Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Educator
Domeniul: Învăţământ, educaţie, cultură, mass media
Bucureşti 1999

Unitatea pilot:
Ministerul Educaţiei Naţionale
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Liana Monia Stoian
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
Carmen Păun, educator, Grădiniţa nr. 122, Bucureşti
Valeria Toma, educator, Grădiniţa nr.122, Bucureşti
Referenţi de specialitate:
Mihail Roşu, profesor, Şcoala Normală, Bucureşti
Viorica Preda, inspector şcolar, Ministerul Educaţiei Naţionale
Gabriela Iaurum, inspector şcolar, Ministerul Educaţiei Naţionale
Standard aprobat COSA la data de 07-01-1999
Cod COSA: M - 84
© copyright 1999 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.

Educator
Descrierea ocupaţiei
Educatoarea instruieşte şi educã prin joc, pentru sprijinirea şi promovarea dezvoltãrii copiilor de vârstã
preşcolarã, urmãrind obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivitãţii, ale educaţiei
estetice şi ale educaţiei pentru societate.
Menirea educatoarei este de a permite fiecãrui copil sã-şi urmeze drumul sãu personal de evoluţie, oferindu-i
suport pentru integrarea în viaţa socialã şi activitatea şcolarã.
Chiar denumirea ocupaţiei "educator", evidenţiazã faptul cã educatoarea trebuie sã fie un model de
comportament civilizat, etic şi moral, de limbaj şi de echilibru emoţional.
Pentru aceasta, educatoarea are nevoie pe lângã anumite aptitudini profesionale (cum ar fi: dragoste pentru
copii şi tact pedagogic, simţ estetic, creativitate şi imaginaţie, aptitudini artistico-plastice, manuale,
muzicale), de o dezvoltare fizicã armonioasã şi mai ales de o motivaţie pozitivã pentru profesiunea de cadru
didactic.
Educatoarea trebuie sã dovedeascã deprinderi artistico-plastice, practice, motrice, sã deţinã un sistem teoretic
şi practic de cunoştinţe pedagogice, psihologice şi metodice de specialitate. Existenţa unei culturi generale
vaste favorizeazã structurarea funcţionalã şi dinamicã a culturii de specialitate.

Educator
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Comunicare 	Activitatea şi lucrul în echipă
Comunicarea cadru didactic - elev
Comunicarea între cadre didactice
Curriculum 	Asigurarea cu material didactic
Elaborarea planificării anuale şi a planificărilor calendaristice
Elaborarea proiectului de activitate
Organizarea şi amenajarea spaţiului de joc şi învăţare
Proiectarea conţinuturilor anuale de învăţare
Dezvoltare profesională 	Dezvoltarea profesională
Evaluare 	Evaluarea copiilor
Formarea elevilor 	Coordonarea jocurilor didactice
Coordonarea jocurilor şi a activităţilor liber - creative
Formarea deprinderilor
Transmiterea cunoştinţelor de bază
Relaţia familie - şcoală - societate 	Coordonarea activităţilor extraşcolare
Implicarea familiei în activităţile formativ - educative
Menţinerea relaţiei familie - unitate şcolară

Activitatea şi lucrul în echipă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Defineşte obiectivele activităţii şi 	1.1. Obiectivele activităţii sunt stabilite în funcţie de vârstă, nivelul
lucrului în echipă 	grupei şi particularitatile individuale ale copiilor;
1.2 Obiectivele activităţii sunt stabilite respectând programa;
1.3 Obiectivele activităţii sunt alese în corelare cu conţinuturile de
învăţare;
1.4 Obiectivele sunt alese în funcţie de programul zilnic;
2. Stabileşte rolurile în echipă 	2.1. Rolurile în echipă sunt stabilite de obiectivele activităţii echipei;
2.2 Rolurile în echipă sunt repartizate în funcţie de aptitudinile fiecărei
educatoare;
2.3 Rolurile sunt repartizate în mod obiectiv;
2.4 Rolurile în echipă se modifică în funcţie de necesităţi.
3. Participă la realizarea obiectivelor 	3.1 Obiectivele echipei se realizează în funcţie de necesităţile grupei de
echipei 	copii;
3.2 Obiectivele echipei se realizează printr-o colaborare permanentă
între membrii echipei;
3.3 Obiectivele echipei se realizează prin îndeplinirea rolului asumat.
Gama de variabile
Obiectivele echipei:
colaborare eficientă bazată pe compatibilitate;
realizarea obiectivelor programei;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
psihologie generală, socială, preşcolară, pedagogie, metodici de specialitate, cultură generală, tehnici de muncă
intelectuală.
Aptitudinile, deprinderile necesare:
sociabilitate,
auto-control;
tact pedagogic;
flexibilitate;
capacitate de integrare şi apartenenţă la un grup;
capacitate de cooperare eficientă şi activă într-un grup.
La evaluare se va urmări:
capacitatea echipei educaţionale de a rezolva eventualele probleme din procesul instructiv-educativ;
capacitatea echipei educaţionale de realizare a cerinţelor programei;
capacitatea copiilor de a se integra cu succes în clasa I .

Comunicarea cadru didactic - elev
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Alege modalităţile de comunicare 	1.1 Modalităţile de comunicare identificate sunt adecvate situaţilor
concrete în vederea realizării scopului educaţional.
1.2 Modalităţile de comunicare sunt alese în raport cu conţinutul
comunicării.
1.3 Modalităţile de comunicare alese ţin seama de particularităţile de
vârstă ale elevului.
2. Transmite informaţii cu caracter 	2.1 Discuţiile sunt iniţiate într-un limbaj adecvat încât să se atingă
instructiv-educativ 	obiectivele propuse.
2.2 Sunt selectate informaţiile esenţiale în funcţie de obiectivele în funcţie
de obiectivele stabilite de programă.
2.3 Transmiterea cu caracter instructiv-educativ se face gradat
urmărindu-se interacţiunea cu elevii.
3. Utilizează feed-back în comunicare. 	3.1 Însuşirea corecta a mesajului transmis este verificata prin reactia
elevilor în diferite situaţii special create.
3.2 Acuratetea şi integritatea mesajului receptat de catre elev sunt
verificate prin comparare cu mesajul transmis în scopul depistării
eventualelor deficienţe de receptare.
3.3. Mesajul transmis se compară cu cel receptat de elev în scopul
verificarii acuratetei şi integritatii continutului informativ.
3.4. Deficienţele constatate în lanţul comunicării sunt remediate cu
promptitudine.
4. Facilitează comunicarea elev-elev. 	4.1 Situaţiile de comunicare construite permit facilitarea schimbului de
informatii elev-elev şi cadrul didactic - elev.
4.2 Însuşirea unui protocol de comunicare necesar dezvoltarii elevilor
este asigurată prin diferite situaţii de comunicare.
4.3 Medierea comunicării între elevi se realizează prin construirea de
situaţii de lucru.

Gama de variabile
Modalităţile de comunicare pot fi: verbală / nonverbală, prelegere, discuţie euristică.
Situaţii de lucru pot fi: rezolvare de probleme, asigurarea unor informaţii diverse, simulare.
Situaţiile de comunicare pot fi: în pereche, frontal, în grupuri mici.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a alege metode de comunicare adecvate unor situaţii diverse;
modul de transmitere a informaţilor şi calitatea acestora în raport cu obiectivele propuse;
capacitatea de a construi situaţii de comunicare / lucru care să faciliteze comunicarea elev-elev.
Cunoştinţe: teoria discursului, artă dramatică, dicţie, pantomimă, retorică şi oratorie.

Comunicarea între cadre didactice
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Identifică posibile domenii conexe de 	1.2 Identificarea domeniilor conexe se face prin discuţii cu alte cadre
colaborare 	didactice.
1.3 Posibilităţile de lucru în echipă sunt stabilite prin discuţii profesionale
în vederea realizarii legaturii interdisciplinare, dupa caz, şi
2 Se informează despre elevi (copii) 	2.1 Diferitele observaţii făcute asupra elevilor sunt comunicate.
2.2 Posibilele cauze de perturbare a procesului instructiv educativ sunt
identificate în timp util.
3 Discută aspecte metodice şi 	3.1 Remedierea perturbărilor survenite se face prin stabilirea de strategii
pedagogice ale activităţii didactice 	şi tactici comune.
3.2 Creşterea eficientei demersului didactic se face prin identificarea celor
mai potrivite metode.
Gama de variabile
Situaţii care impun consultarea altor cadre didactice pot fi:
dezbateri pentru stabilirea temelor din trunchiul opţional;
discuţii privind formarea elevilor (copiilor);
Cauze de perturbare a procesului instructiv educativ pot fi:
lipsa unei organizări riguroase a lecţiei;
deficienţe de comunicare cu elevii.
Ghid pentru evaluare
În evaluare se va urmări:
capacitatea cadrului didactic de a colabora cu colegii;
capacitatea de a utiliza limbajul specific unor domenii conexe.
Cunoştinţe: tehnici de comunicare, lucru în echipă.

Asigurarea cu material didactic
Descrierea unităţii
Învătământul foloseste un număr mare si variat de resurse materiale care poate sprijini activitatea de învătare a
elevilor, cat si organizarea si desfăsurarea procesului de instruire in vederea realizării obiectivelor urmărite si a
evaluării rezultatelor scolare.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
2. Elaborează materialul didactic 	2.1 Materialul didactic este confecţionat în funcţie de necesarul stabilit;
2.2 Elaborarea materialului didactic are în vedere consideraţii de ordin
tehnic şi administrativ
.
2.3 Materialul didactic elaborat respectă principiile didactice.
2.4 Materialul didactic este elaborat având în vedere funcţiile pe care
trebuie să le îndeplinească.
2.5 Elaborarea materialului didactic se face urmărind asigurarea
potenţialului instructiv educativ al acestuia.
3. Solicită şi recepţionează material 	3.1 Materialul didactic necesar este solicitat persoanei însărcinate cu
didactic 	aprovizionarea.
3.2 Specificatiile privind caracteristicile materialului didactic sunt clare şi
complete.
3.3 Receptionarea este facuta pe baza verificarii cantitative şi a celei
calitative, specifice tipului de material didactic.
Identifică necesarul de material didactic 1.1 Necesarul de material didactic este stabilit în raport cu baza materială
existentă în unitate;
1.2 Materialul didactic necesar este identificat în funcţie de
particularitatile de vârsta ale copiilor şi de nivelul de dezvoltare al grupei;
1.3 Necesarul de material didactic este corelat cu tematicile şi
conţinuturile de învăţare.
1.4 Necesarul de material didactic este identificat în funcţie de categoria

Gama de variabile
Materialul didactic constă din: planşe, jetoane, pliante, cărţi, caiete tip, diafilme, diapozitive, casete video-audio,
discuri, mulaje, machete, material din natură, panouri, mape didactice, jucării, etc.
Funcţiile materialului didactic sunt de:
sensibilizare la o problema; captare a atenţiei, a interesului;
comunicare a unor informaţii noi;
prezentare prin substituire a unor lucruri, finite, situaţii;
relevare a esenţialului concretizare a noţiunilor abstracte;
facilitare a transferului;
reactualizare a cunoştinţelor;
stimulare a dezbaterilor colective;
sprijinire a procedeelor de măsurare;
sprijinire a formarii deprinderilor practice, tehnice;
realizare a feed-back.
Consideraţii tehnice:
posibilitatea de a le folosi;
uşurinţa de folosire, de păstrare;
familiarizarea cu tipurile de materiale folosite.
Consideraţii de ordin administrativ:
posibilităţi de dotare: costul materialelor, bugetul scolii, capacitatea de realizare prin autodotare;
ambianta in care se produce învăţarea (mărimea si tipul sălii de clasa; arhitectura interna a scolii)
atitudinea conducerii scolii si a cadrelor didactice fata de inovaţii.
Tipuri de material didactic
material didactic realizat pe suporturi:
vizuale;
sonore;
audio vizuale;
alte suporturi
Potenţial instructiv - educativ:
de comunicare;
de activizare;
de formare;
ergonomic (de raţionalizare).
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
psihologie şi pedagogie preşcolară (şcolară);
metodici de specialitate.
Aptitudini şi deprinderi necesare:
artistice şi manuale;
simţ estetic;
capacitate de analiză şi sinteză.
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a corela materialul didactic cu particularităţile de vârstă ale copiilor, cu nivelul lor de dezvoltare
intelectuala, cu tematicile şi conţinuturile de învăţare;
capacitatea de adaptare a materialului didactic pe categoriile de activitate şi formele de realizare;
capacitatea de a realiza un material didactic estetic, corespunzător necesităţilor;

Elaborarea planificării anuale şi a planificărilor calendaristice
Descrierea unităţii
Proiectarea continuturilor anuale de învătare are în vedere asigurarea acelor experiente care să tină seama de ritmul
propriu al copilului, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentală-jocul, permitând fiecărui copil să-si
urmeze drumul său personal de crestere si dezvoltare.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte obiectivele 	1.1 Obiectivele stabilite sunt adecvate grupei de vârsta şi trebuintelor
copiilor.
1.2 Obiectivele sunt stabilite cu realism şi claritate.
1.3 Obiectivele stabilite sunt concordante cu programa
instructiv-educativă.
2. Întocmeşte planificarea 	2.1 Cuprinsul planificării este orientativ astfel încât să permită adaptarea
lui la situaţii neprevăzute.
2.2 Planificarea cuprinde toate elementele necesare monitorizării /
coordonării procesului instructiv - educativ.
2.3 Planificarea este revizuită periodic sau ori de câte ori este necesar.

Gama de variabile
Elementele planificării anuale
I Prezentarea grupei (evaluarea activităţii instructiv-educative din semestrul I şi pe an şcolar);
II 	Obiectivele generale pentru anul şcolar în curs;
III Tematica anuală a activităţilor instructiv-educative (semestrială cu temele şi subtemele săptămânale);
IV Orarul grupei(orientativ);
V Activitatea metodică;
VI Activitatea educativă cu copiii;
VII Activitatea parteneriatului cu familia;
VIII Activitatea metodică cu învăţătorii claselor I;
IX Tema şi subtema pentru perioada stabilită;
X Obiectivele operaţionale pentru perioada stabilită;
XI Planificarea pentru perioada stabilită a activităţilor instructiv-educative
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
pedagogie şi psihologie preşcolară;
cunoaşterea programei instructiv-educative;
metodici de specialitate;
cultură generală;
management educaţional;
flexibilitate.
Aptitudini:
capacitatea de a centra conţinuturile pe teme şi subteme corelate pe verticală şi orizontală;
capacitatea de a corela conţinuturile cu obiectivele operaţionale;
capacitate de analiză şi sinteză;
creativitate.
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a stabili obiective realiste, adecvate grupei de vârstă a copiilor
corelaţia dintre elementele planificării
modul de întocmire a unei planificări anuale complete şi flexibile
unitatea dintre conţinut, forme de realizare şi obiective;

Elaborarea proiectului de activitate
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Stabileşte obiectivele operaţionale ale 	1.1 Obiectivele operationale sunt formulate în termeni de performanta şi
activităţii 	adecvat scopului urmărit.
1.2 Obiectivele propuse sunt stabilite conform cu timpul de instruire
afectat.
1.3 Ierarhizarea obiectivelor este în concordanţă cu tipul de obiective
vizat.
1.4 Obiectivele sunt stabilite astfel încât să poată fi realizate la niveluri
diferite.
1.5 Obiectivele sunt stabilite astfel încât să existe un raport adecvat între
2 Stabileşte conţinutul activităţii de 	2.1. Elementele de conţinut sunt identificate conform cu programa
învăţare 	preşcolara şi cu materialele auxiliare.
3 Alege strategii didactice 	3.1 Strategiile didactice alese sunt de tip activ, participativ, formativ.
3.2 Situaţiile de învăţare sunt construite astfel încât să solicite
participarea cât mai multor copii.
4 Realizează proiectul de activitate 	4.1 Structura proiectului de activitate este concepută adecvat nevoilor de
predare.
4.2 Proiectul de activitate este redactat clar şi explicit pentru a putea fi
utilizat în echipă de cadre didactice.
5 Adaptează informaţia la posibilităţile 	5.1 Informaţia este selectată pe criterii de esenţialitate.
de învăţare şi nivelul de pregătire al
copiilor 	5.2 Detaliile informaţionale sunt selectate în funcţie de interesul
manifestat de copii pentru acestea.
Gama de variabile
Proiectul de activitate este organizarea individuală a conţinuturilor de învăţare (vizavi de grupul ţintă şi filozofia
didactică a cadrului didactic). Prin urmare, gama de variabile (strategii didactice, obiective operaţionale etc.) vor fi
astfel combinate încât să dea maximum de eficienţă activităţii.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
rigurozitatea ştiinţifică şi didactică a proiectului de activitate;
măsura în care cadrul didactic conduce activitatea conform proiectului deja stabilit.

Organizarea şi amenajarea spaţiului de joc şi învăţare
Descrierea unităţii
Organizarea si amenajarea spatiului de joc si învătare se referă la capacitatea educatoarei de a îmbina cunostintele
teoretice cu cele oferite de practica educatională pentru a-l conduce pe copil spre construirea autonomiei
personalitătii sale apropiindu-l treptat de specificul activitătii scolare.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identifică obiectivele activităţilor 	1.1 Obiectivele activitatilor sunt alese în functie de tematica şi orar;
1.2 Obiectivele activităţilor sunt identificate pe categorii de activitate;
1.3 Obiectivele activitatilor propuse respecta particularitatile de vârsta şi
individuale ale copiilor.
2. Alege materialul didactic necesar 	2.1 Materialul didactic este selectat în funcţie de temă, categoria de
activitate şi nivelul de dezvoltare al grupei.
2.2 Materialul didactic este ales astfel încât să corespundă modalităţilor
de realizare a activităţilor;
2.3 Materialul didactic este selectat ţinând seama de funcţionalitatea lui.
3. Amenajează spaţiul de joc şi învăţare 	3.1 Amenajarea spatiilor de joc şi învatare se realizeaza în functie de
categoria de activitate;
3.2 Amenajarea spaţiului se realizează astfel încât să se asigure atingerea
obiectivelor identificate;
3.3 Spaţiul se amenajează în funcţie de modalităţile de realizare a
activităţilor;
3.4 Organizarea şi amenajarea spatiului de joc şi învatare respecta etapele
programului zilnic;
3.5 Disponibilităţile oferite de sala de grupă sunt valorificate în mod
optim urmărind crearea unui mediu educaţional activ
3.6 Spaţiul este amenajat astfel încât să se faciliteze accesul copiilor la
materiale.

Gama de variabile
Categoriile de activităţi sunt:
Jocuri şi activităţi la alegerea copiilor, libere, creative pe arii de stimulare;
cunoaşterea mediului;
elemente de matematică;
educaţie a limbajului;
educaţie muzicală;
educaţie artistico-plastică;
activităţi practice;
educaţie fizică;
educaţie moral-civică;
Etapele programului zilnic:
I. Jocuri şi activităţi liber-creative organizate pe arii de stimulare;
Activităţi comune organizate pe categorii de activitate;
Jocuri şi activităţi compensatorii şi de mişcare;
Jocuri şi activităţi compensatorii şi recreative.
Modalităţi de realizare a activităţilor:
activităţi comune cu întreaga grupă de copii;
jocuri şi activităţi pe grupuri sau individuale.
Funcţionalitatea materialul didactic:
demonstrativ
distributiv
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
psihologie şi pedagogie preşcolară;
metodici de specialitate;
management educaţional.
Aptitudini:
capacităţi organizatorice;
capacitate de analiză şi sinteză;
simţ estetic;
creativitate.
La evaluare se va urmări:
concordanţa dintre modalitatea de organizare şi amenajare a spaţiului şi obiective;
capacitatea de selectare şi prezentare a materialelor în funcţie de obiective şi nivelul de dezvoltare al copilului;
capacitatea de organizare şi amenajare funcţională a spaţiului.

Proiectarea conţinuturilor anuale de învăţare
Descrierea unităţii
Proiectarea continuturilor anuale de învătare are în vedere asigurarea acelor experiente care să tină seama de ritmul
propriu al copilului, de nevoile sale afective si de activitatea sa fundamentală-jocul, permitând fiecărui copil să-si
urmeze drumul său personal de crestere si dezvoltare.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte nivelul grupei de copii. 	1.1 Stabilirea nivelului grupei de copii se realizează pe baza rezultatelor
evaluărilor predictive (iniţiale);
1.2 Nivelul grupei de copii se estimează în funcţie de vârsta copiilor;
2. Stabileşte obiectivele generale 	2.1 Stabilirea obiectivelor generale se realizează în funcţie de nivelul
grupei;
2.2 Obiectivele generale se stabilesc în funcţie de continuitatea la grupă a
copiilor;
2.3 Obiectivele generale sunt selectate respectându-se cerinţele
3. Stabileşte tematica anuală 	3.1 Tematica anuala se stabileşte în functie de nivelul grupei;
3.2 Tematica anuală este stabilită în corelaţie cu obiectivele generale;
3.3 Tematica anuala cuprinde principalele domenii de cunoaştere.
4. Selectează conţinuturile învăţării 	4.1 Conţinuturile învăţării sunt selectate respectând tematica anuală;
4.2 Conţinuturile învăţării sunt stabilite în concordanţă cu cerinţele
programei.

Gama de variabile
Obiectivele generale sunt:
obiective cognitive şi de limbaj
obiective psiho-motorii;
obiective de educare a afectivităţii;
obiective ale educaţiei estetice;
obiective ale educaţiei pentru societate.
Principalele domenii de cunoaştere sunt:
Omul
Natura
Mediul social şi cultural
Universul
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
pedagogie preşcolară, metodici de specialitate, psihologie preşcolară;
management educaţional;
didactică modernă;
programa activităţilor instructiv-educative.
Aptitudini şi deprinderi necesare:
priceperea şi abilitatea de a realiza un proiect omogen şi echilibrat;
capacitatea de analiză şi sinteză;
spirit organizatoric;
abilitatea în a evita rutina;
abilitatea de a integra noul în procesul instructiv-educativ;
creativitate.
La evaluare se va urmări:
concordanţa dintre nivelul grupei şi obiectivele generale;
concordanţa dintre obiectivele generale şi tematica anuală;
concordanţa dintre tematica anuală şi conţinutul de învăţare.

Dezvoltarea profesională
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Identifică nevoile proprii de 	1.1 Necesarul de autoinstruire se stabileşte pe baza autoevaluarii şi a
dezvoltare 	recomandărilor obţinute în urma inspecţiilor.
1.2 Necesarul de autoinstruire este identificat ţinând cont de noutăţile ce
apar în domeniu.
2 Dezvoltă cunoştinţe proprii 	2.1 Selectarea publicaţiilor de specialitate se face cu discernământ
2.2 Planul de studiu individual este stabilit astfel încât să acopere nevoile
personale de dezvoltare profesională.
2.3 Cunoştintele achizitionate prin studiu individual sunt integrate în
sistemul de cunoştinte existent.
3 Dezvoltă deprinderi proprii 	3.1 Deprinderile sunt exersate pentru atingerea unor parametri de
funcţionalitate adecvaţi.
3.2 Deprinderile dobândite se regăsesc într-un stil de muncă îmbunătăţit.
Gama de variabile
Resurse informaţionale:
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a stabili un plan de studiu individual care să reflecte propriile nevoi de dezvoltare profesională;
obiectivitatea autoevaluării;
identificarea celor mai pertinente surse informaţionale adecvate propriilor nevoi de dezvoltare profesională.
Cunoştinţe:
surse informaţionale specifice domeniului de interes;
de planificare.
Aptitudini:
capacitate de autoevaluare;
obiectivitate;
consecvenţă;
interes pentru nou.

Evaluarea copiilor
Descrierea unităţii
Evaluarea copiilor este necesară pentru determinarea modului de aplicare a demersului didactic în vederea integrării
copiilor în viata socială si activitatea scolară.
Ea este o verigă importantă a procesului instructiv-educativ, deoarece în functie de rezultatele obtinute în urma
evaluărilor se stabilesc continuturile de învătare.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte obiectivele evaluării 	1.1 Obiectivele evaluării sunt stabilite în funcţie de necesarul de
cunoştinte, priceperi, deprinderi şi abilitati specifice vârstei;
1.2 Obiectivele evaluării sunt stabilite pe baza cerinţelor programei;
2.Elaborează probele şi itemii de 	2.1 Probele şi itemii de evaluare se elaboreaza în functie de obiectivele
evaluare 	stabilite;
2.2 Probele şi itemii de evaluare se elaboreaza respectând principiile
didactice;
2.3 Elaborarea probelor şi itemilor de evaluare se realizeaza astfel încât sa
permită o evaluare obiectivă a copiilor;
2.4 Redactarea probelor de evaluare şi a itemilor se face tinând cont de
nivelul de dezvoltare al copiilor.
3.Aplică probele de evaluare 	3.1 Probele de evaluare se aplică respectând principiile didactice;
3.2 Probele de evaluare se aplică în diferite momente ale procesului
instructiv-educativ în funcţie de obiectivul propus;
4. Interpretează rezultatele evaluării 	4.1 Rezultatele evaluării sunt interpretate în funcţie de obiectivele
propuse;
4.2 Rezultatele evaluării sunt interpretate în funcţie de tipul evaluării;
4.3 Rezultatele evaluării sunt interpretate astfel încât să se obţină cât mai
multe informaţii privind evoluţia copiilor;
4.4 Interpretarea rezultatelor se face astfel încât să permită identificarea
5. Întocmeşte caietul de observaţii 	5.1 Caietul este completat cu informaţii semnificative referitoare la
asupra evoluţiei copiilor 	evoluţia copiilor;
5.2 Informaţiile asupra copiilor se completează atunci când sunt
observate unele aspecte şi manifestari deosebite;
5.3 Informaţiile asupra copiilor sunt interpretate pentru a putea stabili
măsurile ameliorative pentru activităţile compensatorii
6. Stabileşte măsurile ameliorative 	6.1 Măsurile ameliorative sunt stabilite în funcţie de rezultatele evaluării,
pentru realizarea obiectivelor propuse;
6.2 Masurile ameliorative sunt stabilite şi în functie de tipul de evaluare;
6.3 Masurile ameliorative sunt stabilite şi pe baza interpretarii
observaţiilor asupra copiilor

Gama de variabile
Evaluarea poate fi:
predictivă;
sumativă;
finală;
continuă.
Obiectivele evaluării
stabilirea nivelului de dezvoltare a copiilor
stabilirea evoluţiei copiilor şi a măsurilor ameliorative pentru semestrul următor
stabilirea evoluţiei copiilor în funcţie de cerinţele programei
stabilirea gradului de realizare a obiectivelor operaţionale propuse
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
psihologie şi pedagogie preşcolară;
metodici de specialitate;
management educaţional;
teoria evaluării.
Aptitudini:
creativitate;
tact pedagogic;
capacitatea de a folosi diferite forme de evaluare;
capacitatea de a stabili criterii obiective de evaluare;
capacitatea de a realiza probe şi fişe de evaluare;
spirit de observaţie;
capacitate de analiză şi sinteză.
La evaluare se va urmări:
concordanţa dintre obiective şi formele de evaluare;
capacitatea de elaborare a probelor şi itemilor de evaluare;
modul de aplicare a probelor;
capacitatea de interpretare a rezultatelor;
capacitatea de stabilire a măsurilor ameliorative;
modul de aplicare a măsurilor ameliorative.

Coordonarea jocurilor didactice
Descrierea unităţii
Coordonarea jocurilor didactice urmăreste verificarea, fixarea, consolidarea, sistematizarea, îmbogătirea
cunostintelor dobândite anterior de către copii, oferindu-le posibilitatea de a solutiona independent sarcina jocului si
formându-le deprinderea de a se juca după reguli.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alege / Distribuie materialul didactic 	1.1 Materialul didactic este ales / distribuit in functie de tema şi obiective;
necesar
1.2 Materialul didactic este ales / distribuit în functie de natura jocului şi
de forma de realizare aleasă ;
2.Explică şi demonstrează regulile de 	2.1 Explicarea şi demonstrarea regulilor de joc sunt în concordanta cu
joc 	obiectivele şi felul jocului;
2.2. Explicatiile şi demonstratiile sunt clare, concise, la obiect şi la nivelul
de înţelegere al copiilor;
2.3 Explicarea şi demonstrarea modul ui de rezolvare a sarcinilor
didactice facilitează înţelegerea acestora de către copii;
3. Distribuie sarcinile didactice 	3.1 Distribuirea sarcinilor didactice respectă principiul accesibilităţii;
3.2 Jocul de proba urmareşte evaluarea modului în care copiii şi-au însuşit
regulile de joc şi au înteles sarcina didactica;
3.3 Sarcinile sunt redistribuite ,după caz, pe baza rezultatelor jocului de
probă
Coordonează rezolvarea sarcinilor 	4.1 Pe parcursul jocului se urmareşte permanent respectarea de catre
didactice 	copii a regulilor de joc;
4.2 Copiii sunt stimulati prin metode şi procedee diverse în rezolvarea
sarcinilor didactice primite;
4.3 Intervenţiile în rezolvarea sarcinilor didactice sunt făcute cu tact
urmărindu-se atingerea obiectivelor propuse;

Gama de variabile
Jocurile metodice sunt:
jocul didactic;
jocul logico-matematic;
jocul de mişcare;
jocul muzical;
jocul cu text şi cânt.
Felul materialelor didactice:
demonstrativ
distributiv
Elemente de joc:
stimulente verbale;
stimuli vizuali sau auditivi;
încurajări;
numărători, fragmente ritmate;
aplauze;
mânuirea materialelor de joc;
recompense.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
pedagogie şi psihologie preşcolară;
metodici de specialitate;
cultură generală.
Aptitudini:
capacităţi organizatorice;
creativitate;
tact pedagogic;
simţ estetic şi artistic;
simţul umorului;
flexibilitate.
capacităţi de observare;
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a coordona jocuri metodice respectând concordanţa dintre obiective şi modalitatea de desfăşurare;
capacitatea de a explica şi de a demonstra clar regulile de joc;
respectarea principiului accesibilităţii în distribuirea sarcinilor;
interacţiunea educatoare-copil, copil-copil;
capacitatea de stimulare a copiilor prin metode adecvate
tactul cu care intervine pentru rezolvarea problemelor apărute

Coordonarea jocurilor şi a activităţilor liber - creative
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alege tema jocului 	1.1 Tema jocului este aleasa în functie de tematica şi obiective;
1.2 Tema jocului este corelată cu tema aleasă pentru perioada respectivă
şi cu materialul pus la dispozitia copiilor.
2. Facilitează accesul la materialul 	2.1 Materialul didactic este aşezat la îndemâna copiilor permitând
didactic necesar 	acestora să se autoservească;
2.2 Aşezarea materialului didactic se face astfel încât sa permita intuirea
acestuia de către copii;
2.3 Prin organizarea şi aşezarea materialului didactic se urmareşte
folosirea cu uşurinta a acestuia de catre copii.
3. Stabileşte regulile jocului şi sarcinile 	3.1 Regulile şi sarcinile sunt stabilite respectând tematica şi obiectivele
jocurilor;
3.2 Regulile şi sarcinile se formuleaza corect, clar şi concis;
3.3 Regulile şi sarcinile sunt stabilite în functie de nivelul de dezvoltare al
grupei şi de natura jocului.
4.Urmăreşte desfăşurarea jocului 	4.1 În desfaşurarea jocului se urmareşte permanent respectarea de catre
copii a regulilor de joc şi îndeplinirea sarcinilor de joc de catre aceştia;
4.2 Interventiile în desfaşurarea jocului sunt minime pentru a da
posibilitatea copiilor de a avea initiativa şi de a se manifesta liber;
4.3 Urmarirea modului de desfaşurare a jocului se face discret pentru a
stimula creativitatea copiilor.
4.4 Participarea în desfaşurarea jocului urmareşte atingerea obiectivelor
propuse în cazul în care apar conflicte între copii sau jocul este nou

Gama de variabile
Ariile de stimulare sunt:
bibliotecă;
artă-imaginaţie;
jocuri de masă;
jocuri de construcţie;
jocuri de creaţie;
ştiinţă;
Activităţi recreative şi de mişcare sunt:
jocuri de mişcare;
jocuri muzicale;
jocuri distractive;
dramatizări;
audiţii;
diafilme;
video;
plimbări.
Modurile de desfăşurare a jocurilor: libere, sugerate, dirijate, cu colectivul, pe grupe sau individual.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
pedagogie şi psihologie preşcolară şi socială;
metodica jocului;
cultură generală,
igienă
Aptitudini:
capacităţi organizatorice, tact pedagogic, simţ estetic şi artistic, simţul umorului, creativitate şi flexibilitate.
La evaluare se va urmări:
concordanţa dintre temă, obiectiv, material şi modalitatea de realizare;
capacitatea de supraveghea şi coordona jocurile lăsând libertate de acţiune copiilor;
discernământul în intervenţii;
interacţiunea educatoare-copil, copil-copil, copil-educatoare în cadrul jocurilor;
adecvarea stilului didactic la particularităţile grupei şi individuale;
capacitatea de a organiza spaţiul de joc al copilului.

Formarea deprinderilor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte deprinderile de format 	1.1.Deprinderile de format se stabilesc în funcţie de nivelul de dezvoltare
al grupei;
1.2.Deprinderile sunt identificate în corelatie cu tematica, continutul şi
obiectivele propuse;
1.3 Deprinderile se stabilesc în funcţie de categoria de activitate în care se
formează;
2. Stabileşte modul de formare a 	2.1 Modul de formare a deprinderilor este stabilit în funcţie de categoria
deprinderilor 	de activitate şi obiectivele propuse;
2.2 Modul de formare selectat corespunde nivelului de dezvoltare al
copilului;
2.3 Modul de formare este ales în funcţie de deprinderea propusă spre
formare.
3. Aplică modul de formare 	3.1 Exerciţiile create pentru formarea deprinderilor sunt adecvate tipului
acestora;
3.2 Situaţiile create sunt cât mai variate pentru a permite exersarea
deprinderilor ;
3.3 Exercitiile şi situatiile create pentru formarea deprinderilor sunt
adaptate nivelului de întelegere şi vârstei copilului
4. Verifică asimilarea deprinderilor 	4.1.Deprinderile asimilate sunt verificate în conditii şi situatii diverse şi
nou-create pentru a obţine o evaluare relevantă;
4.2 Deprinderile asimilate sunt verificate continuu, pe tot parcursul
anului;
4.3 Verificarea în contexte diferite a deprinderilor formate permite

Gama de variabile
Deprinderile se referă la:
deprinderi de muncă intelectuală (cognitive şi de limbaj);
deprinderi psiho-motorii (motrice, practice, manuale);
deprinderi afective (emoţii şi sentimente);
deprinderi artistice (muzicale, artistico-plastice);
deprinderi sociale (etice, civice, morale).
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
pedagogie şi psihologie preşcolară şi socială;
metodici de specialitate;
cultură generală.
Aptitudini:
deprinderi, priceperi, abilităţi de muncă intelectuală, psiho-motorii, afective, estetice şi sociale, creativitate;
capacitatea de adaptare a stilului didactic la particularităţile de vârstă şi individuale;
capacitatea de a utiliza constant mijloace şi procedee de învăţământ
La evaluare se va urmări:
modul în care a fost stabilit necesarul de deprinderi în corelaţie cu nivelul de dezvoltare al grupei;
alegerea celor mai eficiente metode de formare;
crearea de situaţii noi de aplicare a deprinderilor însuşite.

Transmiterea cunoştinţelor de bază
Descrierea unităţii
Transmiterea cunostintelor de bază se referă la formare de abilităti de comunicare, cunoastere, creativitate -
imaginatie, deprinderi sociale la copiii de vârstă prescolară, în strânsă corelatie cu cerintele programei clasei I pentru
perioada preabecedară, astfel încât pregătirea pentru integrarea copiilor în viata socială si în clasa I să se facă sub
aspect psihologic, comportamental dar şi sub aspectul însuşirii cunoştinţelor necesare copiilor în clasa I.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Selectează şi sistematizează 	1.1.Cunoştintele sunt selectate şi sistematizate respectând tematica anuala
cunoştinţele de transmis 	a conţinuturile de învăţare;
1.2.Selectarea şi sistematizarea cunoştintelor se face pe categorii de
activitate;
1.3.Selectarea şi sistematizarea cunoştintelor se face în functie de
obiectivele propuse;
1.4 Selectarea şi sistematizarea cunoştintelor se coreleaza cu nivelul de
dezvoltare al copiilor
2. Alege forma de transmitere 	2.1.Forma de transmitere este aleasă în funcţie de categoria de activitate
şi a obiectivelor propuse;
2.2 Forma de transmitere este adaptată nivelului de dezvoltare al
copilului;
2.3 Forma de transmitere este selectată în funcţie de conţinuturile de
3. Transmite cunoştinţe de bază 	3.1 Modul de transmitere a cunoştintelor se realizeaza asigurând
cunoaşterea, întelegerea şi aplicarea acestora de catre copii;
3.2 Cunoştintele transmise sunt în concordanta cu realitatea
4. Realizează feed-back 	4.1 Feed-back-ul se realizeaza permanent, utilizându-se metode şi
procedee specifice;
4.2 Realizarea feed-back-ului asigură formarea de abilităţi necesare pentru
integrarea copilului în viata sociala şi în clasa I.

Gama de variabile
Cunoştinţele se referă la:
educaţie pentru ştiinţă (cunoaşterea mediului, elemente de matematică, de fizică, de chimie);
educaţia limbajului (ca instrument cognitiv de comunicare, de expresie);
educaţie estetică (muzicală, artistico-plastică);
educaţie psiho-motorie (educaţie fizică);
educaţie pentru societate (moral civică şi practică).
Inventarul de abilităţi se referă la:
comunicare;
cunoaştere;
capacităţi de rezolvare de probleme;
creativitate, imaginaţie;
deprinderi sociale;
deprinderi practice şi motrice de bază.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele se referă la:
psihologie şi pedagogie preşcolară;
metodici de specialitate;
cultură generală.
Aptitudini:
capacitatea de a utiliza constant mijloacele de învăţământ;
capacitatea de adaptare a stilului didactic la particularităţile grupei;
creativitate.
La evaluare se va urmări:
capacitatea de organizare a conţinutului, de înlănţuire a noţiunilor într-o formă logică ,accesibilă nivelului de
înţelegere al copiilor
claritatea şi corectitudinea explicaţiilor;
capacitatea de adaptare a formelor de transmitere la obiectivele şi conţinutul activităţii;
modul de îmbinare a diferitelor forme de activitate care să permită înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor de bază;
adecvarea stilului didactic la particularităţile grupei;
interacţiunea educatoare-copil, copil-copil
gradul de realizare al instruirii: intra-disciplinar, inter-disciplinar, trans-disciplinar.

Coordonarea activităţilor extraşcolare
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Organizează activităţi extraşcolare 	1.1 Obiectivele activitatilor extraşcolare urmaresc realizarea cerintelor
educaţionale.
1.2 Formele cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor sunt
selectate în funcţie de tipul activităţii.
1.3 Responsabilităţile factorilor implicaţi sunt stabilite astfel încât
activitatea sa se desfaşoare în conditii bune.
1.4 Activitatea este supravegheata pe tot parcursul desfaşurarii ei pentru
atingerea obiectivelor propuse.
2 Valorifică rezultatele activităţilor 	2.1 Feed-back-ul solicitat despre activitatea organizatorica urmareşte
validarea activităţii.
2.2 Evaluarea gradului de atingere a obiectivelor pune în evidenţă
stabilirea rolului formativ-educativ al activităţii.
2.3 Rezultatele activitatilor extraşcolare conduc la identificarea altor
activităţi didactice.
Gama de variabile
Tipurile de activităţi extraşcolare pot fi:
excursii;
vizite la muzee;
spectacole;
serbări şcolare;
cercuri.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
capacitatea cadrului didactic de a planifica şi organiza activităţile extraşcolare în concordanţă cu obiectivele
educaţionale stabilite;
capacitatea de a coordona participarea mai multor persoane la activităţi care nu se desfăşoară în sala de curs;
capacitatea de evaluare corectă a gradului de atingere a obiectivelor propuse.

Implicarea familiei în activităţile formativ - educative
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Realizarea unităţii de cerinţe şcoală 	1.1 Obiectivele educationale sunt conştientizate cu regularitate familiei în
familie 	scopul implicării ca partener a familiei în educaţia copilului.
1.2 Strategia educativă stabilită este corelată cu opiniile formulate de
familie.
1.3 Obiectivele formativ educative se stabilesc ţinându-se cont de
cerinţele educaţionale.
2 Determină implicarea familiei 	2.1 Domeniile de responsabilitate a familiei în educatia realizata de şcoala
urmăresc armonizarea strategiilor informative.
2.2 Modalităţile de conlucrare stabilite cu familia sprijină dezvoltarea
elevului.
Gama de variabile
Domeniile de responsabilitate ale familiei pot fi:
supravegherea efectuării temelor;
furnizarea de material suplimentar;
asigurarea condiţiilor de studiu individual.
Modalităţile de conlucrare cu familia pot fi:
informări reciproce periodice;
antrenarea familiei în activităţi extracurriculare.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
capacitatea de analiză a opiniilor familiei şi de selectare a unora dintre ele pentru o strategie educativă adecvată
elevului;
capacitatea de a implica familia într-un demers formativ-educativ coerent care să sprijine dezvoltarea elevului.
Aptitudini:
tact;
putere de convingere;
capacitate de analiză;
discernământ;
capacitate de conlucrare cu persoane care au un alt nivel de pregătire, o altă specializare.

Menţinerea relaţiei familie - unitate şcolară
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1 Informează familia 	1.1 Contactele familiale stabilite sunt adecvate astfel încât să aducă
informaţii relevante.
1.2 Ritmul comunicării cu familia este stabilit în funcţie de obiectivul
educativ urmarit şi de problemele aparute.
1.3 Informaţiile oferite familiei sunt relevante pentru situaţiile elevului.
2 Solicită informaţii 	2.1 Tipurile de informaţii solicitate permit o cât mai completă
cunoaştere a elevului.
2.2 Informaţiile solicitate sunt relevante pentru demersul didactic.
2.3. Ritmul de solicitare a informaţiilor este determinat de necesitate.
2.4. Informaţiile obţinute sunt verificate.
3 Consiliază familia elevului 	3.1 Aspectele din activitatea elevului care solicită consilierea sunt
identificate corespunzător situaţiei acestuia.
3.2 Aspectele care ţin de competenţa profesorului sunt selectate cu
responsabilitate pentru ca sfaturile şi recomandarile date familiei sa fie
pertinente.
3.3 Situaţiile care necesită consilierea specializată sunt identificate cu
discernământ pentru a îndruma familia către surse specializate.

Gama de variabile
Informaţii relevante despre elev pot fi:
despre progresul şcolar;
despre comportamentul social;
despre stilul de învăţare.
Aspectele care necesită consilierea pot fi:
programul de viaţă;
modalităţi de supraveghere şi control;
modalităţi de sprijinire a elevului în efortul său de a învăţa şi / sau de a-şi dezvolta anumite aptitudini;
evenimente din viaţa elevului (agresiuni fizice sau psihice, boală, schimbări emoţionale).
Surse specializate de consiliere pot fi:
psiholog / logoped;
profesori de muzică, desen, educaţie fizică.
Ghid pentru evaluare
La evaluare se va urmări:
calitatea şi periodicitatea legăturii cu familia;
capacitatea de a descoperi cauze unui fenomen (comportament) şi modul de soluţionare;
capacitatea de a obţine informaţii relevante pentru familie, respectiv pentru demersul didactic.
Aptitudini:
observare atentă;
tact în comunicare;
discernământ;
obiectivitate;
capacitate de analiză şi interpretare a informaţiei.