
Test scris
Întrebări orale
Portofoliu
Pagina 35 din 43
Q CULT 6-2, Page 1 of 2
Titlul calificării
CONFECŢIONER DE OBIECTE DIN LEMN DE UZ
GOSPODĂRESC
Codul
Nivelul calificarii 2
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel Credite
Pregătirea lemnului în tehnica tradiţională 2
Executarea operaţiilor de scobire a lemnului 2
Executarea obiectelor din doage de lemn 2
Executarea şindrilei 2
Decorarea produsului 2
Finisarea produselor 2
Unităţi obligatorii (generale)
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sǎnǎtatea şi 2
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 2
Organizarea locului de muncǎ 2
Unităţi obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficială 2
Competenţe antreprenoriale 2
Competenţa de exprimare culturală 2
Scopul şi motivaţia calificării
Tradiţia prelucrării lemnului, corelată cu disponibilitatea materiei prime, a determinat o
dezvoltare a calificărilor din sectorul de activitate artizanat. Necesitatea existenţei unor
obiecte din lemn, atît cu funcţie utilitară cât şi cu funcţie decorativă a influenţat pozitiv
diversificarea ofertei cât şi abordarea tehnică a acestora.
Confecţionerul de obiecte de uz gospodăresc din lemn este muncitorul care îşi desfăşoară
activitatea în ateliere specializate în lucrări meşteşugăreşti, în ateliere de artizanat sau în
forme de organizare a activităţii în mod independent familial sau individual.
Din punct de vedere al importanţei, condiţiilor de execuţie şi gradului de complexitate,
lucrările meşteşugăreşti în lemn ale confecţionerului de obiecte de uz gospodăresc din lemn
se clasifică: lucrări principale, secundare, de protecţia muncii şi speciale.
Solicitările din partea firmelor din prelucrarea lemnului sau artizanat pentru această calificare
sunt în scădere. Societăţile comerciale existente care angajează personal pentru derularea
activităţilor specifice acestei calificări sunt de obicei specializate în realizarea unui singur tip
de obiecte de uz gospodăresc din lemn.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru obţinerea sau practicarea calificării.
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ obligatoriu, iar
experienţa practică se acumuleză prin forme de educaţie informală şi non-formală, la locul de
muncă sau prin programe de formare internă organizate de angajatori.
Acumularea de experienţă şi urmarea unor programe de calificare profesională poate conduce
si la obţinerea altor calificări de nivel 2 specifice sectorului de prelucrare a lemnului şi
sectorului artizanat.
Pagina 36 din 43
Q CULT 6-2, Page 2 of 2
Explicarea regulilor calificării
-
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare (dacă este cazul)
-
Pagina 37 din 43
Q CULT 6-1, Page 1 of 2
Titlul calificării
MEŞTEŞUGAR
DOGAR
Codul
Se completeaza de
catre Autoritatea
Natională de
Calificari
Nivelul calificării 2
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel Credite
Pregătirea lemnului în tehnica tradiţională 2
Executarea obiectelor din doage de lemn 2
Decorarea produsului 2
Finisarea produselor 2
Unitati obligatorii (generale)
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sǎnǎtatea şi 2
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 2
Organizarea locului de muncǎ 2
Asigurarea necesarului de materiale 2
Unitati obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficială 2
Competeneţe antreprenoriale 2
Competenţa de exprimare culturală 2
Unităţi optionale :
Valorificarea produselor 2
Pagina 38 din 43
Q CULT 6-1, Page 2 of 2
Scopul şi motivaţia calificării
Tradiţia prelucrării lemnului, dublată de utilitatea produselor realizate, a determinat o
dezvoltare a calificărilor din acest sector de activitate. Necesitatea existenţei unor obiecte din
lemn, atît cu funcţie utilitară cât şi cu funcţie decorativă a influenţat pozitiv diversificarea
ofertei cât şi abordarea tehnică a acestora. Realizarea obiectelor din doage de lemn
reprezintă una din tradiţiile româneşti din domeniul prelucrării artistice a lemnului şi a
artizanatului
Denumirile de meşteşugar dogar sau meşteşugar ciubărar sunt cele mai răspândită, dar se
întâlnesc şi alte denumiri, în funcţie de zona în care acesta îşi desfăşoară activitatea. De
exemplu, dogăria se mai numeşte zonal şi butnărit, ciubărărit, văsărit, cerculărit. De cele mai
multe ori, aceste denumiri sunt corelate cu obiectele din doage de lemn pe care le realizează;
Dogarul realizează vase mari pentru depozitarea lichidelor şi în special butoaie, ciubărarul
realizează ciubere, doniţe, cofe ; văsarul realizează vase pentru măsurat – banişe, duble, etc.
Meşteşugarul dogar sau ciubărar îşi desfăşoara activitatea mai ales în mod independent, iar
forma de organizare în care se regăseşte este aceea de persoană fizică autorizată sau asociaţie
familială, mai rar sub formade societăţi comerciale sau ca angajat al unei firme specializate
în realizarea de produse meşteşugăreşti. Denumirile obiectelor realizate de meşteşugarul
dogar sau ciubărar pot fi diferite de la o zonă la alta. De exemplu, butoiului de mici
dimensiuni i se mai spune şi balercă. La fel, instalaţiile sau uneltele au denumiri regionale
diferite ; de exemplu, gilăul se mai numeşte jilău sau gealău, masa de tras doagele se mai
numeşte şi robac.
Din punct de vedere al importanţei, condiţiilor de execuţie şi gradului de complexitate,
lucrările de dogărit se clasifică: lucrări principale, secundare, de protecţia muncii şi speciale.
Numărul cererilor din partea firmelor din domeniul artizanatului şi meşteşuguri tradiţionale,
pentru această calificare, este stagnant. La nivel regional însă, corelat cu proximitatea
existenţei materiei prime de calitate, firmele din domeniul prelucrării lemnului au cunoscut o
dezvoltare în direcţia realizării de butoaie din lemn în sistem industrial.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru obţinerea sau practicarea calificării.
Cunoştinţele referitoare la tehnica tradiţionala de prelucrare artistica a lemnului se
asimilează de obicei pe cale informală şi non-formală. Formarea profesională care oferă
acces la acest nivel se constituie în forme de educaţie informală şi non-formală, calificarea la
locul de muncă sau prin programe de formare profesională în sistemul de formare
profesională a adulţilor.
Acumularea de experienţă şi urmarea unor programe de formare profesională poate
conduce si la obţinerea altor calificări de nivel 2 specifice sectorului artizanat şi meşteşuguri
tradiţionale sau sectorului de prelucrare a lemnului.
Explicarea regulilor calificării
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare (dacă este cazul)
Pagina 39 din 43
Q CULT 6-3, Page 1 of 2
Titlul calificării
MEŞTEŞUGAR
LINGURAR
Codul
Nivelul calificarii 2
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel Credite
Pregătirea lemnului în tehnica tradiţională 2
Executarea operaţiilor de scobire a lemnului 2
Decorarea produselor 2
Finisarea produselor 2
Unităţi obligatorii (generale)
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sǎnǎtatea şi
securitatea în muncǎ şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
2
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 2
Organizarea locului de muncǎ 2
Asigurarea necesarului de materiale 2
Unităţi obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficială 2
Competenţe antreprenoriale 2
Competenţa de exprimare culturală 2
Unităţi optionale :
Valorificarea produselor 2
Scopul şi motivaţia calificării
Tradiţia prelucrării lemnului, dublată de utilitatea produselor realizate, a determinat o
dezvoltare a calificărilor din acest sector de activitate. Necesitatea existenţei unor obiecte din
lemn, atât cu funcţie utilitară cât şi cu funcţie decorativă a influenţat pozitiv diversificarea
ofertei cât şi abordarea tehnică a acestora.
Meşteşugarul lingurar este creatorul popular care îşi desfăşoară activitatea în ateliere
specializate în lucrări meşteşugăreşti, mai ales în forme de organizare a activităţii în mod
independent familiale sau individuale. Se regăseşte mai rar ca angajat în forme de organizare
a activităţii de anvergură, cum ar fi societăţi comerciale sau ateliere specializate în realizarea
produselor de artizanat. Denumirea de meşteşugar lingurar este cea mai răspândită, dar se
mai întâlnesc şi denumirile de meşteşugar cioplitor în lemn, meşteşugar rudar, în corelare cu
obiectele pe care le realizează : linguri, albii, căuce, blide, străchini, troacă, păscăriţă, crintă,
etc.
Din punct de vedere al importanţei, condiţiilor de execuţie şi gradului de complexitate,
lucrările meşteşugăreşti în lemn se clasifică astfel: lucrări principale, secundare, de protecţia
muncii şi speciale.
Numărul cererilor din partea clienţilor faţă de produsele artizanale şi meşteşugăreşti
tradiţionale ca rezultat al activităţii acestei calificări, este în creştere.
Pagina 40 din 43
Q CULT 6-3, Page 2 of 2
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru obţinerea sau practicarea calificării.
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: forme de educaţie informală şi
non-formală sau prin programe de formare profesională în sistemul de formare profesională a
adulţilor.
Acumularea de experienţă şi urmarea unor programe de formare profesională poate
conduce si la obţinerea altor calificări de nivel 2 specifice sectorului de prelucrare a lemnului
şi sectorului artizanat.
Explicarea regulilor calificării
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
Pagina 41 din 43
Q CULT 6-4, Page 1 of 3
Titlul calificării
MEŞTEŞUGAR
ŞINDRILAR
Codul
Nivelul calificarii 2
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel Credite
Pregătirea lemnului în tehnica tradiţională 2
Executarea şindrilei 2
Finisarea produselor 2
Unităţi obligatorii (generale)
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sǎnǎtatea şi
securitatea în muncǎ şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
2
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 2
Organizarea locului de muncǎ 2
Asigurarea necesarului de materiale 2
Unităţi obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficială 2
Competenţe antreprenoriale 2
Compentenţa de exprimare culturală 2
Unităţi opţionale :
Valorificarea produselor
2
Pagina 42 din 43
Q CULT 6-4, Page 2 of 3
Scopul şi motivaţia calificării
Tradiţia prelucrării lemnului, dublată de utilitatea produselor realizate, a determinat o
dezvoltare a calificărilor din acest sector de activitate. Pentru asigurarea materialelor de
construcţie în vederea menţinerii caracteristicilor tradiţionale în arhitectura contemporană şi
în domeniul restaurării patrimoniului, meşteşugarul şindrilar asigură continutiatea
aprovizionării sectorului cu materiale adecvate.
Şindrilarul este muncitorul care îşi desfăşoară activitatea în ateliere specializate în lucrări
meşteşugăreşti de fabricare a şindrilei din lemn, în forme de organizarea activităţii în mod
independent, familial sau individual. Activitatea meşteşugarului şindrilar se derulează
individual sau în echipă cu alţi meşteşugari, în mediu exterior, mai rar în interior, periodic, la
nevoie sau la comandă. Răspândirea ocupaţiei este mai mult regională, în corelare cu existenţa
în imediata vecinătate a atelierului a materiei prime necesare realizării şindrilei. Tipurile de
şindrilă realizată şi tehnicile de găurire şi tratare a şindrilei pot fi diferite de la o regiune la
alta. Şindrila, instalaţiile şi uneltele folosite pentru realizarea acesteia în mod tradiţional au
denumiri diferite de la o regiune la alta : de exemplu, masa de tras draniţa (şindrila) se mai
numeşte regional şi capră de strujit (jud. Sălaj), babă (Nordul Munteniei), teasc (jud Argeş),
lup (Îara Bârsei), etc. Şindrila se poate numi regional şi şindilă (Nordul Olteniei şi Nordul
Maramureşului), şândră (Banat), şiţă sau şâţă (centrul Transilvaniei), etc.
Din punct de vedere al importanţei, condiţiilor de execuţie şi gradului de complexitate,
lucrările de fabricarea a şindrilei din lemn se clasifică astfel: lucrări principale, secundare, de
protecţia muncii şi speciale. Numărul cererilor din partea firmelor din domeniul restaurării
sau artizanat şi meşteşuguri tradiţionale, pentru această calificare, este în scădere datorită
industrializării fabricării şindrilei şi ofertei foarte mari de materiale alternative.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Nu sunt necesare condiţii speciale pentru obţinerea sau practicarea calificării.
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel se realizează prin forme de educaţie
informală şi non-formală sau prin programe de formare profesională în sistemul de formare
profesională a adulţilor.
Obţinerea acestei calificări poate înlesni o carieră în sectorul restaurării patrimoniului
arhitectonic. Acumularea de experienţă şi urmarea unor programe de formare profesională
poate conduce si la obţinerea altor calificări de nivel 2 specifice sectorului artizanat şi în
special restaurare.
Pagina 43 din 43
Q CULT 6-4, Page 3 of 3
Explicarea regulilor calificării
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-