ARES

Vopsitor auto — standard ocupațional ANC arhivat

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Vopsitor auto”, redat integral în 18 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Standard ocupațional arhivat — numai pentru documentare

Autoritatea Națională pentru Calificări

Vopsitor auto

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Vopsitor auto”, redat integral în 18 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Statut
Arhivat / istoric
Cod identificat
713205
Pagini
18
Extragere
Text din PDF
Descarcă PDF-ul istoric ANC

Transcriere integrală indexabilă

Fișa arhivată completă

18 pagini

Textul este redat pagină cu pagină din documentul publicat de ANC. Pentru scanări s-a folosit OCR; PDF-ul oficial rămâne sursa de referință pentru formatare, semnături și elemente grafice.

Pagina 1 din 18
Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Vopsitor auto
Domeniul: Comerţ şi servicii
Bucureşti 1999
Pagina 2 din 18
Unitatea pilot:
RATB Ciclop, Bucureşti
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Ion Dumitraşcu
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
maistru Victor Preda, RATB Ciclop, Bucureşti
ing. Claudiu Adrian Neacşu, RATB Ciclop, Bucureşti
Referenţi de specialitate:
ing. Nicolae Stănescu SC TOPE
profesor ing. Georgeta Bărbălău, Grupul Şcolar Industrial Dacia
Standard aprobat COSA la data de 07-01-1999
Cod COSA: O - 28
© copyright 1999 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.
Pagina 3 din 18
Vopsitor auto
Descrierea ocupaţiei
Ocupatia se aplicã lucrãtorilor ce executã operatii de vopsire la autovehicule.
În acest domeniu aria de competentã trebuie sã fie vastã, pe lângã operatiile de vopsire propriu-zise,
lucrãtorii trebuie sã ofere o solutie optimã din punct de vedere tehnic, estetic, calitativ si economic.
Vopsitorul trebuie sã aibã cunostinte variate în ceea ce priveste diversitate tipurilor de caroserii, sã cunoascã
foarte bine modul de utilizare a diverselor materiale de vopsitorie cât si compozitia chimicã a acestora. De
asemenea, trebuie sã aibã un dezvoltat simt cromatic si estetic, sã dea dovadã de operativitate în ceea ce
priveste acordarea timpilor necesari executãrii diferitelor etape de executare a vopsitoriei, sã aibã fatã de
clienti un comportament adecvat, oferindu-le acestora solutia optimã.
Standardul a fost elaborat pe baza informatiilor culese în cadrul unitãtii pilot RATB Ciclop Bucuresti.
Pagina 4 din 18
Vopsitor auto
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Administraţie 	Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Competenţe generale la locul de muncă 	Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a
incendiilor
Planificare 	Planificarea activităţii proprii
Producţie 	Aplicarea tratamentelor speciale
Executarea lucrărilor de retuşare a suprafeţelor vopsite
Executarea lucrărilor de vopsire
Pregătirea caroseriei în vederea vopsirii
Pregătirea materialelor
Pregătirea suprafeţelor de vopsit
Stabilirea lucrărilor de vopsire
Relaţii cu clientela 	Oferirea de consultanţă de specialitate
Scule, dispozitive, verificatoare şi 	Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
echipamente
Pagina 5 din 18
Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea datelor necesare 	1.1. Datele de referinţă sunt identificate corect prin corelarea cu prestaţia
întocmirii documentelor specifice 	de efectuat.
1.2. Datele necesare completării documentelor sunt selectate şi codificate
conform nomenclatorului de lucrări.
2. Întocmirea documentelor specifice 	2.1. Documentele se întocmesc utilizând toate informaţiile specifice
tipului de document.
2.2. Documentele se pot completa pe parcurs cu lucrările suplimentare,
de câte ori este cazul.
2.3. Documentele se întocmesc utilizând limbaj specific.
2.4. Documentele se întocmesc lizibil şi corect.
3. Asigurarea circulaţiei documentelor 	3.1. Documentele specifice sunt transmise punctelor de lucru, verificare
şi testare.
3.2. Circulaţia documentelor între diversele puncte de lucru se face
operativ pentru a se asigura utilizarea eficientă a timpului de lucru.
3.3. Documentele specifice se păstrează corespunzător pe durata
lucrărilor, pentru a se reduce pericolul de deteriorare şi pierdere a lor.
Gama de variabile
Unitatea se aplică tuturor ocupaţiilor practicate într-un service-auto.
Tipurile de documente specifice utilizate:
- comandă
- fişă de inspecţii în garanţie
- fişă de reparaţii
- fişă de inspecţii tehnice periodice
- certificat de garanţie
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor (normative)
La evaluare se va urmări:
- completarea corectă a tuturor documentelor utilizate pentru lucrări de service-auto
Pagina 6 din 18
Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a incendiilor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Aplicarea normelor de protecţia 	1.1. Toate activitatile se desfaşoara cu respectarea permanenta a
muncii 	normelor de protecţia muncii.
1.2. Normele de protectia muncii sunt însuşite prin participarea la
instructaje periodice.
1.3. Însuşirea normelor de protectia muncii este atestata prin fişa
individuală de instructaj.
1.4. Deficienţele constatate în aplicarea normelor de protecţia muncii
sunt identificate şi eliminate cu urgenta maxima.
1.5. Echipamentul de protectie individuala va fi întretinut şi utilizat cu
responsabilitate în conformitate cu prevederile cu specific tehnologic din
normele de protecţia muncii.
2. Aplicarea normelor de prevenire şi 	2.1. Normele şi modul de utilizare a mijloacelor de prevenire şi stingere a
stingere a incendiilor 	incendiilor sunt însuşite prin instructaje şi aplicatii practice.
2.2. Toate lucrările sunt efectuate cu respectarea normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor.
2.3. Starea tehnică este verificată periodic în vederea asigurării bunei
functionari a echipamentului de prevenire şi stingere a incendiilor.
3. Acţionarea în vederea limitării 	3.1. Situaţiile critice sunt identificate permanent pe toată durata
situaţiilor de risc 	desfaşurarii activitatilor lucrative.
3.2. În cazul situaţiilor de risc se vor lua măsuri cu promptitudine pentru
înlăturarea pericolului.
3.3. Pericolele identificate care depaşesc nivelul sau de competenta sunt
raportate factorilor responsabili în vederea eliminării lor.
4. Aplicarea măsurilor de urgenţă şi 	4.1. Măsurile de urgenţă în cazul accidentelor de muncă sunt aplicate cu
evacuare 	rapiditate şi luciditate.
4.2. Evacuarea personalului aflat în situaţii critice se face conform unui
plan prestabilit.
4.3. Avertizarea personalului cu privire la pericole se face cu mijloacele
din dotare (acustic sau optic).
Pagina 7 din 18
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru toate ocupaţiile dintr-un service-auto
Echipamentul de protecţie individuală este specific fiecărui loc de muncă.
Materiale şi echipamente de stingere a incendiilor:
- instalaţii automate de detectare şi stingere a incendiilor
- extinctoare chimice sau cu zăpadă carbonică
- nisip, lopeţi, găleţi, etc.
Surse de incendii:
- combustibil (benzină, motorină)
- uleiuri minerale
- acetilenă
- materiale din cauciuc şi mase plastice
- lacuri, vopsele, diluanţi
Substanţe toxice
- gaze eşapament
- lichid de frână, răcire
- substanţe decapante
- benzină - motorină
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- normele de protecţia muncii pentru ateliere mecanice, electrice, de sudură şi vopsitorie
- norme de tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice
- norme de protecţia muncii pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor
- mijloace individuale de protecţie
- norme de protecţia muncii privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi autoaprinderilor
La evaluare se urmăreşte:
- modul în care sunt însuşite şi aplicate normele de protecţia muncii şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor, specifice fiecărui loc de muncă.
Evaluarea se poate face prin simulări de situaţii critice.
Pagina 8 din 18
Planificarea activităţii proprii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea lucrărilor 	1.1. Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a
termenelor de execuţie
1.2. Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe
parcursul derulării acesteia.
1.3. Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare
a termenului final.
2.Stabilirea şi alocarea resurselor 	2.1. Resursele sunt stabilite corect funcţie de natura şi complexitatea
lucrărilor.
2.2. Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele
clientului.
2.3. Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi
funcţie de capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de
promptitudinea în onorarea comenzilor.
3. Planificarea activităţii 	3.1. Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.
3.2. Planificarea se face astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi
posibilităţilor de realizare.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
Tipuri de activităţi planificate:
- întreţinere şi reparaţii curente post garanţie
- lucrări de întreţinere în garanţie
- inspecţii tehnice periodice
Tipuri de resurse:
- materiale specifice ocupaţiei
- piese de schimb specifice ocupaţiei
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor prestate
- normele de timp alocate pentru fiecare lucrare
- defecţiuni posibile pe categorii şi tipuri de autovehicule
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de a aprecia corect şi a planifica o lucrare pentru finalizarea la termen, ţinând cont de fazele de
realizare a activităţii
Pagina 9 din 18
Aplicarea tratamentelor speciale
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Polisharea suprafeţelor 	1.1. Polisharea se realizează utilizând materiale specifice.
1.2. Polisharea se realizează în locuri special amenajate.
1.3. Polisharea se realizează după uscarea totală a stratului final.
2. Efectuarea tratamentului termic 	2.1. Tratamentul termic se aplica diferentiat în timpul vopsirii şi dupa
aplicarea stratului final.
2.2. Tratamentul termic se realizează utilizând echipamente speciale.
2.3. Tratamentul termic se efectuează în funcţie de caracteristicile
materialelor utilizate.
2.4. Tratamentul termic se efectuează respectând indicaţiile fabricanţilor
materialelor utilizate.
Gama de variabile
Materiale specifice : lavete, paste abrazive (polish), maşini de lustruit.
Echipamente pentru uscare : cabine de vopsit şi uscat, lămpi cu raze infraroşii, aeroterme, uscătoare portabile.
CUNOŞTINtE
- caracteristicile materialelor utilizate : parametrii de uscare, etc.
- noţiuni legate de tratamentul termic.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- executarea operaţiei de polishare precum şi stabilirea parametrilor de uscare prin tratament termic.
Pagina 10 din 18
Executarea lucrărilor de retuşare a suprafeţelor vopsite
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Verificarea tuturor suprafeţelor 	1.1. Verificarea se face vizual sau prin palpare.
vopsite
1.2. Verificarea se face în spaţii bine iluminate.
1.3. Verificarea se face pe fiecare piesa separat şi în ansamblul caroseriei.
2. Aplicarea straturilor de retuş 	2.1. Aplicarea are loc în ateliere special amenajate.
2.2. Aplicarea se face utilizând instrumente sau dispozitive specifice.
2.3. Aplicarea se face ţinând cont de proprietăţile chimice ale
materialelor de vopsit.
Gama de variabile
Instrumente şi dispozitive specifice : pensule, pistoale de vopsit
CUNOŞTINtE
Proceduri de executare a retuşurilor.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- alegerea soluţiei optime de retuşare, respectarea tehnologiei de retuşare precum şi rezultatul final.
Pagina 11 din 18
Executarea lucrărilor de vopsire
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Aplicarea straturilor de bază: -chit, 	1.1. Aplicarea se face în ateliere special amenajate.
fond şi vopsea
1.2. Aplicarea se face utilizând unelte şi dispozitive specifice operatiei
respective.
1.3. Aplicarea se face folosindu-se materiale corespunzătoare.
1.4. Aplicarea se realizează în straturi succesive ţinându-se cont de timpii
de uscare indicaţi de fabricanţii materialelor.
1.5. Aplicarea se face tinându-se cont şi de natura materialului suport.
2. Aplicarea stratului final 	2.1. Aplicarea are loc în spaţii special amenajate.
2.2. Aplicarea se face utilizând dispozitive speciale.
2.3. Aplicarea se face în funcţie de compoziţia vopselei.
2.4. Aplicarea se realizează în straturi succesive.
2.5. Aplicarea se face cu respectarea instrucţiunilor de vopsire.
Gama de variabile
Materiale : chit, vopsea, diluanţi.
Unelte, dispozitive şi echipamente de uscare necesare aplicării straturilor de materiale de vopsitorie : pistoale de
vopsit, compresoare de aer, spacluri, gletiere, cabine de vopsire şi uscare.
Ateliere special amenajate : ateliere de vopsitorie cu temperatură şi umiditate controlată, luminozitate bună şi
sisteme de ventilare a aerului.
CUNOŞTINtE
Modul de utilizare a diferitelor materiale specifice, proprietăţile fizico-chimice ale acestora.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- calitatea stratului de vopsea aplicat.
Pagina 12 din 18
Pregătirea caroseriei în vederea vopsirii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Demontarea reperelor care nu se 	1.1. Demontarea se aplica numai elementelor detaşabile.
vopsesc
1.2. Demontarea se aplică reperelor învecinate cu suprafaţa de vopsit.
1.3. Demontarea se face utilizând scule adecvate.
1.4. Demontarea se face în funcţie de gradul de accesibilitate.
1.5. Demontarea se face numai în cazul în care operaţia de izolare are un
grad de dificultate ridicat sau este imposibilă.
2. Acoperirea reperelor nedemontabile 	2.1. Acoperirea se executa utilizând unelte şi materiale de protectie
specifice.
2.2. Acoperirea se execută în scopul protejării pieselor care nu se
vopsesc.
2.3. Acoperirea se face ţinând cont de configuraţia geometrică a
suprafeţei reperului respectiv.
2.4. Acoperirea se face tinând cont şi de suprafata elementului ce urmeaza
Gama de variabile
Elemente detaşabile : chedere, garnituri, geamuri, ornamente, elemente interioare de tapiţerie, bare de protecţie,
lămpi de semnalizare, faruri, oglinzi retrovizoare exterioare, mânere.
Unelte şi meteriale specifice acoperirii : cuţite, foarfeci, bandă adezivă, hârtie de izolat, prelate.
CUNOŞTINtE
Modul de izolare a reperelor în funcţie de configuraţia şi mărimea suprafeţei acestora.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- modul de protejare a suprafeţelor sau reperelor ce nu se vopsesc.
Pagina 13 din 18
Pregătirea materialelor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Omogenizarea materialelor 	1.1. Omogenizarea se realizează utilizând scule sau dispozitive speciale.
1.2. Omogenizarea se face în locuri special amenajate
1.3. Omogenizarea se face respectând recomandările fabricantului de
materiale de vopsire.
1.4. Omogenizarea se execută în colaborare cu laboranţi specializaţi
2. Combinarea materialelor 	2.1. Combinarea se face în locuri special amenajate.
2.2. Combinarea se realizeaza utilizând scule şi dispozitive speciale.
2.3. Combinarea se face respectând reţetele stabilite de fabricantul
materialelor.
2.4. Combinarea se face în colaborare cu personalul din laboratoarele
specializate.
2.5. Combinarea se face până la obţinerea caracteristicilor dorite.
2.6. Combinarea se face în funcţie de compoziţia chimică a materialelor.
2.7. Combinarea se face în funcţie de dotarea tehnică a atelierului de
3. Diluarea materialelor 	3.1. Diluarea se face în locuri special amenajate.
3.2. Diluarea se face respectând indicaţiile fabricantului materialelor.
3.3. Diluarea se face utilizând scule, dispozitive şi materiale speciale.
3.4. Diluarea se face până la obţinerea nuanţei dorite de client.
Gama de variabile
Materiale : vopsea, soluţii de degresare.
Scule şi dispozitive utilizate la omogenizare : tije, palete, site, mixere.
Locuri special amenajate pentru omogenizare, combinare, diluare : laboratoare dotate cu camere izolate de praf,
fără curenţi de aer, cu temperatură şi umiditate controlate.
Scule şi dispozitive utilizate la combinare şi diluare: tije, palete, mixere, cântare electronice, dispozitive
complexe alcătuite din baze de stocare a datelor.
Caracteristicile materialelor de vopsire : vâscozitate, culoare, nuanţă, etc.
CUNOŞTINtE
Modul de realizare a omogenizării, combinării şi diluării materialelor de vopsire în funcţie de tipul şi compoziţia
chimică a acestora.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- modul de combinare corectă a nuanţelor pentru o vopsire de calitate.
Pagina 14 din 18
Pregătirea suprafeţelor de vopsit
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Pregătirea mecanică a suprafeţelor 	1.1. Pregatirea mecanica se realizeaza utilizând dispozitive şi materiale
specifice.
1.2. Pregătirea mecanică se face în locuri special amenajate.
1.3. Pregătirea mecanică se aplică tuturor suprafeţelor ce urmează a fi
vopsite.
1.4. Pregătirea mecanică se face ţinându-se cont de calitatea suprafeţei
suportului.
1.5. Pregătirea mecanică se face în funcţie de natura materialelor ce vor
fi folosite.
2. Pregătirea chimică a suprafeţelor 	2.1. Pregătirea chimică se aplică tuturor suprafeţelor ce urmează a fi
(degresarea) 	vopsite.
2.2. Pregătirea chimică se face utilizând materiale specifice.
2.3. Pregătirea chimică se realizează în locuri special amenajate.
2.4. Pregătirea chimică se face în funcţie de gradul de finisare a suprafeţei
respective.
Gama de variabile
Dispozitive şi materiale specifice pregătirii mecanice : dispozitive suport pentru hârtia abrazivă (manuale,
electrice, pneumatice), hârtie abrazivă de diferite forme şi dimensiuni.
Materiale specifice pregătirii chimice : detergenţi, solvenţi, lavete degrasante.
CUNOŞTINtE
Modul de utilizare a diferitelor dispozitive şi materiale folosite la pregătirea suprafeţelor.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- modul de executare a pregătirii unei suprafeţe ce urmează a fi vopsită.
Pagina 15 din 18
Stabilirea lucrărilor de vopsire
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea suprafeţelor care 	1.1. Identificarea se face vizual.
necesită vopsire
1.2. Identificarea se face folosind unelte specifice.
1.3. Identificarea se face prin verificarea atenta a fiecarei piese în parteşi
în ansamblul caroseriei.
2. Alegerea materialelor 	2.1. Alegerea materialelor se face în funcţie de natura suportului pe care
urmează să fie aplicat.
2.2. Alegerea materialelor se face în funcţie de gradul de pregătire a
suportului.
2.3. Alegerea materialelor se face în funcţie de ponderea suprafeţei ce
urmează a fi vopsită, în ansamblul caroseriei.
2.4. Alegerea materialelor se face în funcţie de preferinţele solicitantului.
3. Stabilirea metodei de vopsire 	3.1. Stabilirea se face în funcţie de ponderea suprafeţei ce va fi vopsită în
cadrul fiecarui reper şi al caroseriei în ansamblu.
3.2. Stabilirea se face în funcţie de dotarea atelierului.
3.3. Stabilirea are la baza criteriul calitativ şi estetic.
3.4. Stabilirea trebuie sa tina cont şi de cerintele şi posibilitatile
beneficiarului.
3.5. Stabilirea se face în funcţie de natura materialelor ce vor fi utilizate.
Gama de variabile
Materiale : vopseluri, diluanţi, chit.
Unelte specifice : spacluri, rajchete, perii de sârmă, materiale abrazive.
Natura suportului pe care se aplică materialele de vopsit : metal, plastic, fibră de sticlă.
Gradul de pregătire a suportului : suport a cărui suprafaţă necesită pregătire primară; suport a cărui suprafaţă a
mai fost vopsită.
Metode de aplicare a materialelor de vopsire : manual, în câmp electrostatic, prin imersiune.
Soluţii posibile în funcţie de suprafaţa ce trebuie vopsită sau retuşată : vopsire parţială (retuşuri), vopsire
completă (pe element sau ansamblul caroseriei), lăcuire, polishare.
CUNOŞTINtE
- Metode de identificare a suprafeţelor şi reperelor ce urmează a fi vopsite.
- Cunoaşterea compoziţiei materialelor folosite şi a structurii suportului de vopsit.
- Coduri de culori.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări :
- depistarea corectă a suprafeţelor ce trebuiesc vopsite, alegerea soluţiei optime, precum şi alegerea corectă a
materialelor ce urmează a fi folosite, a codurilor de culori.
Pagina 16 din 18
Oferirea de consultanţă de specialitate
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea cerinţelor clientului 	1.1. Clientul este ascultat cu atenţie pentru aflarea dorinţelor sale.
1.2. Cerinţele clientului sunt tratate cu solicitudine şi profesionalism.
1.3. Solicitările clientului sunt identificate prin întrebări clare.
1.4. Verificările şi testările se fac în prezenţa clientului.
1.5. Clientul este informat corect asupra rezultatelor verificărilor.
1.6. Clientul este îndrumat către un mecanic mai experimentat în cazul în
care rezultatele verificărilor nu sunt suficient de edificatoare.
2.Analizarea solicitărilor clientului 	2.1. Informaţiile primite de la client sunt verificate operativ.
2.2. Solicitările sunt analizate cu atenţie în sensul stabilirii corecte a
tuturor detaliilor.
2.3. Solicitările sunt evaluate cu discernământ în funcţie de posibilităţile
de realizare.
3.Furnizarea informaţiilor privind 	3.1. Serviciile sunt prezentate cu promptitudine şi claritate.
soluţiile ce pot fi oferite
3.2. Soluţiile oferite sunt susţinute cu argumente tehnice competente.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
- alte ocupaţii service-auto
Consultanţa se asigură pentru toate tipurile de lucrări care pot fi oferite în domeniul service-auto.
Informaţii:
- surse de procurare piese de schimb
- soluţii de remediere
- costuri şi tarife practicate
- posibilităţi de remedieri
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- proceduri de diagnosticare rapidă a disfuncţionalităţilor
- defecţiuni posibile caracteristice tipului de autovehicul
- limbajul de specialitate
La evaluare se urmăreşte:
- modul de selectare şi interpretare a informaţiilor primite din partea clienţilor
- modul de alegere rapidă a soluţiei optime, în vederea satisfacerii nevoilor clientului
Pagina 17 din 18
Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi 	1.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele se aleg în funcţie de operaţiile
verificatoarelor 	ce urmează să fie executate.
1.2. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face cu
discernământ pentru o utilizare eficientă şi ferită de riscuri.
1.3. La alegere se va avea în vedere gradul de uzură al sculelor,
dispozitivelor şi verificatoarelor, pentru a se asigura utilizarea corectă şi
lipsită de riscul unor deteriorări suplimentare.
2. Întreţinerea sculelor, dispozitivelor 	2.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt verificate periodic
şi verificatoarelor 	stabilindu-se gradul de uzură al acestora.
2.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele necorespunzătoare sunt
selectate cu atenţie în vederea recondiţionării sau casării.
2.3. Întreţinerea se face permanent, pentru a se asigura utilizarea
eficientă în procesele productive.
2.4. Curăţirea, conservarea şi păstrarea se fac conform recomandărilor
fabricanţilor de scule, dispozitive şi verificatoare.
3. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi 	3.1. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în functie
verificatoarelor 	de specificul lucrării.
3.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt manipulate şi utilizate în
condiţii de securitate maximă pentru a se evita accidentele de muncă.
3.3. Defectiunile aparute sunt identificate şi sesizate serviciilor de
întretinere şi reparatie.
3.4. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face conform
instructiunilor de lucru şi exploatare.
4. Depozitarea şi inventarierea 	4.1. Depozitarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în
sculelor, dispozitivelor şi 	locurile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
4.2. Depozitarea se face în aşa fel încât sa permita accesarea uşoara.
4.3. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă.
4.4. Inventarierea se face periodic, în scopul completării stocului în
funcţie de necesitate.
Pagina 18 din 18
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor productive de tip service-auto.
Tipuri de scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:
mecanic auto
- truse de chei fixe, tubulare, mixte, dinamometrice, pneumatice
- truse de şurubelniţe
- mandrine de centrat ambreiaje şi montat garnituri
- dispozitive pentru comprimat arcuri, prindere chiulasă
- dispozitive de ridicat şi transportat
- dispozitive de presat-depresat
- burghie, alezoare
- calibre, şublere, micrometre, comparatoare, densimetre
electrician auto
- ampermetru, voltmetru, ohmmetru
- trusă de chei fixe şi tubulare
- trusă de şurubelniţe
- densimetru
- dispozitiv reglat faruri
- redresor pentru baterii
tinichigiu auto
- trusă ciocane
- truse şurubelniţe
- foarfeci tablă, dălţi, burghie
- şuruburi întindere caroserie
- dispozitiv îndreptat caroserie
- polizoare portabile
- cască antifonică
- ruletă
- aparat de sudură, electric, autogen, în mediu de gaz protector
vopsitor auto
- pistol pneumatic vopsit
- dispozitiv de curăţat şi finisat
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
- tipuri de lucrări
La evaluare se va urmări:
- modul în care personalul alege, utilizează şi întreţine sculele, dispozitivele şi verificatoarele necesare efectuării
de lucrări productive