SO IT 9, pagina 1 din 22
Standard ocupaţional:
PROIECTANT BAZE DE DATE
În sectorul: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, COMUNICAŢII, POŞTĂ
Cod:......................
Data aprobării:............................
Denumire document electronic:. SO_IT9-ProiectanBazeDate
Versiunea: 0
Data de revizuire preconizată:.Octombrie 2010

SO IT 9, pagina 2 din 22
Iniţiatorul standardului: COMITETUL SECTORIAL TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI,
COMUNICAŢII, POŞTĂ
Coordonator echipă de redactare SO: Sorescu Nicoleta
Echipa de redactare:
- Toma Horia – programator, eServGlobal Telecom Romania S.R.L.
- Alecu Simona - cercetător ştiinţific principal gr.2, Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Informatică (ICI)
- Martin Gabriel - cercetător ştiinţific principal gr.2, Software ITC S.A.
- Jerlăianu Florian - eBusiness Solution Consultant, Fiveplus Solutions S.R.L.
- Bălănescu Emilian- programator, SoftNet Business Services S.R.L.
- Antohi Roxana – inginer, IPA S.A.
- Graur Bogdan – manager proiect informatic, eServGlobal Telecom Romania S.R.L.
Verificator standard ocupaţional: Gălbenuşi Nica, inginer de sistem gr.1
Redactor calificare: Sorescu Nicoleta
Denumirea AO: AO_IT9-ProiectantBazeDate
Data elaborării AO: 21.03.2008
Responsabilitatea pentru conţinutul acestui standard ocupaţional şi al calificărilor bazate pe
acest standard ocupaţional revine Comitetului sectorial.
Data validării: 15 iulie 2008
Comisia de validare:
Tudorică Remus – preşedinte
Târâcă Cicilia – membru
Dimofte Ştefania Carmen - membru

SO IT 9, pagina 3 din 22
Descrierea ocupaţiei:
Proiectantul de baze de date lucrează de cele mai multe ori în societăţi comerciale
care dezvoltă aplicaţii software. El îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului, la calculator.
Bazele de date constituie o aplicaţie importantă în toate domeniile de activitate, civile sau de
apărare: financiar, administrativ, educaţional, informaţional, de comunicaţii şi nu în ultimul
rând, cel al calculatoarelor. Sistemele de baze de date, ca aplicaţie software, reprezintă cea
mai importantă realizare din domeniul ingineriei programării pe calculator.
Deoarece complexitatea şi dimensiunea bazelor de date a evoluat rapid, proiectantul
bazelor de date este implicat alaturi de programatori şi administratori în mediul sistemului de
gestiune al bazelor de date.
Proiectantul de baze de date este responsabil de:
- 	stabilirea cerinţelor informaţionale
- 	proiectarea bazelor de date
- 	implementarea bazelor de date
- 	evaluarea functionalităţii bazelor de date
Proiectantul de baze de date poate lucra singur dar şi în echipă. Trebuie să aibă
abilităţi de planificare şi organizare, de comunicare, să fie proactiv, flexibil, să aibă spirit
analitic şi să rezolve problemele cu rapiditate.
Datorită dinamicii ocupaţiei, proiectantul de baze de date trebuie să fie în
permanenţă la curent cu noutăţile apărute în domeniu, trebuie să participe la cursuri de
instruire şi la evaluări periodice.
Proiectantul de baze de date respectă normele de prevenire a riscurilor profesionale
privind sănătatea şi securitatea muncii, modul de acţionare în situaţii de urgenţă la locul de
muncă, regulile de protecţie a mediului şi aplică în practică prevederile procedurilor
Sistemului de Management al Calităţii implementat în unitate sau ale Normelor interne de
calitate.

SO IT 9, pagina 4 din 22
Unităţile de competenţe cheie
Titlul unităţii 1: Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2: Comunicare în limbi străine
Titlul unităţii 3: Competenţă matematică şi competenţe de bază
în ştiinţă şi tehnologie
Titlul unităţii 4: Competenţe informatice
Titlul unităţii 5: A învăţa să înveţi
Titlul unităţii 6: Competenţe sociale şi civice
Titlul unităţii 7: Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
Titlul unităţii 8: Exprimare şi conştiinţă culturală
Cod de referinţă:
.
Unităţile de competenţe generale
Titlul unităţii 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la
securitatea şi sǎnǎtatea în muncǎ şi în domeniul situaţiilor de
urgenţă
Titlul unităţii 2: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Titlul unităţii 3: Aplicarea procedurilor de calitate
Cod de referinţă:
Unităţile de competenţe specifice
Titlul unităţii 1: Stabilirea cerinţelor informaţionale
Titlul unităţii 2: Proiectarea bazelor de date
Titlul unităţii 3: Implementarea bazelor de date
Titlul unităţii 4: Evaluarea funcţionalităţii bazelor de date
Cod de referinţă:

SO IT 9, pagina 5 din 22
Unitatea generală 1 - Aplicarea prevederilor legale referitoare la securitatea şi sǎnǎtatea în
muncǎ şi în domeniul situaţiilor de urgenţă Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare executantului, în vederea aplicării corecte a
prevederilor legale, referitoare la sănătatea, securitatea în muncă şi situaţiile de urgenţă, în scopul
evitării producerii accidentelor, acordǎrii de prim ajutor şi intervenţiei în cazul situaţiilor de
urgenţă.
NIVELUL UNITĂŢII: 2
Elemente de competenţă
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Pune în practică
prevederile legale, referitoare
la sănătatea şi securitatea în
muncă
1.1 Însuşirea 	normelor
referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă este
realizată prin participarea la
instruiri periodice, pe teme
specifice locului de muncă.
1.2 Echipamentul de lucru şi
protecţie, specific activităţilor
de la locul de muncă este
asigurat, conform prevederilor
legale.
1.3 Mijloacele de protecţie şi de
intervenţie sunt verificate, în
ceea ce priveşte starea lor
tehnică şi modul de păstrare,
conform cu recomandările
producătorului şi adecvat
procedurilor de lucru specifice.
1.4 	Situaţiile de pericol sunt
identificate şi analizate, în
scopul eliminării imediate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- NSSM şi pentru situaţii de
urgenţă.
- Legislaţia şi procedurile de
lucru specifice locului de
muncă.
- Specificul locului de muncă.
- Situaţiile de pericol sunt
identificate şi analizate cu
atenţie;
- Situaţiile de pericol, care nu
pot fi eliminate imediat, sunt
raportate cu promptitudine
persoanelor abilitate; -
Raportarea factorilor de risc
este făcută pe cale orală sau
scrisă;
- Înlăturarea factorilor de risc
este făcută cu responsabilitate;
- În caz de accident, este
contactat, imediat, personalul
specializat şi serviciile de
urgenţă;
- Măsurile de prim ajutor sunt
aplicate cu promptitudine şi
responsabilitate, cu antrenarea
întregii echipe.

SO IT 9, pagina 6 din 22
1.5 Situaţiile de pericol, care nu
pot fi eliminate imediat, sunt
raportate persoanelor abilitate
în luarea deciziilor.
2. Reduce factorii de risc 	2.1 Identificarea factorilor de
risc este realizată în funcţie de
particularităţile locului de
muncă.
2.2 Raportarea factorilor de risc
este făcută pe cale orală sau
scrisă, conform procedurilor
interne.
2.3 Înlăturarea factorilor de risc
este făcută, conform
reglementărilor în vigoare.
3. Respectă procedurile de
urgenţă şi de evacuare
3.1 Accidentul este semnalat,
cu promptitudine, personalului
specializat şi serviciilor de
urgenţă.
3.2 Măsurile de evacuare, în
situaţii de urgenţă, sunt
aplicate, corect, respectând
procedurile specifice.
3.3 Măsurile de prim ajutor sunt
aplicate, în funcţie de tipul
accidentului.
Gama de variabile:
Documentaţie de referinţă: legea securităţii şi sănătăţii în muncă, NSSM şi în domeniul situaţiilor de urgenţă, regulament de ordine
interioară (ROI), fişa postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Riscuri: pericol de lovire pe căi de circulaţie, cădere de obiecte şi materiale de la înălţime, in timpul manevrării, proiectare de
particule în special în ochi, risc de alunecare, pericol de tăiere cu scule şi unelte conţinând părţi metalice/ ascuţite, arsuri etc.
Factori de risc: referitori la sarcina de muncă, executant, mediul de muncă, procesul tehnologic.
Particularităţile locului de muncă: în interiorul unor clădiri, manevrări de piese cu risc, condiţii de luminozitate etc.

SO IT 9, pagina 7 din 22
Situaţii de urgenţă: accidente, cutremure, incendii, explozii, inundaţii etc.
Aspecte relevante: fronturi de lucru existente şi tipurile activităţilor desfăşurate, modalitatea de organizare a activităţilor, existenţa şi
repartizarea căilor de acces, numărul de participanţi în procesul de muncă şi distribuirea pe posturi de lucru, condiţiile de iluminare
etc.
Mijloace de semnalizare: utilizate permanent - panouri (indicatoare, plăci), culori de securitate; etichete (pictograme, simbol de
culoare pe fond); utilizate ocazional - semnale luminoase, acustice, comunicare verbală (pentru atenţionare asupra unor evenimente
periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o acţiune specifică sau evacuare de urgenţă) etc.
Echipamentul individual de protecţie a muncii: halat, mănuşi diverse etc.
Persoane abilitate: inginer, şef de echipă, responsabili NSSM şi situaţii de urgenţă, medici, pompieri etc.
Servicii abilitate: servicii de ambulanţă, pompieri, protecţie civilă etc.
Modalităţi de intervenţie: îndepărtarea accidentaţilor din zona periculoasă, degajarea locului pentru eliberarea accidentaţilor,
anunţarea operativă a persoanelor abilitate etc.
Tipuri de accidente: traumatisme mecanice produse prin cădere, lovire, compresiune, tăiere, alunecare, pătrunderea corpurilor străine
în ochi etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de muncă;
- în condiţii de lucru simulate (atelier, laborator, mediu virtual etc). Simularea poate fi adecvată pentru producerea dovezilor în
următoarele cazuri:
 aplicarea procedurilor de evacuare în caz de urgenţă
 aplicarea procedurilor de intervenţie în caz de accident
- Observarea directă in condiţii de muncă reale
- Rapoarte din partea altor persoane.
- Test oral
- Test scris

SO IT 9, pagina 8 din 22
Unitatea generală 2 - Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare practicantului, în vederea aplicării corecte a
normelor de protecţie a mediului, în scopul diminuǎrii riscurilor de mediu, precum şi a consumului
de resurse naturale.
NIVELUL UNITĂŢII: 2
Elemente de competenţă
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Pune în practică normele
de protecţie a mediului
1.1 Problemele de mediu,
asociate activităţilor
desfăşurate, sunt identificate
corect, în vederea aplicării
normelor de protecţie
1.2 Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite, prin
instructaje periodice pe tot
parcursul executării lucrărilor.
1.3 Normele de protecţie a
mediului sunt aplicate, corect,
evitându-se impactul nociv
asupra mediului înconjurător
zonei de lucru.
.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Norme specifice de protecţie a
mediului.
- Legislaţie şi proceduri interne
de urgenţă, specifice.
- Particularităţile locului de
muncă.
- Problemele de mediu, asociate
activităţilor desfăşurate sunt
identificate cu atenţie.
- Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite, cu
responsabilitate.
- Eventualele riscuri, ce pot
afecta factorii de mediu de la
locul de muncă şi vecinătăţi,
sunt anunţate, cu promptitudine,
persoanalului abilitat şi
serviciilor de urgenţă
- Intervenţia pentru aplicarea de
măsuri reparatorii se desfăşoară
cu promptitudine.
- Identificarea situaţiilor în care
se pot produce pierderi,
necontrolate de resurse naturale
se face cu responsabilitate.
2. Acţionează pentru
diminuarea riscurilor de
mediu
2.1 Aplicarea procedurilor de
recuperare a materialelor
refolosibile se face adecvat
specificului activităţilor
derulate.
2.2 Reziduurile rezultate din
activităţile de pe locul de

SO IT 9, pagina 9 din 22
muncă sunt manipulate şi
depozitate, conform
procedurilor interne, fără
afectarea mediului înconjurător.
2.3 Intervenţia pentru aplicarea
de măsuri reparatorii a
mediului înconjurător se face în
conformitate cu procedurile de
urgenţă şi legislaţia în vigoare.
2.4 Intervenţia pentru
aplicarea de măsuri reparatorii
se desfăşoară, evitând
agravarea situaţiei deja create.
3. Acţionează pentru
diminuarea consumului de
resurse naturale.
3.1 Utilizarea resurselor
naturale se face judicios.
3.2. Acţiunea pentru
diminuarea pierderilor de
resurse naturale se face
permanent, conform
procedurilor specifice.
Gama de variabile:
Documentaţie de referinţă: legea protecţiei mediului, norme de protecţia mediului, regulament de ordine interioară (ROI), fişa
postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Factori de mediu: apă, aer, sol, specii şi habitate naturale.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversităţii etc.
Factori de risc ce acţionează asupra mediului:
- chimici: substanţe toxice, corozive, inflamabile;
- mecanici: mişcări funcţionale ale echipamentelor etc;
- termici;
- electrici;
- biologici;
- radiaţii;
- gaze (inflamabile, explozive);

SO IT 9, pagina 10 din 22
- alţi 	factori de risc ai mediului.
Instructaje periodice: zilnice, săptămânale, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii, în funcţie de specificul condiţiilor
de lucru.
Persoane abilitate: inginer, şef de echipă, responsabili de mediu, pompieri, etc.
Servicii abilitate: servicii de ambulanţă, pompieri, protecţie civilă etc.
Resurse naturale: apă, gaze, sol, resurse energetice, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de munca;
- în condiţii de lucru simulate (atelier, laborator, mediu virtual etc.). Simularea poate fi adecvată pentru producerea dovezilor în
următoarele cazuri:
 	diminuarea riscurilor de mediu
 	diminuarea consumului de resurse naturale
- Observarea directă în condiţii de muncă reale
- Rapoarte din partea altor persoane.
- Test oral
- Test scris

SO IT 9, pagina 11 din 22
Unitatea generală 3 - Aplicarea procedurilor de calitate 	Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru îndeplinirea cu succes a activităţilor
privind aplicarea procedurilor de calitate.
NIVELUL UNITĂŢII: 2
Elemente de competenţă
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
atitudinilor necesare
1. Identifică cerinţele de
calitate specifice
1.1. Cerinţele de calitate sunt
identificate corect, prin
studierea prevederilor
referitoare la calitatea
lucrărilor, din documentaţia
tehnică.
1.2. Cerinţele de calitate sunt
identificate, pe baza indicaţiilor
din fişele tehnologice,
procedurile / planurile de
control etc.
1.3. Cerinţele de calitate sunt
identificate conform
Sistemului de Management al
Calităţii (SMC) implementat în
unitate sau Normelor interne de
calitate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Criterii şi reglementări
naţionale privind asigurarea
calităţii;
- Prevederile din Procedurile
Sistemului de Management al
Calităţii (SMC) implementat
în unitate sau ale Normelor
interne calitate;
- Proceduri de lucru, proceduri
de control, tehnologie de lucru
etc.;
- Proceduri tehnice de
asigurare a calităţii;
- Acţiunile preventive şi
corective specifice locului de
muncă, prevăzute în SMC sau
în Normele interne de calitate.
- Cerinţele de calitate sunt
identificate cu atenţie şi
responsabilitate.
- Procedurile tehnice de calitate
sunt aplicate cu
responsabilitate.
- Verificarea calităţii lucrărilor
executate se realizează cu
responsabilitate.
- Verificarea calităţii lucrărilor
se realizează cu exigenţă şi
atenţie.
- Eventualele neconformităţi
constatate sunt remediate cu
promptitudine şi
responsabilitate.
2. Transpune în practică
procedurile tehnice de
asigurare a calităţii
2.1. Procedurile tehnice de
asigurare a calităţii sunt
aplicate, în funcţie de tipul
lucrării de executat.
2.2. Procedurile tehnice de
asigurare a calităţii sunt

SO IT 9, pagina 12 din 22
aplicate permanent, pe întreaga
derulare a lucrărilor, în vederea
asigurării cerinţelor de calitate
specifice acestora.
2.3. Procedurile tehnice de
asigurare a calităţii lucrărilor
sunt aplicate respectând
precizările din documentaţia
tehnică specifică
3. Controlează calitatea
lucrărilor executate
3.1 Verificarea calităţii
lucrărilor executate se
realizează pe toate operaţiile.
3.2. Caracteristicile tehnice ale
lucrărilor realizate sunt
verificate prin compararea a
calităţii execuţiei cu cerinţele
de calitate impuse de
tehnologia de execuţie şi
normele de calitate specifice.
3.3. Verificarea se realizează,
prin aplicarea metodelor
adecvate tipului de lucrare
executată şi caracteristicilor
tehnice urmărite.
3.4. Verificarea calităţii
lucrărilor executate se
realizează, utilizând corect
tehnicile specifice IT.
4. Remediază
neconformităţile constatate
4.1. Neconformităţile constatate
sunt remediate permanent, pe
parcursul derulării lucrărilor.
4.2. Neconformităţile sunt
eliminate prin înlăturarea

SO IT 9, pagina 13 din 22
cauzelor care le generează.
4.3. Lucrările executate
îndeplinesc condiţiile de
calitate impuse de normele de
calitate specifice.
Gama de variabile:
Cerinţe de calitate: caiete de sarcini, norme interne, criterii şi reglementări interne, criterii şi reglementări naţionale, standarde
tehnice, alte specificaţii.
Tipul lucrării de executat: identificarea cerinţelor de calitate, aplicarea procedurilor tehnice de asigurare a calităţii, verificarea
calităţii lucrărilor executate, remedierea neconformităţilor constatate.
Documentaţia tehnică specifică: proceduri de lucru, proceduri de control, tehnologie de lucru, specificaţii tehnice etc.
Calitatea execuţiei se referă la: Funcţionarea echipamentelor IT&C la parametrii specificaţi în fişele tehnice ale acestora
Metode de verificare a calităţii execuţiei: prin teste asupra parametrilor de funcţionare a echipamentelor IT&C
Dispozitive / verificatoare pentru controlul şi verificarea calităţii lucrărilor efectuate: aparate de măsură şi control specifice
activităţilor din domeniul IT&C, produse software pentru testare şi benchmark etc.
Cauze care generează defecte: componente şi subansamble electronice necorespunzătoare, nerespectarea tehnologiei de lucru,
documentaţie incompletă, scule necorespunzătoare, diverse erori umane etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de munca;
- simulările nu sunt considerate ca fiind acceptabile pentru producerea dovezilor referitoare la această unitate de competenţă.
- Observarea directă în condiţii de muncă reale
- Rapoarte din partea altor persoane.
- Test oral
- Test scris

SO IT 9, pagina 14 din 22
Titlul unităţii
STABILIREA CERINŢELOR INFORMAŢIONALE
(unitate specifică 1)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru stabilirea cerinţelor informaţionale şi tehnice în
scopul obţinerii unei imagini de ansamblu asupra obiectivelor aplicaţiei şi tehnologiilor necesare
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente 	de
competenţă
Criteriile de realizare din
punctul 	de 	vedere 	al
deprinderilor 	practice
necesare
Criteriile 	de 	realizare 	din 	punctul 	de
vedere al cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din punctul de
vedere al atitudinilor necesare
1. Defineşte
obiectivele
aplicaţiei
1.1.Obiectivele aplicaţiei
sunt definite în funcţie de
cerinţele clientului.
1.2.Obiectivele sunt definite
pe baza semnificaţiei datelor
1.3. Obiectivele sunt definite
cu ajutorul instrumentelor
specifice
Persoana supusă evaluării demonstrează că
ştie şi înţelege:
 	obiectivele aplicţiei
 	semnificaţia datelor
 	elemente specifice
 	instrumente specifice
 	cerinţe în vigoare
 	baze de date
 	tehnologii hardware
 	tehnologii software
 	performanţe
 	Definirea obiectivelor aplicaţiei se
face cu atenţie la detalii
 	Elementele specifice sunt
determinate cu precizie
 	Stabilirea configuraţiei optime a
echipamentului se face cu
responsabilitate	2. Determină
elementele
specifice
2.1. Elementele specifice
sunt determinate în funcţie
de datele ce urmează a fi
stocate în aplicaţie.
2.2.Elementele specifice sunt
determinate prin
respecartarea cerinţelor în
vigoare.
3. Stabileşte
configuraţia optimă
3.1. Configuraţia optimă a
echipamentului de lucru este

SO IT 9, pagina 15 din 22
a echipamentului 	stabilită în funcţie de
complexitatea bazei de date.
3.2. Configuraţia optimă a
echipamentului de lucru este
stabilită în funcţie de
performanţe.
Gama de variabile:
Obiectivele aplicatiei: scopul aplicaţiei, domeniul de aplicare, rtezultate obţinute la final, utilizatori ţintă
Semnificaţia datelor: tipuri de informaţii specifice
Elemente specifice: tabele, interogări, vederi, conexiuni
Instrumente specifice: instrumente de proiectare software asistată de calculator (CASE)
Tehnologii hardware: reţele de calculatoare şi servere dedicate bazelor de date
Tehnologii software: programe SGDB, programe de aplicaţii, sisteme de operare
Cerinţe în vigoare: standarde, instrucţiuni de lucru, manual de utilizare, norme de lucru, norme de calitate, documentaţia aplicaţiei
Performanţe: memorie RAM, rapiditate la răspuns, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de muncă;
 Teoretice:
- test oral
- test scris
 Practice:
- observarea directă in condiţii de muncă reale
- observarea directă in condiţii de muncă simulate
 Portofoliu de lucrări
 Rapoarte de la terţi

SO IT 9, pagina 16 din 22
Titlul unităţii
PROIECTAREA BAZELOR DE DATE
(unitate specifică 2)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru proiectarea bazelor de date cu ajutorul limbajelor
de programare.
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente 	de
competenţă
Criteriile de realizare din
punctul 	de 	vedere 	al
deprinderilor 	practice
necesare
Criteriile 	de 	realizare 	din 	punctul 	de
vedere al cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din punctul de
vedere al atitudinilor necesare
1. Stabileşte
schema
conceptuală
1.1. Schema conceptuală este
stabilită pe baza datelor şi
relaţiilor ce urmează a fi
stocate în baza de date
1.2.Schema conceptuală este
stabilită după criterii de
portabilitate şi
extensibilitate.
1.3. Schema conceptuală este
definită prin folosirea
limbajelor de date
Persoana supusă evaluării demonstrează că
ştie şi înţelege:
 	Sisteme de Gestiune a Bazelor de
Date (SGBD)
 	limbaje de programare
 	limbaje de date
 	arhitectura bazelor de date
 	arhitecturi distribuite
 	tipul datelor
 	opţiunile şi facilităţile SGBD-ului
implicat
 	tipuri de relaţii
 	modelul relaţional
 	opţiuni de indexare
 	Stabilirea schemei conceptual se
face cu precizie
 	Alegerea sistenului de Gestiune a
Bazei de Date se face cu
rigurozitate
 	Stabilirea structurii logice se face
cu precizie
 	Dezvoltarea modelului relaţional
se face cu atenţie
 	Definirea câmpurilor datelor se
face logic şi secvenţial
2. Alege Sistemul
de Gestiune a Bazei
de Date (SGBD)
2.1. SGBD este ales în
funcţie facilităţile bazei de
date.
2.2. SGBD este ales în
funcţie de uşurinţa în
exploatare la utilizator.

SO IT 9, pagina 17 din 22
3. Stabileşte
structura logică a
datelor
3.1. Structura logică a
datelor este stabilită în
conformitate cu Sistemul de
Gestiune a Bazelor de Date
ales.
3.2. Structura logică este
stabilită în funcţie de
modelul logic de date bazat
pe înregistrări.
3.3. Structura logică a
datelor este stabilită ţinând
cont de un consum minim de
resurse.
 	Satbilirea opţiunilor de indexare
se face cu corectitudine
 	Stabilirea optiunilor de indexare
se face cu atentie
4. Dezvoltă
modelul relaţional
4.1. Modelul relaţional este
dezvoltat prin structurarea
logică şi simplă a datelor.
4.2.Modelul relaţional este
devoltat prin operaţii
complexe de prelucrare a
relaţiilor din baza de date.
5. Defineşte
câmpurile datelor
51. Câmpurile datelor sunt
definite în conformitate tipul
datelor ce trebuie stocate
5.2. Câmpurile datelor sunt
definite în conformitate cu
SGBD-ul ales
6. Stabileşte
opţiunile de
indexare
6.1. 	Opţiunile 	de 	indexare
sunt stabilite în conformitate
cu cerinţele în vigoare.
6.2. 	Opţiunile 	de 	indexare
sunt 	stabilite 	conform
criteriilor de indexare pentru
tabele

SO IT 9, pagina 18 din 22
Gama de variabile:
Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) este sistenul de programe software care permite definirea, crearea, administrarea şi
accesarea bazei de date: Oracle, Visual FoxPro, Paradox, Acces, O2, Jasmin, Orion
Limbaje de programare: Pascal, C, C++, Turbo C, SQL, MySQL, etc.
Limbaje de date: DDL, DML, SDL
Tipul datelor: întregi, şir de caractere, obiect etc.
Opţiunile şi facilităţile SGBD-ului implicat: asigurarea independenţei datelor, redundanţă minimă şi controlată a datelor, facilităţi de
utilizare a datelor, protecţia datelor
Cerinţe în vigoare: standarde, instrucţiuni de lucru, manual de utilizare, norme de lucru, norme de calitate, documentaţia aplicaţiei
Tipuri de relaţii între date: relaţii de dependenţă simplă (câmp) sau multiplă (mai multe câmpuri), asociere (1 la 1, 1 la mulţi, multi la
mulţi), copie, agregare, asociere etc.
Arhitectura bazelor de date presupune: baza de date propriu-zisă, un dicţionar al bazei de date, sistemul de gestiune al bazei de date, un set de proceduri
manuale şi automate
Opţiuni de indexare: chei primare, chei externe, indexare după cheie multiplă, etc.
Modelul relaţional presupune: indentificarea domeniului de interes, a conceptelor şi a tipurilor de relaţii, a atributelor, operatorilor,
transformărilor, conceperea schemei bazei de date cu transformarea conceptelor în tabele şi a relaţiilor dintre ele în legături între table
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de muncă;
 Teoretice:
- test oral
- test scris
 Practice:
- observarea directă in condiţii de muncă reale
- observarea directă in condiţii de muncă simulate
 Portofoliu de lucrări
 Rapoarte de la terţi

SO IT 9, pagina 19 din 22
Titlul unităţii
IMPLEMENTAREA BAZELOR DE DATE
(unitate specifică 3)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru implementarea bazelor de date în vederea
utilizării.
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente 	de
competenţă
Criteriile de realizare din
punctul 	de 	vedere 	al
deprinderilor 	practice
necesare
Criteriile 	de 	realizare 	din 	punctul 	de
vedere al cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din punctul de
vedere al atitudinilor necesare
1. Transpune în
program entităţile
bazei de date
1.1. Entităţile bazei de date
sunt transpuse în program cu
ajutorul limbajelor de
programare.
1.2. Entităţile bazei de date
sunt transpuse în program
prin codificarea parametrilor
specifici.
1.3. Entităţile bazei de date
sunt transpuse în program
prin stabilirea legăturilor
dintre tabele.
Persoana supusă evaluării demonstrează că
ştie şi înţelege:
 	limbaje de programare
 	limbaje pentru bazele de date
 	tipurile de constrângeri pe câmpurile
tabelelor
 	implementarea tipurilor de legături
între tabele
 	forme de normalizare ale bazei de
date
 	normalizarea bazei de date pe baza
modelelor relaţionale
 	cerinţe în vigoare
 	servere de baze de date
 	configurarea serverelor
 	Implementarea entităţilor bazei de
date se fece cu atenţie
 	Testarea aplicaâiei se face cu
rigurozitate
 	Rezolvarea anomaliilor se face cu
operativitate
2. Rezolvă
anomaliile
2.1. Anomaliile sunt
rezolvate pe baza raportului
stabilit între date.
2.2 Anomaliile sunt
rezolvate prin transformarea
sau normalizarea bazei de

SO IT 9, pagina 20 din 22
date.
3. Efectuează
backup-ul automat
3.1.Backup-ul automat este
efectuat prin configurarea
serverului de baze de date.
3.2.Backup-ul automat este
efectuat la intervale de timp
conform cerinţelor în vigoare
Gama de variabile:
Limbaje de programare: VisualBasic, FoxPro, etc.
Normalizarea bazei de date: reprezentarea corectă a datelor, relaţiilor şi constrângerilor
Servere de baze de date: server SQL, Java, etc
Configurarea serverelor: configurarea softului de baze de date şi configurare hardware
Cerinţe în vigoare: standarde, instrucţiuni de lucru, documentaţie de utilizare, manual de utilizare, norme de lucru, norme de calitate,
documentaţia aplicaţiei
Parametri specifici: constrângeri de cheie primară, unicitate, restricţii de non-nulitate.
Entităţi ale bazei de date: tabele, câmpuri, tupluri, indecsi, viziuni (view-uri), fişiere de interogări predefinite, rapoarte etc.
Tipuri de anomalii: valori/tipuri nule nepermise, înregistrări duplicat pentru valoarea cheie primară, câmpurile non-cheie ce depind
funcţional de un subset al cheii primare, dependenţe tranzitive pentru o aceeaşi tabelă.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de muncă;
 Teoretice:
- test oral
- test scris
 Practice:
- observarea directă in condiţii de muncă reale
- observarea directă in condiţii de muncă simulate
 Portofoliu de lucrări
 Rapoarte de la terţi

SO IT 9, pagina 21 din 22
Titlul unităţii
EVALUAREA FUNCTIONALITATII BAZELOR DE DATE
(unitate specifica 4)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunostinţele şi deprinderile necesare pentru evaluarea funcţionalităţii bazelor de date în urma
testării.
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente 	de
competenţă
Criteriile de realizare din
punctul 	de 	vedere 	al
deprinderilor 	practice
necesare
Criteriile 	de 	realizare 	din 	punctul 	de
vedere al cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din punctul de
vedere al atitudinilor necesare
1. Testează baza de
date
1.1. Baza de date este testată
cu date reale furnizate de
client în urma utilizării.
1.2. Baza de date este testată
pe baza unor strategii de
testare.
Persoana supusă evaluării demonstrează că
ştie şi înţelege:
 	cerinţele în vigoare
 	strategii de testare
 	colectarea si reproducerea cazurilor
de test de la client
 	utilizarea programului
 	funcţionalitatea programului
 	scenarii de utilizare
 	indentificarea erorilor de
funcţionare
 	Testarea bazei de date se face cu
cu atenţie
 	Configurarea serverului de baze
de date se face cu acurateţe
 	Restructurarea componentelor de
bază se face cu operativitate
 	Verificarea corectitudinii erorilor
se face cu exigenţă
 	Întreţinerea operaţională a bazei
de date se face cu eficienţă
2. Restructurează
componentele de
bază
2.1.Componentele de bază
sunt restructurate conform
cerinţelor în vigoare.
2.2. Componentele de bază
sunt restructurate prin
operaţii de
interogare/actualizare
conform cerinţelor definite în
partea de analiză
3.Verifică
corectitudinea
corelărilor
3.1. Corectitudinea
corelărilor este verificată în
cnformitate cu cerinţele în
vigoare.

SO IT 9, pagina 22 din 22
3.2. Corectitudinea
corelărilor este verificată în
funcţie de restricţiile impuse
în baza de date
4. Întreţine
operaţional baza de
date
4.1.Baza de date este
întreţinută operaţional prin
intermediul raportărilor de
funcţionare.
4.2. Baza de date este
întreţinută operaţional prin
remedierea erorilor de
funcţionare.
Gama de variabile:
Strategii de testare: testare pe module şi testarea pe ansamblu
Cerinţe în vigoare: standarde, instrucţiuni de lucru, documentaţie de utilizare, manual de utilizare, norme de lucru, norme de calitate,
documentaţia aplicaţiei
Corelări în cadrul bazei de date: legatura între tabele, modul de construire al fişierelor index referitoare la o anumită tabelă, modul de
actualizare a tabelelor, restricţiile de integritate, eliminarea datelor duplicate, etc.
Erori de funcţionare ale bazei de date: erori de acces la date, spaţiu insuficient pentru stocare, tranzacţii nefinalizate, erori de logare a
operaţiilor, drepturi insuficiente pentru actualizare, acces concurent care pune în pericol integritatea datelor.
Tehnici de evaluare recomandate:
- la locul de muncă;
 Teoretice:
- test oral
- test scris
 Practice:
- observarea directă in condiţii de muncă reale
- observarea directă in condiţii de muncă simulate
 Portofoliu de lucrări
 Rapoarte de la terţi

Q IT 9, Pagina 1 din 3
Titlul calificării:
PROIECTANT BAZE DE DATE
Codul
Nivelul calificării 	3
Unităţile obligatorii (specifice) 	Codul 	Nivel 	Credite
Stabilirea cerinţelor informaţionale 	3
Proiectarea bazelor de date 	3
Implementarea bazelor de date 	3
Evaluarea funcţionalităţii bazelor de date 	3
Unităţile obligatorii (generale)
Aplicarea 	prevederilor 	legale 	referitoare 	la 	sănătatea 	şi
securitatea în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
2
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	2
Aplicarea procedurilor de calitate 	2
Unităţile obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficială 	2
Comunicare în limbi străine 	2
Competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie 	2
Competenţe informatice 	2
Competenţa de a învăţa 	2
Competenţe sociale şi civice 	2
Scopul şi motivaţia calificării
Ocupaţia se referă la activitatea de proiectare a bazelor de date pentru realizarea unei aplicaţii
software fundamentală în toate domeniile de activitate: financiar, administrative, educaţional, etc.
Activitatea implică probleme de utilizare a sistemelor hardware şi software specifice lucrului cu
baze de date.
Ocupaţia se găseşte în mod special în organigrama firmelor din domeniul IT şi există numeroase
cereri pe piaţa muncii pentru persoanele care deţin competenţe cuprinse în calificare.
Cunoştinţe necesare în prealabil
Persoana care doreşte să devină Proiectant baze de date trebuie să fie absolventă de liceu şi să aibă
cunoştinţe software de proiectare a bazelor de date, limbaje de programare, sisteme de operare,
precum şi cunoştinţe hardware cum ar fi servere de baze de date, reţele, etc.
Pe nivel superior poate accesa calificarea „dezvoltator baze de date”.

Q IT 9, Pagina 2 din 3
Explicarea regulilor calificării în relaţie cu alte unităţi de competenţă
O persoana poate obtine un certificat de calificare ca administrator de aplicatie informatica daca
intruneste in intregime cerintele calificarii. Unităţile de competenţă specifice se vor evalua şi
certifica numai împreună cu unităţile de competenţă generale pentru obţinerea calificării.
Comparabilitatea internaţională
Database architect
Cerinţele legislative specifice
Documente eliberate de Organisme de reglementare