ARES

Operator circuite retea alimentari cu apa — standard ocupațional ANC arhivat

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Operator circuite retea alimentari cu apa”, redat integral în 35 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Standard ocupațional arhivat — numai pentru documentare

Autoritatea Națională pentru Calificări

Operator circuite retea alimentari cu apa

Standard ocupațional ANC arhivat pentru „Operator circuite retea alimentari cu apa”, redat integral în 35 pagini. Document istoric, nevalabil ca standard curent de formare.

Statut
Arhivat / istoric
Cod identificat
Cod istoric sau neidentificat
Pagini
35
Extragere
Text din PDF
Descarcă PDF-ul istoric ANC

Transcriere integrală indexabilă

Fișa arhivată completă

35 pagini

Textul este redat pagină cu pagină din documentul publicat de ANC. Pentru scanări s-a folosit OCR; PDF-ul oficial rămâne sursa de referință pentru formatare, semnături și elemente grafice.

Pagina 1 din 35
Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Operator circuite reţea alimentări cu apă
Domeniul: Energie electrică, termică, gaze şi apă
Bucureşti 2000
Pagina 2 din 35
Unitatea pilot:
Regia Generală de Apă Bucureşti
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Ion Dumitraşcu
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
Andrei Ioniţă, tehnician, RGAB
Emilian Racolţa, inginer, RGAB
Referenţi de specialitate:
Virgil Zărnescu
Dumitru Dobrotă
Standard aprobat COSA la data de 28-06-2000
Cod COSA: U - 253
© copyright 2000 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.
Pagina 3 din 35
Operator circuite reţea alimentări cu apă
Descrierea ocupaţiei
Standardul se aplicã operatorului circuitelor retelelor de alimentare cu apã din societãtile (regiile sau
companiile) care asigurã transportul si distributia apei la consumatori.
Activitãtile de operare a circuitelor retelelor de alimentare cu apã, specifice exploatãrii si întretinerii
acestora, se referã la: manevrarea armãturilor, reperarea acestora, diagnosticarea disfunctionalitãtilor,
prelevarea probelor de apã, mãsurarea parametrilor, supravegherea functionãrii retelei de apã, spãlarea,
dezinfectarea retelelor de alimentare cu apã si închiderea - golirea, respectiv deschiderea - aerisirea
circuitelor de apã pe tronsoane de retea pentru diverse lucrãri.
Operatorul de circuite retea (de alimentare cu apã) trebuie sã cunoascã tipurile de retele de alimentare
cu apã cu caracteristicile lor, tipurile de armãturi folosite, tehnologiile de spãlare - dezinfectare si prelevare
probe de apã, specificul consumatorilor de apã, instructiunile de mãsurare, control si verificare a parametrilor
functionali.
Activitatea implicã cunoasterea utilajelor si a echipamentelor destinate operãrii circuitelor de retea
(de alimentare cu apã) si metodele de întrebuintare ale acestora.
Operatorul de circuite retea (de alimentare cu apã) trebuie sã cunoascã elementele ce concurã la
realizarea operatiei în sine si interdependenta operatiilor.
Prin pregãtire profesionalã, trebuie sã execute lucrãrile solicitate în parametrii optimi. Activitatea
implicã si probleme de organizare a locului de muncã, probleme de planificare a activitãtii si de comunicare
interactivã la locul de muncã.
Standardul se referã de asemenea la activitãtile de instruire, însusire si respectare a normelor de
protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor.
Standardul a fost elaborat pe baza datelor culese în cadrul unitãtii pilot Regia Generalã de Apã
Bucuresti.
Pagina 4 din 35
Operator circuite reţea alimentări cu apă
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Competenţe fundamentale 	Comunicarea interactivă la locul de muncă
Desfăşurarea muncii în echipă
Competenţe generale la locul de muncă 	Aplicarea NPM şi NPSI
Aprovizionarea locului de muncă cu echipamente şi materiale
Aprovizionarea şi pregătirea SDV-urilor
Întocmirea documentelor specifice
Organizarea locului de muncă
Planificarea activităţii proprii
Competenţe specifice 	Controlul parametrilor funcţionali ai reţelelor de alimentare cu apă
Diagnosticarea disfuncţionalităţilor din reţelele de alimentare cu
Executarea lucrărilor de dezinfectare a tronsonului de reţea
alimentare cu apă
Executarea lucrărilor de spălare la reţelele de alimentare cu apă
Executarea lucrărilor preliminare pentru accesul la armături
Izolarea şi golirea unui tronson din reţeaua de alimentare cu apă
Prelevarea probelor de apă
Reperarea reţelelor de alimentare cu apă
Repunerea în funcţiune a tronsonului izolat şi golit din reţeaua de
alimentare cu apă
Supravegherea funcţionării reţelei de alimentare cu apă
Pagina 5 din 35
Comunicarea interactivă la locul de muncă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Transmiterea şi primirea 	1.1. Transmiterea informaţiilor se face prin proceduri şi mijloace
informaţiilor. 	specifice.
1.2. Transmiterea informaţiilor se face în baza Regulamentului de
Organizare şi Funcţionare.
1.3. Informaţiile oferite utilizează terminologia de specialitate.
1.4. Informaţiile sunt oferite în timp optim, evitându-se astfel
disfuncţionalităţile procesului de lucru.
2. Participarea la discuţii în grup pe 	2.1. Discutarea şi rezolvarea problemelor profesionale se face cu
teme profesionale. 	respectarea dreptului la opinie al fiecărui participant.
2.2. Opiniile sau observaţiile prezentate sunt relevante pentru subiectul
discutat, pentru a fi utile în orice situaţie pe durata desfăşurării activităţii.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Unitatea se aplică la fiecare loc de muncă.
Proceduri de comunicare:
- verbale;
- scrise;
- de la şeful ierarhic la echipă;
- între membrii echipei;
- între membrii echipei şi abonaţi (consumatori de apă);
- între membrii echipei şi alte echipe;
Mijloacele de comunicare:
- viu grai;
- telefon;
- documente tehnice;
- staţii radio emisie/recepţie.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- modul de folosire al mijloacelor de comunicare;
- modul de organizare şi lucru al echipei;
- definirea termenilor tehnici privind: materiale, scule, AMC-uri, tehnologii de montaj, reparaţii instalaţii de
alimentare cu apă.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de comunicare a personalului la locul de muncă şi modul de a primi/oferi informaţii;
- cunoaşterea termenilor tehnici privind: materiale, scule, AMC-uri, tehnologii de montaj, reparaţii instalaţii de
alimentare cu apă;
- abilitatea de a structura şi face conexiuni între informaţii.
_
Pagina 6 din 35
Desfăşurarea muncii în echipă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea sarcinilor în cadrul 	1.1. Sarcinile şi competenţele sunt definite în baza schemei de organizare
echipei. 	a societăţii.
1.2. Atribuţiile specifice sunt stabilite în funcţie de sarcina echipei şi
dispoziţia şefului direct (şef zonă, maistru, şef echipă).
1.3. Stabilirea sarcinilor se face cu claritate şi la timp pentru fiecare
membru al echipei.
1.4. Propunerile de îmbunătăţire a activităţii în echipă sunt comunicate
cu promptitudine şi claritate.
2. Desfăşurarea activităţii în cadrul 	2.1. Activitatea în echipă se desfăşoară printr-o colaborare permanentă
echipei. 	între membrii echipei.
2.2. Sarcinile echipei sunt îndeplinite printr-un mod de acţiune acceptat şi
respectat de toţi membrii echipei.
2.3. Sarcinile individuale sunt îndeplinite la indicatorii impuşi de echipă.
2.4. Munca în echipă se desfăşoară cu respectarea dreptului la opinie a
celorlalţi membri din echipă.
2.5. Activitatea în cadrul echipei se face cu respectarea raporturilor
ierarhice în cadrul echipei şi a drepturilor şi obligaţiilor tuturor membrilor
din echipă.
2.6. Activitatea se desfăşoară prin susţinerea reciprocă între membrii
echipei atât în situaţii normale cât şi în situaţii deosebite.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Categorii de lucrări executate în echipă.
Mărimea echipei: de la 2 la 6 persoane funcţie de natura lucrărilor.
Diversitatea calificării membrilor echipei.
Relaţii ierarhice şi funcţionale.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- atribuţiile de serviciu;
- schema organizatorică/relaţiile ierarhice şi funcţionale;
- componenţa echipei.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de exprimare concisă şi clară prin utilizarea corectă a terminologiei de specialitate;
- capacitatea de a colabora cu ceilalţi membrii ai echipei;
- abilitatea de a identifica atât rolul şi sarcinile sale în cadrul echipei cât şi a celorlalţi membrii din echipă în
funcţie de situaţie şi lucrări.
Pagina 7 din 35
Aplicarea NPM şi NPSI
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Aplicarea N.P.M. 	1.1. Însuşirea normelor şi a legislaţiei va fi în conformitate cu specificul
locului de muncă.
1.2. Toate activităţile se desfăşoară cu respectarea permanentă a
normelor de protecţia muncii.
1.3. Normele de protecţia muncii sunt însuşite prin participarea la
instructaje periodice.
1.4. Echipamentul de protecţie este identificat corect în conformitate cu
regulamentul în vigoare.
1.5. Echipamentele de protecţie şi lucru individuale sunt întreţinute şi
utilizate corect în conformitate cu prevederile cu specific tehnologic din
normele de protecţia muncii.
1.6. Deficienţele constatate în aplicarea normelor de protecţia muncii
sunt identificate cu urgenţă maximă şi remediate.
2. Aplicarea N.P.S.I. 	2.1. Activitatea la locul de muncă se desfăşoară în condiţii de securitate,
respectând N.P.S.I.
2.2. Normele şi modul de utilizare a mijloacelor P.S.I. sunt însuşite prin
participarea la instructaje şi simulări periodice
3. Identificarea şi raportarea 	3.1. Pericolele posibile sunt identificate rapid şi raportate prompt
pericolelor posibile. 	persoanelor abilitate în vederea eliminării lor.
3.2. Situaţiile critice sunt identificate permanent pe toată durata
desfăşurării activităţii.
4. Aplicarea procedurilor de urgenţă şi 	4.1. Măsurile de urgenţă în cazul accidentelor de muncă sunt aplicate cu
evacuare. 	rapiditate şi luciditate.
4.2. Primul ajutor la locul de muncă se acordă rapid şi corect în funcţie de
natura accidentului produs.
4.3. Evacuarea personalului aflat în situaţii critice se face conform unui
plan prestabilit.
Pagina 8 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Materiale şi echipamente de protecţia muncii:
- detectoare de substanţe periculoase;
- îmbrăcăminte de protecţie pentru frig şi umezeală;
- ochelari şi viziere de protecţie;
- centuri de siguranţă;
- dispozitive speciale de manipulare;
- echipamente speciale pentru sprijinire şi asigurare acces;
- panouri de avertizare;
- indicatoare de circulaţie;
- girofaruri pentru semnalizare pe timp de noapte.
Lucrări de prevenire a incendiilor:
- aerisirea galeriilor edilitare;
- aerisirea căminelor;
- detectarea gazelor explozibile sau combustibile.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- legislaţia muncii, N.P.M. generale şi specifice, P.S.I.;
- modul de utilizare a echipamentelor de protecţia muncii;
- sistemele de siguranţă şi protecţie a utilajelor.
În procesul de evaluare se va urmări:
- modul în care sunt însuşite şi aplicate N.P.M. şi P.S.I. specifice fiecărui loc de muncă;
- capacitatea de reacţie şi decizie în situaţii neprevăzute;
- modul de acordare al primului ajutor în caz de accident de muncă;
_
Pagina 9 din 35
Aprovizionarea locului de muncă cu echipamente şi materiale
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea necesarului de materiale şi 	1.1. Necesarul de materiale şi echipamente este stabilit corect pe baza
echipamente. 	normelor tehnologice, funcţie de specificul lucrărilor.
1.2. Necesarul de materiale este stabilit pentru fiecare lucrare sau operaţie
în conformitate cu planificarea făcută.
1.3. Sursele de aprovizionare sunt identificate la timp şi se stabilesc în
funcţie de cerinţe.
2. Recepţionarea materialelor şi 	2.1. Recepţionarea dimensională şi calitativă a echipamentelor şi
echipamentelor. 	materialelor se realizează în funcţie de natura lucrărilor.
2.2. Materialele şi echipamentele recepţionate corespunzător se
înregistrează corect în documente.
2.3. Controlul materialelor se face vizual sau prin metode specifice în
vederea identificării şi eliminării reperelor necorespunzătoare.
3. Manipularea şi transportul 	3.1. Manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor se face
materialelor şi echipamentelor. 	manual sau cu mijloace adecvate tipului acestora în funcţie de destinaţia
tehnologică.
3.2. Manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor se face în
condiţii de siguranţă, cu respectarea N.P.M. şi P.S.I.
3.3. Transportul şi manipularea materialelor şi echipamentelor se face în
timpul prevăzut pentru asigurarea continuităţii şi fluenţei desfăşurării
lucrării sau operaţiei.
3.4. Transportul şi manipularea materialelor şi echipamentelor se face
respectând indicaţiile furnizorului şi instrucţiunile specifice.
4. Depozitarea materialelor şi 	4.1. Depozitarea materialelor şi echipamentelor se face numai după
echipamentelor. 	recepţionarea acestora.
4.2. Depozitarea materialelor şi echipamentelor se face în spaţii special
amenajate.
4.3. Depozitarea materialelor şi echipamentelor se face în condiţii de
siguranţă cu respectarea N.P.M. şi P.S.I.
4.4. Depozitarea materialelor şi echipamentelor se face pe
compartimente marcate pentru a se asigura o identificare rapidă.
Pagina 10 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Munca se desfăşoară în echipă sau individual.
Operaţiile se realizează manual sau mecanizat.
Materiale şi echipamente utilizate:
- piese de schimb pentru armăturile utilizate la reţele de alimentare cu apă;
- dispozitiv hidrant;
- ţevi şi tuburi de diverse materiale;
- piese de reparaţii şi îmbinare;
- materiale de etanşare pentru îmbinări;
- materiale anticorozive sau de protecţie;
- materiale de lipire, sudură ţevi sau tuburi.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- caracteristicile fizico-chimice ale materialelor utilizate;
- condiţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor şi echipamentelor;
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de a stabili necesarul de materiale şi echipamente pentru executarea lucrărilor de intervenţie; -
modul de a alege mijloace de transport şi manipulare, adecvate caracteristicilor materialelor şi
echipamentelor de aprovizionat;
- modul de depozitare al materialelor şi echipamentelor în condiţii de siguranţă.
_
Pagina 11 din 35
Aprovizionarea şi pregătirea SDV-urilor
Descrierea unităţii
Unitatea se referă la măsurile si activitătile de alegere, aprovizionare si pregătire a locului de muncă cu scule,
dispozitive si verificatoare specifice lucrărilor de montaj, reparatii, întretinere si exploatare instalatii de alimentare
cu apă.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea necesarului de S.D.V.-uri. 	1.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele se aleg în funcţie de operaţiile
ce urmează să fie executate.
2.1. Determinarea necesarului de S.D.V.-uri se face pe baza normelor
tehnologice.
3.1. Necesarul de S.D.V.-uri se determină în aşa fel încât fiecare loc de
muncă să fie dotat optim pentru realizarea la termen a lucrărilor.
2. Pregătirea şi întreţinerea 	2.1. Pregătirea S.D.V.-urilor se face de către utilizator prin operaţii
S.D.V.-urilor 	specifice.
2.2. S.D.V.-urile sunt verificate periodic, stabilindu-se gradul de uzură al
acestora.
2.3. Programul de întreţinere al S.D.V.-urilor se realizează în baza
prescripţiilor tehnice şi a fişelor de control.
2.4. Întreţinerea S.D.V.-urilor se realizează în condiţiile respectării
N.P.M. şi a instrucţiunilor de utilizare.
2.5. S.D.V.-urile necorespunzătoare sunt selectate cu atenţie în vederea
recondiţionării sau casării.
2.6. Întreţinerea se face permanent pentru a se asigura utilizarea eficientă
a acestora.
3. Manipularea, depozitarea şi 	3.1. Manipularea şi depozitarea S.D.V.-urilor se face cu respectarea
inventarierea S.D.V.-urilor. 	prescripţiilor tehnice.
3.2. Curăţirea, conservarea şi păstrarea se fac conform recomandărilor
fabricanţilor de S.D.V.-uri.
3.3. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă.
3.4. Inventarierea se face periodic în scopul completării stocului în
funcţie de necesităţi.
Pagina 12 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Tipuri de scule, dispozitive şi verificatoare:
- Scule specifice lucrărilor de montaj, reparaţii, întreţinere şi exploatare instalaţii alimentare cu apă:
- truse de scule mecanice şi de instalatori;
- clupe pentru filetat ţevi şi filiere;
- menghine de banc şi ţeavă
- cleşti de prindere şi strângere;
- ciocane de diverse greutăţi;
- aparate de încălzit pentru lipit cu flacără;
- tirfoare;
- juguri asigurare;
- scule de prelucrat capete de ţeavă ( lărgitoare, bomfaier, pile, raşpele);
- ştemere;
- şurubelniţe, dălţi diverse tipuri, pene de centrat;
- chei de manevră;
- set mufe pentru chei manevră.
Instrumente de măsurat, verificat:
- şublere;
- rulete;
- apometre;
- debitmetre;
- ferolux-uri;
- sonore;
- locatoare.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- utilizarea S.D.V.-uri pe tipuri de lucrări şi operaţii;
- întreţinerea S.D.V.-urilor.
În cadrul procesului de evaluare se va urmări:
- modul în care persoana evaluată alege, utilizează şi întreţine sculele, dispozitivele şi verificatoarele necesare
efectuării lucrărilor de montaj, reparaţii, întreţinere şi exploatare instalaţii de alimentare cu apă.
_
Pagina 13 din 35
Întocmirea documentelor specifice
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea datelor. 	1.1. Datele sunt identificate în funcţie de specificul activităţii.
1.2. Datele sunt selectate cu atenţie în funcţie de tipul documentului ce
urmează a fi completat.
2. Completarea documentelor. 	2.1. Documentele sunt întocmite corect în funcţie de specificul operaţiei.
2.2. Documentele se întocmesc folosind terminologia specifică.
2.3. Documentele sunt întocmite la termenele impuse.
3. Transmiterea documentelor. 	3.1. Transmiterea documentelor între diverse puncte de lucru se face
operativ.
3.2. Documentele specifice se păstrează corespunzător conform
regulamentului de organizare.
3.3. Documentele se predau eşalonului superior la încheierea lucrării
efectuate.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Unitatea se aplică la fiecare loc de muncă.
Tipuri de documente:
- ordin de lucru;
- schiţe amplasamente instalaţii şi construcţii;
- note de predare/primire;
- note şi fişe interne;
- bonuri de materiale.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- tipuri de documente utilizate;
- documente specifice.
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de interpretare şi completare corectă a documentelor specifice şi transmiterea acestora în timp
util între diversele puncte de lucru.
_
Pagina 14 din 35
Organizarea locului de muncă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea traseelor celorlalte 	1.1. Identificarea traseelor de reţele edilitare se face baza planurilor de
reţele edilitare. 	coordonare, schiţelor de detaliu sau marcajelor specifice.
1.2. Identificarea reţelelor se face prin metode specifice.
1.3. Inadvertenţele constatate între documente şi teren se vor consemna
şi anunţa persoanelor abilitate.
2. Delimitarea şi marcarea locului de 	2.1. Delimitarea şi marcarea se fac funcţie de amplasarea locului de
muncă. 	muncă.
2.2. Delimitarea şi marcarea se fac funcţie de tipul operaţiei asupra
reţelelor.
2.3. Delimitarea şi marcarea locului de muncă sunt conforme cu
instrucţiunile organelor abilitate.
4. Delimitarea şi marcarea se fac cu materiale şi echipamente specifice.
Pagina 15 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Amplasarea locului de muncă: zonă verde, trotuar, carosabil cu circulaţie mică sau intensă (cu sau fără mijloace de
transport în comun: autobuze, troleibuze, tramvaie), cu una sau mai multe benzi de circulaţie.
Tipul operaţiei asupra reţelelor de alimentare cu apă:
- manevrare armături cu acţionare de la suprafaţă sau din cămine;
- măsurători de parametri;
- verificare trasee prin observare şi scoatere capace cămin sau utilizând aparatură: ferotest, ferolux;
- pregătire soluţii pentru dezinfecţie şi introducere în reţea.
Instrucţiuni organe abilitate pentru semnalizarea lucrărilor pe drumuri: Ministerul de Interne, Primării.
Materiale specifice: indicatoare de circulaţie, panouri de semnalizare lucrări, benzi semnalizare.
Echipamente specifice de semnalizare: euroblitz-uri, instalaţii de iluminat pe timp de noapte.
Accidentele pot fi de circulaţie (auto sau pietonale), de muncă sau manevră.
Afectarea altor funcţionalităţi:
- blocarea circulaţiei auto sau pietonale (totală sau parţială);
- blocarea accesului la alte reţele edilitare.
Tipuri de reţele edilitare: pentru transportul şi distribuţia gazului metan, energiei termice, energiei electrice, apei
potabile sau industriale de joasă presiune sau înaltă presiune, reţele de telefonie.
Metode specifice de identificare reţele edilitare:
- observare şi verificare directă (în teren) prin parcurgerea traseului, observarea, deblocarea şi ridicarea;
capacelor de fontă aferentă acestora;
- măsurători făcute pe baza înscrisurilor aflate pe reperele specifice reţelelor edilitare;
- depistare trasee cu aparatură specifică: feroteste, ferolux, generatoare de frecvenţe.
Inadvertenţele cele mai multe se pot datora:
- modificărilor apărute ca urmare a resistematizării spaţiului sau construirii unor reţele noi;
- greşelilor de transmitere, citire, înregistrare sau interpretare;
- nerespectării planurilor de execuţie.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- modul de execuţie a reţelelor edilitare;
- delimitarea şi marcarea locurilor de muncă specifice.
Aptitudini/Deprinderi:
- simţ orientare în teren;
- rezolvarea situaţiilor neprevăzute;
- luarea deciziilor;
- perseverenţă.
La evaluare se va urmări:
- dacă delimitarea şi marcarea locului de muncă se face conform instrucţiunilor şi metodologiei;
- modul de identificare corectă a reţelelor edilitare în teren.
_
Pagina 16 din 35
Planificarea activităţii proprii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea obiectivelor şi 	1.1. Documentele sunt analizate şi înţelese stabilindu-se posibilităţile de
rezolvare practică în funcţie de condiţiile tehnice existente.
1.2. Obiectivele sunt analizate cu atenţie pentru evaluarea corectă a
posibilităţilor de realizare în termen.
1.3. Sarcinile sunt identificate cu atenţie pentru evaluarea corectă a
posibilităţilor de realizare la termen.
1.4. Identificarea sarcinilor se face prin defalcarea acestora din
obiectivele stabilite în ordinea priorităţilor.
2. Stabilirea pogramului de derulare a 	2.1. Etapele, fazele şi secvenţele de realizare a sarcinilor sunt stabilite în
activităţii. 	funcţie de planul de producţie, de tipul lucrării şi de termenul final.
2.2. Programul se stabileşte în funcţie de normele de timp pentru fiecare
operaţie în parte.
2.3. Programul este întocmit astfel încât să se încadreze în termenele
impuse.
2.4. Programul întocmit va avea în vedere şi eventualele situaţii
neprevăzute ce pot apare pe parcurs.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Activităţi planificate:
- lucrări specifice fiecărui loc de muncă.
Planificarea se face funcţie de:
- stabilirea priorităţilor în executarea operaţiilor conform programului general de exploatare întreţinere, revizii
periodice sau de reparaţii;
- încadrarea în termenele impuse.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- tehnologii de execuţie, reparare şi exploatare;
- consumuri specifice de materiale;
- norme de timp;
- instrucţiuni de utilizare şi manevrare materiale (armături, etc.)
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de a anticipa corect lucrările de executat în vederea finalizării în termen a acestora;
- capacitatea de a planifica o lucrare;
- modul în care identifică obiectivele de realizat şi stabileşte sarcinile concrete pe etape, funcţie de priorităţi.
_
Pagina 17 din 35
Controlul parametrilor funcţionali ai reţelelor de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea parametrilor de lucru. 	1.1. Identificarea parametrilor de lucru se face în funcţie de felul
informaţiilor solicitate.
1.2. Identificarea parametrilor de lucru ai reţelei de apă se face în teren în
funcţie de acces şi aparatura de măsură din dotare.
1.3. Parametrii de lucru identificaţi se localizează corect şi se corelează
funcţional.
2. Măsurarea şi evaluarea parametrilor 	2.1. Parametrii de lucru se măsoară sau se evaluează funcţie de tipul lor,
de lucru. 	dotarea cu aparatură de măsură şi posibilităţile de constatare din teren.
2.2. Măsurarea parametrilor de lucru se face cu aparate de măsură
corespunzătoare, care se pot monta cu această ocazie sau sunt prevăzute
în instalaţie, respectându-se procedurile de măsurare.
2.3. Evaluarea parametrilor de lucru ai reţelelor de apă se face prin
observarea şi constatare directă.
2.4. Evaluarea şi măsurarea se referă la valorile parametrilor normali de
exploatare.
3. Înregistrarea parametrilor de lucru. 	3.1. Înregistrarea parametrilor de lucru se face în funcţie de felul
informaţiilor solicitate şi la perioade de timp prestabilite.
3.2. Parametrii sunt înregistraţi în documentele corespunzătoare tipului
lor.
3.3. Documentele de înregistrare se semnează şi se predau ierarhic,
Pagina 18 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Parametrii de lucru:
- presiunea apei în diverse puncte şi unităţi de măsură;
- volumul de apă înregistrat de un apometru;
- viteza apei pe anumite tronsoane şi prin anumite armături;
- calităţile apei potabile: culoarea, mirosul, turbiditatea;
Aparatura de măsură din dotare:
- manometre (diverse domenii de măsură);
- apometre cu citire directă sau indirectă.
Felul informaţiilor solicitate:
- măsurare, evaluare parametri din diverse locuri şi în anumite perioade de timp;
- verificare stare de funcţionare a unor tronsoane de reţea, instalaţii interioare sau armături.
Documente de înregistrare:
- ordine de lucru;
- tabele;
- schiţe;
- fişe.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- parametrii de funcţionare şi exploatare ai reţelelor de apă;
- citirea aparatelor de măsură: manometre, apometre.
La evaluare se va urmări:
- consecvenţa şi rigurozitatea în identificarea în teren a parametrilor de lucru, înregistrarea şi catalogarea
informaţiilor;
- capacitatea de a face corelări între parametrii funcţionali ai unei instalaţii de alimentare cu apă;
- modul de efectuare a controlului parametrilor funcţionali din reţelele de alimentare cu apă.
_
Pagina 19 din 35
Diagnosticarea disfuncţionalităţilor din reţelele de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea disfuncţionalităţilor. 	1.1. Presiunea apei din reţea se măsoară în locuri prestabilite şi accesibile
cu aparate de măsură echipate corespunzător.
1.2. Aparatele de măsură se folosesc conform instrucţiunilor şi situaţiei
din teren pentru a asigura o măsurare corectă a presiunii apei din reţea.
1.3. Abaterile valorilor măsurate faţă de parametrii proiectaţi de
funcţionare sunt analizate pentru identificarea disfuncţionalităţilor.
2. Eliminarea disfuncţionalităţilor de 	2.1. Disfuncţionalităţile de manevră sunt eliminate prin manevrarea
manevră. 	armăturilor din reţeaua de alimentare cu apă prin aducerea lor la poziţia
normală de funcţionare.
2.2. Eliminarea disfuncţionalităţilor de manevră dintr-o zonă de reţea se
face concomitent cu măsurarea şi evaluarea presiunii apei.
2.3. Disfuncţionalităţile de manevră care nu pot fi eliminate se transmit
ierarhic conform R.O.F.
3. Constatarea naturii 	3.1. Constatarea naturii disfuncţionalităţii se face prin observare directă şi
manevrare armătură.
3.2. În situaţia în care nu se poate executa manevra unei armături se
constată natura disfuncţionalităţi.
Pagina 20 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Aparate de măsură echipate corespunzător: manometre 0 - 10 atm, sonde şi traductoare de diverse tipuri.
Disfuncţionalităţi:
- de manevră: armături în poziţie diferită de poziţia normală (închise sau deschise);
- armături blocate;
- blocarea accesului la armături;
- robinete cu sertarul căzut.
Disfuncţionalităţile care nu se pot elimina prin manevre:
- avarii cu pierderi de apă: - vizibile;
- ascunse;
- avarii fără pierderi de apă: - colmatarea secţiunii conductei de apă.
Armăturile care se manevrează:
- hidranţi (aerisiri);
- vane.
Utilaje, echipamente, AMC-uri, SDV-uri:
- pompe de epuisment, vidanjă;
- echipamente pentru montarea manometrelor la armături;
- manometre;
- chei de vane, de hidranţi, mufe.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- modul de funcţionare a reţelelor de alimentare cu apă.
- tipurile de disfuncţionalităţi posibile:
La evaluare se va urmări:
- cunoaşterea modului de executare a operaţiilor specifice OCR în diverse situaţii şi anotimpuri pentru
diagnosticarea corectă a disfuncţionalităţilor din reţelele de alimentare cu apă.
_
Pagina 21 din 35
Executarea lucrărilor de dezinfectare a tronsonului de reţea alimentare cu apă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea tronsoanelor de 	1.1. Identificarea tronsoanelor de dezinfectat, se face în teren pe baza
dezinfectat. 	adresei primite prin dispoziţie de lucru.
1.2. Identificarea şi localizarea armăturilor reţelei aferente tronsonului, se
face corect pentru evitarea pătrunderii soluţiei dezinfectante la
consumatori.
1.3. Starea de funcţionare a armăturilor tronsonului de dezinfectat, se
2. Pregătirea soluţiilor. 	2.1. Pregătirea soluţiilor, se face funcţie de dezinfectant conform analizei
de laborator.
2.2. Pregătirea soluţiilor, se face în teren (la faţa locului) în condiţii de
siguranţă.
2.3. Cantităţile substanţelor din soluţie se stabilesc pe baza volumului de
apă din tronson conform recomandărilor laboratorului de analiză.
3. Dozarea soluţiilor. 	3.1. Dozarea soluţiilor se face în funcţie de dezinfectant, mod de
introducere şi doză minimă admisă.
3.2. Concentraţia soluţiei se uniformizează prin manevre repetate a
armăturilor pentru amestecarea soluţiei.
3.3. Modul de dozare se face prin observarea vizuală şi olfactivă a soluţiei
în anumite puncte.
4. Alegerea procedurii de dezinfectare. 	4.1. Alegerea procedurii de dezinfectare se face funcţie de starea
tronsonului.
4.2. Alegerea procedurii de dezinfectare se face în funcţie de dotarea cu
armături specifice reţelei.
4.3. Alegerea procedurii de dezinfectare se face în funcţie de posibilităţile
tehnico-materiale ale unităţii.
Pagina 22 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Substanţele folosite la dezinfectarea apei:
- clor (butelii);
- cloramină;
- hipermanganat de potasiu;
- clorură de var.
Tipul tronsonului:
- tronson nou, nepus în funcţiune la care s-a asigurat spălarea şi curăţirea mecanică;
- tronson în funcţiune izolat prin închiderea vanelor şi blindarea lor.
Armăturile folosite la dezinfectare:
- vane de aerisiri;
- hidranţi;
- goliri.
Calităţile apei potabile urmărite. Apa potabilă nu trebuie să aibă gust şi miros şi trebuie să fie limpede şi incoloră.
Scule şi dispozitive folosite la dezinfectare:
- truse chei vane OCR;
- recipienţi pentru manipulare şi prepararea soluţiei;
- saci polietilenă, găleţi, pâlnii, cântar.
Echipament de protecţie:
- mănuşi;
- halat;
- mască gaze;
- cizme cauciuc.
Măsuri de corecţie:
- blindare armături cu blinduri;
- montare flanşe oarbe;
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- tehnologia de dezinfectare
În procesul de evaluare se va urmări:
- modul de execuţie a lucrărilor de dezinfectare în vederea asigurării condiţiilor de potabilitate.
Pagina 23 din 35
Executarea lucrărilor de spălare la reţelele de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea tronsonului de spălare. 	1.1. Identificarea tronsonului de spălare se face în teren pe baza adresei
primite prin dispoziţia de lucru şi configuraţia reţelei.
1.2. Identificarea tronsonului se face funcţie de tipul acestuia.
1.3. Identificarea tronsonului se face concomitent cu identificarea
armăturilor folosite la spălare.
2. Acţionarea armăturilor pentru 	2.1. Acţionarea armăturilor pentru spălare se face respectându-se
instrucţiunile de manevră ale armăturilor.
2.2. Dispozitivele utilizate pentru spălare se montează corespunzător
înainte de operaţia de spălare.
2.3. Acţionarea armăturilor pentru spălare se face prin deschiderea
acestora şi menţinerea în poziţie deschis până la limpezirea apei.
2.4. Închiderea armăturilor şi demontarea echipamentelor de spălare, se
face corespunzător procedurilor după terminarea operaţiilor de spălare.
3. Observarea parametrilor calitativi ai 	3.1. Observarea parametrilor calitativi ai apei se face direct vizual şi
apei. 	olfactiv.
3.2. Evaluarea valorilor parametrilor calitativi se face prin raportarea la
calităţile apei potabile din STAS 1392-91 referitoare la turbiditate,
culoare, miros.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Tipul tronsoanelor de spălare:
- capete terminus;
- circuit;
- nepus în funcţiune.
Armăturile folosite la spălare:
- hidranţi;
- goliri;
- aerisiri.
Echipamente de spălare:
- gât lebădă;
- furtun pompieri.
Utilaje: - pompe epuisment;
- vidanje.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- tehnologia de spălare.
În procesul de evaluare se va urmări:
- modul în care se execută spălarea tronsonului de alimentare cu apă.
_
Pagina 24 din 35
Executarea lucrărilor preliminare pentru accesul la armături
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea tipului de lucrări 	1.1. Stabilirea tipului de lucrări preliminare - se face pe baza informaţiilor
preliminare. 	din teren actualizate.
1.2. Tipurile de lucrări preliminare se stabilesc în funcţie de operaţia ce
urmează a se executa, avându-se în vedere anotimpul, perioada
(zi/noapte) şi dotarea cu mijloace de transport.
1.3. Stabilirea lucrărilor preliminare se face astfel ca acestea să se execute
la timp.
1.4. Anumite lucrări preliminare se pot stabili pentru execuţie numai în
cazul în care vor fi necesare (accidental) funcţie de starea armăturilor şi
reţelei.
2. Executarea lucrărilor preliminare. 	2.1. Accesul la armături se verifică periodic.
2.2. Lucrările de asigurare a accesului la armături se execută înaintea
lucrărilor de manevrare armături.
2.3. Lucrările de preliminare cuprind şi verificarea funcţionării
armăturilor în vederea semnalizării defecţiunilor identificate.
2.4. Lucrările preliminare se execută cu scule corespunzătoare operaţiilor
de executat.
Pagina 25 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Operaţiile de executat:
- manevrare armături de diverse tipuri, diametre şi funcţiuni în situaţie de avarii cu pierderi mari, mici de 	apă
sau nu;
Mijloace de transport pentru:
- muncitori;
- scule;
- dispozitive;
- utilaje.
Lucrările preliminare : - asigurare acces, reperare în teren, deblocarea capacelor metalice de protecţie de diverse
materiale, scoaterea acestor capace, scoaterea apei şi nămolului dacă este cazul, curăţirea capetelor de montare
dispozitive de acţionare, acţionarea vanelor contra refulării.
Scule şi dispozitive utilizate pentru executarea lucrărilor:
- truse chei vană;
- diverse tipuri chei vană;
- lopeţi;
- răngi;
- târnăcoape.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- traseele reţelelor de alimentare cu apă şi componentele reţelei de apă;
- regimul de presiune optim al reţelei în zona de referinţă.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de executare corectă a lucrărilor preliminare pentru accesarea armăturilor din reţelelor de distribuţie
a apei.
_
Pagina 26 din 35
Izolarea şi golirea unui tronson din reţeaua de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
Unitatea defineste activitatea de izolare a unui tronson din reteaua de alimentare cu apă prin închiderea vanelor si
golirea acestuia (prin deschiderea golirilor) în vederea desfăsurării activitătilor de remediere avarii, curătire si
dezinfectare sau de punere în funcţiune a reţelelor noi.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea armăturilor de izolare. 	1.1. Armăturile de izolare tronson se stabilesc în funcţie de locul unde se
va interveni în reţea.
1.2. Accesul la armături se verifică în prealabil pentru a se lua măsuri de
corectare în timp util.
1.3. Delimitarea şi marcarea locului de manevrare armături se execută
conform legislaţiei în vigoare.
1.4. Starea de funcţionare a armăturilor se verifică în prealabil pentru a se
lua măsuri de corectare.
1.5. Anunţarea consumatorilor afectaţi de închiderea apei se face înaintea
efectuării intervenţiei în reţea.
2. Executarea manevrelor de închidere 	2.1. Operaţiile de manevrare armături se execută numai după ce, în
-deschidere. 	prealabil, locul s-a semnalizat corespunzător.
2.2. Manevrele de deschidere sau închidere armături se execută organizat
şi coordonat pentru evitarea disfuncţionalităţilor.
2.3. Operaţiile de manevrare a armăturilor se fac cu respectarea
instrucţiunilor de manevrare şi exploatare.
3. Supravegherea golirii reţelei de 	3.1. Golirea reţelei de alimentare cu apă se realizează prin supravegherea
alimentare cu apă. 	atentă la armăturile specifice.
3.2. Debitele de apă golite prin armăturile reţelei se reglează astfel încât
să nu se producă alte disfuncţionalităţi.
3.3. Dacă golirea reţelei nu se desfăşoară corespunzător, se verifică cu
atenţie manevrele de închidere a armăturilor tronsonului de reţea pentru
depistarea celor care nu închid corespunzător.
Pagina 27 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Armăturile care se manevrează:
- vane de linie, ramificaţie, legătură, asociate;
- hidranţi;
- aerisiri;
- vane de golire.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- traseele reţelelor de alimentare cu apă;
- instrucţiuni de manevrare armături şi exploatare reţele de alimentare cu apă.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de localizare corectă şi în timp util a armăturilor care se manevrează în vederea izolării unui
tronson din reţeaua de apă.
_
Pagina 28 din 35
Prelevarea probelor de apă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea punctelor de prelevare 	1.1. Identificarea punctelor de prelevare se face în teren la adresa din
apă. 	dispoziţia de lucru.
1.2. Identificarea se face prin observare şi verificare directă.
1.3. Identificarea punctelor de prelevare se realizează în funcţie de starea
de funcţionare a armăturilor din zona de reţea prestabilită.
1.4. Punctele de prelevare a probelor identificate se înscriu corect pe
recipienţii de recoltare şi ordinul de lucru.
2. Recoltarea probelor de apă. 	2.1. Recoltarea probelor de apă se face prin manevrarea armăturilor în
condiţiile existente în teren.
2.2. Operaţia de recoltare a probelor de apă se face respectând
instrucţiunile primite.
2.3. La recoltarea probelor se respectă condiţiile de sterilizare.
2.4. Recoltarea probelor se face periodic şi la sesizarea consumatorilor.
3. Aplicarea corecţiilor după analizele 	3.1. Metodele de corecţie se stabilesc în funcţie de recomandările înscrise
apei. 	în buletinul de analiză a apei.
3.2. Aplicarea corecţiilor se execută prin operaţiuni de manevrare a
armăturilor din reţeaua de apă în puncte alese astfel încât să afecteze cât
mai puţin consumatorii de apă.
Pagina 29 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Armăturile care se manevrează:
- vane de golire;
- aerisiri;
- hidranţi;
- robineţii consumatorilor de apă.
Recipienţi de colectare:
- bidoane sterile;
- sticle sterile;
- eprubete sterile.
Metode de corecţie:
- spălare;
- dezinfectare;
- spălare după dezinfectare;
- curăţire mecanică.
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- configuraţia reţelei de apă în vederea localizării punctelor de cotă minimă, dotate cu vane de golire;
- amplasarea armăturilor în reţeaua de apă;
- instrucţiunile specifice de prelevare a probelor de apă.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de a alege corect locul de prelevare şi corectitudinea executării operaţiilor de recoltare a 	probelor
de apă;
- executarea lucrărilor de corecţie în punctele alese astfel încât să afecteze cât mai puţin alimentarea cu apă a
consumatorilor din zonă.
_
Pagina 30 din 35
Reperarea reţelelor de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
Unitatea defineste operatiunile necesare reperării în teren a retelelor de apă în vederea facilitării operatiunilor de
manevrare a armăturilor si semnalizării existentei în teren a retelei de alimentare cu apă în cadrul unitătii de
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea locului de reperare şi a 	1.1. Reperarea se face în locuri accesibile, stabile şi vizibile.
reperelor de marcare.
1.2. Locul de reperare se alege în zona imediat apropiată a armăturilor
reperate.
1.3. Reperele se desenează sau se montează în locurile stabilite
evitându-se deteriorarea acestora.
1.4. Transpunerea pe reper a armăturii marcate se face prin măsurarea
corectă a distanţele de la armătură la locul reperului şi identificarea
corectă a armăturii în teren.
2. Refacerea reperelor. 	2.1. Refacerea reperelor se face în cazul deteriorării în timp sau dispariţiei
prin înscrierea aceloraşi date fără a schimba locul de reperare.
2.2. Refacerea reperelor se face în cazul desfiinţării locului de reperare
prin modificarea corespunzătoare a înscrisurilor pe reper.
3. Jalonarea traseelor 	3.1. Jalonarea se face prin implantarea unor jaloane de-a lungul traseului
reţelei de apă conform planului de situaţie.
3.2. Jalonarea se execută în funcţie de zona în care se găseşte traseul
reţelei de alimentare cu apă.
3.3. Jaloanele se fixează astfel încât să fie vizibile şi să dureze în timp.
3.4. Pentru menţinerea jaloanelor în stare corespunzătoare acestea se
controlează periodic.
Pagina 31 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Armăturile din reţeaua de alimentare cu apă care se reperează:
- diverse tipuri de vane în cămin;
- diverse tipuri de vane în pământ;
- accesele la galeriile edilitare;
- hidranţii.
Locurile de reperare:
- garduri;
- stâlpi;
- ziduri de case.
Zonele în care se jalonează traseele reţelelor de alimentare cu apă:
- locuri virane;
- câmpuri;
- supra şi subtraversări de albii, de râuri, C.F.
Materiale pentru repere şi jaloane:
- vopsea pentru reperele desenate;
- plăcuţe fixe şi plăcuţe mobile pentru reperele confecţionate;
- stâlpi metalici din PC ( 32 mm.
Inscripţionări pe repere:
- tipul armăturii şi diametrul;
- sigla deţinătorului de reţea de apă;
- săgeţile indicatoare;
- distanţele în metri.
Inscripţionări pe jaloane: “APă“
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- tipurile şi traseele reţelelor de alimentare cu apă;
- tipurile de armături;
- simbolurile armăturilor ;
- modul de inscripţionare a reperului desenat sau modul de completare a reperului confecţionat.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea de a alege corect locul de reperare şi corectitudinea în inscripţionarea acestuia, ţinând cont şi de
aspectul estetic;
- executarea reperării fără omisiuni şi fără confuzii cu alte reţele din zonă.
_
Pagina 32 din 35
Repunerea în funcţiune a tronsonului izolat şi golit din reţeaua de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
Unitatea defineste operatiunile de manevrare armături care asigură repunerea în functiune a unui tronson de retea de
alimentare cu apă izolat si golit după executarea lucrărilor de reparatii sau punere în functiune a retelelor nou
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Executarea manevrelor de 	1.1. Executarea manevrelor de umplere - aerisire se face în conformitate
umplere-aerisire. 	cu specificul operaţiilor şi cu respectarea ordinii de priorităţi.
1.2. Executarea manevrelor se iniţiază prin închiderea vanelor de golire
conform procedurilor specifice.
1.3. Umplerea tronsonului se execută prin deschiderea vanelor de
încărcare conform ordinii prestabilite.
2.Realizarea punerii sub presiune. 	2.1. Hidranţii sau vanele de aerisire se închid după evacuarea completă a
aerului din instalaţie.
2.2. Punerea sub presiune se face concomitent cu verificarea lucrării de
reparaţie pentru coordonare în cazurile deficienţelor de reparaţie.
3. Executarea manevrelor de 	3.1. Manevrele de deschidere a vanelor se fac conform ordinii specifice
deschidere a vanelor. 	de deschidere a vanelor din reţea în vederea evitării producerii şocurilor
hidraulice.
3.2. Manevrarea vanelor se realizează prin respectarea instrucţiunilor de
manevră pentru evitarea fenomenelor hidraulice deranjante pentru reţea.
Pagina 33 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiei: OCR
Armăturile care se manevrează:
- vane;
- hidranţi (aerisiri);
- goliri.
Succesiunea operaţiilor de manevră:
- încărcarea cu apă a tronsonului de reţea prin deschiderea vanelor de by-pass, vanelor asociate, vanelor de
linie şi de legătură;
- punerea sub presiune a tronsonului de reţea prin urmărirea modului de aerisire şi închiderea vanelor de aerisire şi
a hidranţilor;
- deschiderea vanelor de linie, ramificaţie şi asociate dinspre zonele cu presiune mică spre zonele cu presiune
mare;
- deschiderea vanelor de linie cu aport mare de apă.
Dispozitive şi scule de manevră:
- diverse tipuri de chei de vană;
- truse chei vană;
- mufe chei vană;
- manele;
- roţi de manevrare.
Fenomene hidraulice deranjante pentru reţea:
- loviturile de berbec care se produc la închiderea/deschiderea vanelor cu aport mare de apă sau datorită
prezenţei aerului în reţea;
- vibraţiile care se datorează strangulării secţiunilor de trecere ale apei;
- cavitaţia care se datorează diferenţelor mari de presiune pe secţiuni de trecere ale apei mici (cazul vanelor
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare cunoştinţe privind:
- configuraţia reţelei de apă din teren şi funcţiunile armăturilor;
- sistemul de alimentare cu apă al zonei în care este localizată avaria;
- felul consumatorilor afectaţi de lipsa de apă pe perioada reparaţiilor.
În procesul de evaluare se va urmări:
- capacitatea respectării ordinii de priorităţi în execuţia manevrelor în vederea evitării punerii în suprapresiune a
reţelei şi în vederea evitării producerii loviturii de berbec la repunerea în funcţiune a tronsonului avariat.
_
Pagina 34 din 35
Supravegherea funcţionării reţelei de alimentare cu apă
Descrierea unităţii
Unitatea defineste activitatea de exploatare a retelei de alimentare cu apă care se referă la o supraveghere atentă a
stării conductelor si parametrilor functionali ai retelei pentru depistarea zonelor unde se produce încetinirea sau
întreruperea circuitului de apă si la verificarea stării armăturilor.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea circulaţiei apei în 	1.1. Parametrii apei la consumatorii dezavantajaţi se constată vizual
conducte. 	pentru verificarea circulaţiei apei în conducte.
1.2. Circulaţia apei în conducte se verifică prin observarea şi corelarea
parametrilor apei constataţi la consumatori şi capetele de reţea ce permit
verificări aflate pe traseul verificat.
1.3. Stabilirea locurilor cu deficienţe de circulaţie a apei în conducte se
face prin manevre şi încercări succesive.
2. Controlul presiunilor în conducte. 	2.1. Controlul presiunilor în conducte se face prin măsurarea presiunilor
în puncte caracteristice, periodic, la orele de consum maxim.
2.2. Măsurarea presiunilor se face cu aparate corespunzătoare prin
urmărirea atentă a valorilor la intervale de timp pe toată durata de timp
stabilită.
2.3. Valorile de presiune şi timpul se corelează între ele întocmindu-se
curbe izobare şi stabilesc zonele defavorizate din reţeaua controlată.
3. Verificarea stării armăturilor din 	3.1. Verificarea stării armăturilor se face vizual prin observarea
reţelele de alimentare cu apă. 	neconformităţilor.
3.2. Starea de funcţionare a armăturilor se constată prin manevrarea
acestora şi sesizarea eventualelor deficienţe de manevrare.
3.3. Deficienţele de neetanşeităţi la închis pentru armăturile din reţea cu
acest rol se constată prin urmărirea continuă a manifestării parametrilor
reţelei la manevrarea completă.
4. Verificarea punctelor de livrare a 	4.1. Punctele de livrare a apei direct din reţea se verifică periodic, prin
apei direct din reţea. 	observarea stării de funcţionare a acestora.
4.2. Neconformităţile constatate la punctele de livrare a apei direct din
reţea se reglementează prin măsuri specifice.
4.3. Constatarea stării de funcţionare se face prin operaţii specifice.
Pagina 35 din 35
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor: IAA/OCR
Parametrii apei supravegheaţi - presiune, culoare, miros, temperatură, grad de tulbureală, suspensii.
Capete de reţea ce permit verificări - hidranţi, aerisiri, goliri cu armături în stare de funcţionare.
Periodicitatea de măsurare a presiunii - 1 - 2 ani.
Durata de măsurare - 1 zi, 1/2 zi - de obicei vara iulie, august.
Puncte caracteristice - hidranţi, aerisiri.
Puncte de livrare a apei direct din reţea:
- hidranţi folosiţi de pompieri, de societăţile de salubritate şi întreţinere spaţii verzi, de alimentare cu apă a
şantierelor de construcţii;
- cişmele publice: de stradă, cu jet;
- fântâni ornamentale.
Manifestarea parametrilor reţelei la manevrarea armăturilor:
- vibraţii;
- zgomote (care pot indica prezenţa suspensiilor solide);
- diferenţe de presiune.
Măsuri specifice de reglementare a neconformităţilor constatate la punctele de livrare a apei direct din reţea:
- reglarea debitului de apă;
- atenţionarea consumatorului de apă;
- înştiinţarea şefului ierarhic.
Operaţii specifice de constatare a stării de funcţionare a punctelor de livrare a apei direct din reţea:
- manevrare: hidranţi şi cişmele stradale;
- verificare: - funcţionare apometru pentru hidranţii de alimentare cu apă a şantierelor şi branşamentelor
fântânilor ornamentale;
- instalaţie interioară de alimentare cu apă din şantier şi a fântânilor cu jet (inclusiv modul de 	scurgere
a apei).
Ghid pentru evaluare
Sunt necesare: - experienţă în exploatarea instalaţiilor de alimentare cu apă;
- cunoştinţe minime de hidraulică privind transportul apei sub presiune;
- orientare în teren şi capacitate de decizie în situaţii deosebite.
La evaluare se va urmări:
- cunoaşterea modului de verificare a circulaţiei apei prin reţea;
- modul de citire şi interpretare ai parametrilor reţelei de alimentare cu apă.
_