SO CULT 10, 1/31
Standard ocupaţional
RESTAURATOR ŞARPANTE ŞI STRUCTURI DIN LEMN
În sectorul: CULTURĂ, ARTIZANAT ŞI MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE
Cod:....................
Data aprobării:..........................................
Denumirea document:...............................
Versiunea 0
Data de revizuire preconizată : Octombrie 2013

SO CULT 10, 2/31
Iniţiatorul standardului: COMITETUL SECTORIAL „CULTURĂ, ARTIZANAT ŞI
MEŞTEŞUGURI TRADIŢIONALE”
Expertul coordonator pe sector: POPOIU PAULINA, cercetător, director general Muzeul
Naţional al Satului Dimitrie Gusti
Realizatorii standardului ocupaţional: POPOIU PAULINA, cercetător, director general
Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti
Verificatorii standardului ocupaţional:Karl Heintz, Preşedintele Patronatului Bijutierilor
Autorul calificării: POPOIU PAULINA, cercetător, director general Muzeul Naţional al
Satului Dimitrie Gusti
Denumirea Analizei ocupaţionale: Restaurator şarpante şi structuri din lemn
Data elaborării Analizei ocupaţionale: Aprilie 2008
Responsabilitatea pentru conţinutul acestui standard ocupaţional şi al calificărilor bazate pe
acest standard ocupaţional revine Comitetului sectorial.
Comisia de validare
 	Leonard Paduret , Uniunea Sindicală din Ramura Cultură USRC, Preşedinte
 	Istrate Florin , Federatia Sindicatelor Artistilor Interpreti din Romania – FAIR, membru
 	Costoiu Puiu, Centrul de Pregătire Profesionala in Cultura, Membru
Data validării: 17.07.2008

SO CULT 10, 3/31
Descrierea ocupaţiei:
Restauratorul de şarpante şi structuri din lemn 	îşi desfăşoară activitatea 	în cadrul
echipelor de meşteri populari 	în forme de organizare a activităţii conform legislaţiei în
vigoare (de regulă asociaţii familiale ) sau ca angajat în cadul unor societăţi comerciale care
au ca obiect de activitate restaurarea 	construcţiilor din patrimoniul naţional . El lucrează de
regulă 	în cadrul unei echipe sub supravegherea maistrului sau/şi a şefului de echipă.
Restauratorul de şarpante şi structuri din lemn intervine asupra structurilor şarpantelor
şi învelitorilor din lemn degradate, din compunerea 	construcţiilor din patrimoniul naţional
pentru a le aduce la forma, aspectul şi starea de conservare pe care acestea le-au avut înainte
de degradare. 	El acţionează atât asupra construcţiilor din patrimoniul naţional 	realizate în
întregime din lemn, cum sunt obiectivele de arhitectură ţărănească şi bisericile de lemn, cât
şi asupra părţilor constructive ale monumetelor de zidărie 	cum sunt 	castelele şi cetăţile
medievale, ansamblurile mânăstireşti etc. Totodată el acţionează asupra şarpantelor 	şi
învelitorilor 	de lemn. 	Structurile 	la care intervine sunt diverse : pereţi, planşee, bolţi,
cupole, structuri gen schelet la turnuri, porticuri, 	drumuri de strajă 	etc Caracteristic acestei
ocupaţii este faptul că sunt folosite de obicei unelte manuale tradiţionale cum ar fi : sustacul
(metrul) , de obicei din lemn, necesar diferitelor măsurători, teuca -lemn scobit în care se
păstrează culoarea (de regulă neagră)- cu care se marchează stâlpii înainte de fasonare,
securea de două mânuiri folosită la cioplirea şi crestarea buştenilor, fierăstrăul de crăpat -
numit şi draici , utilizat la tăiatul pe lung al butucilor şi la confecţionarea scândurilor;
joagărul folosit la tăierea transversală a butucilor sau a lemnelor mai groase; barda mare care
serveşte la netezirea şi fasonarea grinzilor; barda mică , necesară la finisarea lemnului cioplit;
rindeaua mare şi rindeaua mică , care se utilizează la netezirea scândurilor, sfredelul mare şi
sfredelul mic care se utilizează la găurirea materialului lemnos , fierăstrăul de mână etc.
Restauratorul de şarpante şi structuri din lemn înlocuieşte , îmbină, presează, încleiază,
ajustează şi finisează elemente ale monumentului 	supuse restaurării . 	Totodată produce şi
repară elemente ale construcţiei din lemn/şarpantei de diverse dimensiuni.
Restauratorul şarpante şi structuri din lemn dovedeşte competenţe cheie de comunicare
în 	diverse 	contexte 	profesionale 	în 	care 	este 	necesar 	să 	utilizeze 	corect 	limbajul 	de
specialitate, 	efectueză 	calcule 	matematice 	simple 	pentru 	determinarea 	unor 	consumuri
specifice de materiale şi manoperă sau diverse calcule pentru realizarea structurilor de
rezistenţă din lemn etc. şi este capabil să-şi planifice corect etapele activităţii zilnice
încadrându-se în timpul alocat fiecăreia în parte pentru respectarea termenului final al
lucrărilor. Totodată, 	conştientizează propriul proces de învăţare, identificând oportunităţile
disponibile pentru dobândirea, prelucrarea şi asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi.
Principalele activităţi pe care restauratorul le desfăşoară sunt :
 	Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă ETC
 	Aplicarea normelor de protecţie a mediului
 	Întreţinerea echipamentelor de lucru
 	Asigurarea calităţii lucrărilor executate
 	Organizarea locului de muncă
 	Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea restaurării
 	Confecţionarea elementelor din lemn necesare pentru restaurare
 	Restaurarea structurilor din lemn
 	Restaurarea şarpantelor
 	Restaurarea învelitorilor din lemn

SO CULT 10, 4/31
Lista unităţilor de competenţă
Unităţile de competenţă cheie
Titlul unităţii 1: Comunicare în limba oficială
Titlul unităţii 2: Competenţa de a învăţa
Titlul unităţii 3: Competenţe de bază în matematică ştiinţă şi
tehnologie
Cod de referinţă
Unităţile de competenţă generale
Titlul unităţii 1: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea
şi securitatea în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Titlul unităţii 2: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Titlul unităţii 3 Întreţinerea echipamentelor de lucru
Titlul unităţii 4: Asigurarea calităţii lucrărilor executate
Titlul unităţii 5: Organizarea locului de muncă
Titlul unităţii 6 : Aprovizionarea cu mijloace de muncă
Cod de referinţă
Unităţile de competeneţă specifice
Titlul 	Unităţii 	1: 	Executarea 	lucrărilor 	pregătitoare 	în 	vederea
restaurării
Titlul Unităţii 2: Confecţionarea elementelor din lemn necesare
pentru restaurare
Titlul Unităţii 3 : Restaurarea structurilor din lemn
Titlul Unităţii 4: Restaurarea şarpantelor
Titlul Unităţii 5 :Restaurarea învelitorilor din lemn
Cod de referinţă

SO CULT 10, Pag 5 din 31
APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA
ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare 	pentru aplicarea corectă la locul de muncă a
prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă , în scopul evitării producerii accidentelor,
aplicării măsurilor de protecţie împotriva efectelor toxice ale substanţelor chimice utilizate, acordării de
prim ajutor, precum şi al intervenirii în cazul situaţiilor de urgenţă.
NIVELUL UNITĂŢII - 3
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Aplică prevederile
legale, referitoare la
sănătatea şi securitatea în
muncă
1.1 Însuşirea 	normelor referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă este
realizată prin participarea la instruiri
periodice, pe teme specifice locului de
muncă.
1.2 Echipamentul de lucru şi protecţie,
specific activităţilor de la locul de
muncă este asigurat, conform
prevederilor legale.
1.3 Mijloacele de protecţie şi de
intervenţie sunt verificate, în ceea ce
priveşte starea lor tehnică şi modul de
păstrare, conform cu recomandările
producătorului şi adecvat procedurilor
de lucru specifice.
1.4 	Situaţiile de pericol sunt
identificate şi analizate, în scopul
eliminării imediate.
1.5 Situaţiile de pericol, care nu pot fi
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- Normele de sănătate şi securitate
în muncă 	şi pentru situaţii de
urgenţă.
- Legislaţia şi procedurile de lucru
specifice locului de muncă.
--Semnificaţia mijloacelor de
semnalizare
- Particularităţile locului de muncă
- Aplicarea prevederilor legale,
referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă se face cu
conştiinciozitate
- Înlăturarea factorilor de risc este
făcută cu responsabilitate.
- Intervenţia în caz de accident cu
promptitudine şi responsabilitate,

SO CULT 10, Pag 6 din 31
eliminate imediat, sunt raportate
persoanelor abilitate în luarea deciziilor.
2. Reduce factorii de risc
de la locul de muncă
2.1 Identificarea factorilor de risc este
realizată în funcţie de particularităţile
locului de muncă.
2.2 Raportarea factorilor de risc este
făcută pe cale orală sau scrisă, conform
procedurilor interne.
2.3 Înlăturarea factorilor de risc este
făcută, conform reglementărilor în
vigoare.
3 Intervine în caz de
accident
3.1 Accidentul este semnalat, cu
promptitudine, personalului specializat
şi serviciilor de urgenţă.
3.2 Măsurile de evacuare, în situaţii de
urgenţă, sunt aplicate, corect, respectând
procedurile specifice.
3.3 	Măsurile 	de 	prim 	ajutor 	sunt
aplicate, în funcţie de tipul accidentului,
conform 	limitelor 	prevăzute 	de
legislaţia în vigoare.
3.4 Pe timpul intervenţiei se are în
vedere , evitarea agravarii situaţiei deja
create şi accidentarea altor persoane.
Gama de variabile:
Documentaţie de referinţă: legea securităţii şi sănătăţii în muncă, NSSM şi în domeniul situaţiilor de urgenţă, regulament de ordine interioară (
ROI ) al beneficiarului , fişa postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Riscuri:pericol de lovire, cădere de la înălţime, pericol de alunecare, tăiere cu scule şi unelte conţinând părţi metalice / ascuţite, pericol de cădere
de materiale şi obiecte de la înălţime, etc.
Factori de risc referitori la: sarcina de muncă, mediul de muncă, temperatură, zgomote, etc.
Particularităţile locului de muncă: în interiorul unor clădiri, manevrări de obiecte cu risc, condiţii de luminozitate etc.
Situaţii de urgenţă: accidente, cutremure, incendii, inundaţii etc.
Echipamentul individual de protecţie a muncii: salopetă , măşti de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi etc.
Persoane abilitate: şef de echipă, maistrul, responsabili NSSM şi situaţii de urgenţă,etc.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii în funcţie de specificul condiţiilor de lucru.

SO CULT 10, Pag 7 din 31
Persoane abilitate: maistru, manager, responsabilii cu activitatea de SSM/ PSI, şeful formaţiei de pompieri etc.
Servicii de urgenţă: ambulanţă, pompieri, protecţie civilă, etc.
Tipuri de accidente: loviri, răniri, fracturi etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)

SO CULT 10, Pag 8 din 31
APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru aplicarea normelor de protecţie a mediului,
în scopul diminuării riscurilor de mediu precum şi a consumului de resurse naturale
NIVELUL UNITĂŢII – 3
Lucrătorul îşi asumă
responsabilitatea pentru
îndeplinirea sarcinilor şi îşi
adaptează propriul comportament
la circumstanţe în cursul rezolvării
problemelor
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Aplică normele de protecţie a
mediului
1.1 Problemele de mediu, asociate
activităţilor desfăşurate, sunt
identificate corect, în vederea
aplicării normelor de protecţie
1.2 Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite, prin
instructaje periodice pe tot
parcursul executării lucrărilor de
restaurare.
1.3 Normele de protecţie a
mediului sunt aplicate, corect,
evitându-se impactul nociv asupra
mediului înconjurător zonei de
lucru.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- 	Legislaţia de mediu şi
procedurile de lucru specifice
locului de muncă .
- 	Particularităţile locului de
muncă
- 	Efectele materialelor folosite
asupra mediului
Problemele de mediu, asociate
activităţilor desfăşurate sunt
identificate cu atenţie.
Normele de protecţie a mediului
sunt însuşite, cu responsabilitate.
Intervenţia pentru aplicarea de
măsuri reparatorii se desfăşoară cu
promptitudine.
Diminuarea pierderilor de resurse
naturale este urmărită cu
conştiinciozitate.
2.Acţionează pentru diminuarea
riscurilor de mediu
1 Aplicarea procedurilor de
recuperare a materialelor
refolosibile se face adecvat
specificului activităţilor derulate.
2.2 Reziduurile rezultate din
activităţile de la locul de muncă

SO CULT 10, Pag 9 din 31
sunt manipulate şi depozitate,
fără afectarea mediului
înconjurător.
2.3 Intervenţia pentru aplicarea de
măsuri reparatorii a mediului
înconjurător se face în
conformitate cu procedurile
interne ale beneficiarului şi
prevederile legislaţia în vigoare.
2.4 Intervenţia pentru aplicarea
de măsuri reparatorii se
desfăşoară, evitând agravarea
situaţiei deja create.
3. Acţionează pentru
diminuarea consumului de
resurse naturale
3.1 Situaţiile în care se pot
produce pierderi de materiale sunt
identificate permanent
3.2 Utilizarea resurselor naturale
se face judicios.
3.3. Acţiunea pentru diminuarea
pierderilor de resurse naturale se
face permanent, conform
procedurilor specifice.
Gama de variabile:
Probleme de mediu: aglomerări de deşeuri greu degradabile, afectarea mediului prin produse chimice toxice, defrişări nepermise în zona
amenajării şantierulu etc.
Activităţi desfăşurate: amenajarea şantierului, montare/demontare schele, lucrări de liftare, desfacerea şi montarea structurilor de lemn etc.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii ale beneficiarului în funcţie 	de specificul condiţiilor de
lucru.
Măsuri reparatorii: colectarea deşeurilor, înlăturarea substanţelor toxice, delimitarea frontului de lucru utilizând apărători etc.
Resurse naturale: lemn, apă etc.
Riscurilor de mediu: poluarea apei prin aruncare de deşeuri, distrugerea parţială a vegetaţiei din zona şantierului, degradarea solului etc.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversităţii, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:

SO CULT 10, Pag 10 din 31
- 	observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
chestionarea candidatului (test scris, interviu)
ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descriere a unităţii de competenţă:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru verificarea stării echipamentului de lucru, aplicarea
procedurilor de întreţinere şi informarea asupra defectării acestuia , în vederea asigurării funcţionării la parametrii
normali.
NIVELUL
UNITĂŢII 2
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Verifică starea de funcţionare
a echipamentului de lucru
1.1.Echipamentele 	de 	lucru 	sunt 	verificate, 	cu
atenţie, din punct de vedere al integrităţii şi gradului
de uzură.
1.2.Echipamentele sunt selecţionate cu discernământ
în vederea înlocuirii / reparării acestora de către
personalul abilitat.
1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificată
permanent, cu responsabilitate, pentru menţinerea
siguranţei în utilizarea acestora pe parcursul
executării lucrărilor.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Unelte, scule ,
echipamente auxiliare
folosite in activităţile
specifice,
-Parametrii, instrucţiuni de
exploatare
Starea echipamentului
de lucru este verificată
zilnic cu atenţie.
Procedurile de
întreţinere sunt
aplicate cu
responsabilitate şi
atenţie.
Informarea asupra
deteriorării/ defectării

SO CULT 10, Pag 11 din 31
2. Aplică procedurile de
întreţinere a echipamentului de
lucru
2.1. 	Procedurile 	de 	întreţinere 	sunt 	aplicate 	în
condiţii de siguranţă, în locuri special amenajate.
2.2. 	Procedurile 	de 	întreţinere 	sunt 	selectate 	în
funcţie 	de 	tipul 	echipamentelor 	de 	lucru, 	în
conformitate cu indicaţiile producătorilor.
2.3. Prevederile prescripţiilor tehnice ale
echipamentelor de lucru sunt aplicate în mod
adecvat.
2.4. Deficienţele minore identificate pe parcursul
aplicării procedurilor de întreţinere sunt remediate
prin intervenţie personală.
echipamentului de
lucru se realizează cu
promptitudine.
3. Informează asupra
deteriorării/ defectării
echipamentului de lucru
3.1 Informarea asupra defectării echipamentului de
lucru este făcută cu claritate persoanelor abilitate,
conform reglementărilor interne de la locul de
muncă.
3.2 Informarea privind starea echipamentului este
corectă şi la obiect.
Gama de variabile:
Echipamente de lucru: scule, unelte, dispozitive, echipamente auxiliare (scripeţi, cricuri) etc
Personal abilitat: mecanici, dulgheri, lăcătuşi etc.
Starea echipamentelor: integritate, grad de uzură, diverse defecte etc.
Proceduri de întreţinere: curăţire uscată, frecare cu peria, ascuţire, reparare, ungere, înlocuire subansamble etc.
Deficienţe minore: tocirea părţilor ascuţite, desprinderea unor părţi componente ale uneltelor, ancrasarea, deformarea, ştirbirea etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- chestionarea candidatului (test scris, interviu)

SO CULT 10, Pag 12 din 31
ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE
(unitate de competenţă generală)
Descriere a unităţii de competenţă:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru asigurarea cerinţelor de calitate ale lucrărilor
specifice,prin aplicarea corectă a procedurilor tehnice de asigurarea calităţii în vederea eliminării/remedierii defectelor.
NIVELUL
UNITĂŢII 	3
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de
vedere al atitudinilor
necesare
1. Identifică cerinţele de calitate
specifice
1.1. Cerinţele de calitate sunt identificate corect,
prin studierea prevederilor referitoare la calitatea
lucrărilor, din proiectul de restaurare.
1.2. Cerinţele de calitate sunt identificate, pe baza
indicaţiilor din fişele tehnologice, desenul de
execuţie şi procedurile de control.
1.3. Cerinţele de calitate sunt identificate conform
normelor privind abaterile şi toleranţele admisibile
la operaţiile tehnologice de execuţie.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Criterii şi reglementări
naţionale, standarde tehnice.
- Proceduri de lucru,
proceduri de control,
tehnologie de lucru etc.
- Proceduri tehnice de
asigurare a calităţii.
- Desen tehnic.
- Tehnologii de execuţie.
Cerinţele de calitate
sunt identificate cu
atenţie şi
responsabilitate.
Procedurile tehnice de
asigurare a calităţii
sunt aplicate cu
responsabilitate.
Verificarea calităţii
lucrărilor executate se
realizează cu
responsabilitate.
Verificarea calităţii
lucrărilor se realizează
cu exigenţă şi atenţie.
Eventualele defecte
constatate sunt
remediate cu
2. Aplică procedurile tehnice de
asigurare a calităţii
2.1. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii sunt
aplicate, în funcţie de tipul lucrării de executat.
2.2. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii sunt
aplicate permanent, pe întreaga derulare a lucrărilor,
în vederea asigurării cerinţelor de calitate specifice
acestora.
2.3. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii
lucrărilor sunt aplicate respectând precizările din
documentaţia tehnică specifică.

SO CULT 10, Pag 13 din 31
3. Verifică calitatea lucrărilor
executate
3.1 Verificarea calităţii lucrărilor executate se
realizează pe toate operaţiile.
3.2. Verificarea se realizează, prin aplicarea
metodelor adecvate tipului de lucrare executată şi
caracteristicilor tehnice urmărite.
3.4. Verificarea calităţii lucrărilor executate se
realizează conform planului
promptitudine şi
responsabililitate.
4. Remediază defectele
constatate
4.1. Eventualele defecte constatate sunt remediate
permanent, pe parcursul derulării lucrărilor.
4.2. 	Defectele 	identifciate 	sunt 	eliminate 	prin
depistarea şi înlăturarea cauzelor care le generează.
4.3. Lucrările executate îndeplinesc condiţiile de
calitate impuse de tehnologia de execuţie şi normele
de calitate specifice.
Gama de variabile:
Cerinţe de calitate: caiete de sarcini, norme interne, criterii şi reglementări interne, criterii şi reglementări naţionale, standarde tehnice, alte
specificaţii.
Tipul lucrării de executat: identificarea cerinţelor de calitate, aplicarea procedurilor tehnice de asigurare a calităţii, verificarea calităţii lucrărilor
executate, remedierea deficienţelor constatate.
Documentaţia tehnică specifică: programul de control al calităţii lucrărilor pe faze determinate (anexa la proiectul de restaurare) , proceduri de
lucru, proceduri de control, tehnologie de lucru, desene de execuţie, specificaţii tehnice etc.
Calitatea execuţiei se referă la: dimensiuni, formă, aspect, calitate material, caracteristici tehnice etc.
Deficienţe posibile: montare incorectă a elementelor , dimensiuni incorecte, neplaneitate, dezaliniere, defecte apărute în urma montajul, etc.
Metode de verificare a calităţii execuţiei: vizual, măsurare, verificare cu scule şi echipamente adecvate fiecărui tip de lucrare.
Scule şi echipamente pentru controlul / verificarea calităţii lucrărilor efectuate: dreptar, ruletă, metru liniar, nivelă cu bulă de aer, fir cu plumb,
furtun de nivel etc.
Cauze care generează deficienţe: material lemnos necorespunzător , nerespectarea tehnologiei de lucru, scule necorespunzătoare diverse erori
umane, etc.
Caracteristici tehnice urmărite: corectitudinea execuţiei din punct de vedere al dimensiunilor, formei, aspectului şi calitatăţii materialului.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- chestionarea candidatului (test scris, interviu)

SO CULT 10, Pag 14 din 31

SO CULT 10, Pag 15 din 31
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare 	pentru asigurarea desfăşurării fluente a activităţilor
la locul de muncă, în funcţie de lucrările de realizat.
NIVELUL UNITĂŢII - 2
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Identifică particularităţile
locului de muncă
1.1. Particularităţile locului de muncă sunt
identificate avându-se în vedere toate
aspectele relevante pentru desfăşurarea
activităţilor.
1.2. Spaţiul de derulare a activităţilor este
identificat corect, funcţie de tipul 	şi
succesiunea operaţiilor de executat
1.3 Particularităţile locului de muncă sunt
identificate în raport cu cele
regulamentare
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Metodologia de lucru
- Organizarea locului de
muncă.
- Caracteristicile materialelor
folosite
-Modul de intrebuinţare a
mijloacelor de muncă
-Caracteristicile lucrărilor de
executat
Particularităţile locului de muncă
sunt identificate cu atenţie.
Stabilirea conţinutului activităţii
de realizat este facută cu
responsabilitate
Organizarea spaţiului propriu de
lucru se realizeză cu
profesionalism
2. Stabileşte conţinutul
activităţii de realizat
2.1 Conţinutul activităţii de realizat este
stabilit pe baza documentaţiei şi
precizărilor şefilor ierarhici
2.2 Conţinutul activităţii de realizat este
stabilit cu exactitate
2.3 Stabilirea conţinutului se face
avându-se în vedere succesiunea logică a
operaţiilor de executat.
3.Organizează 	spaţiul
propriu de lucru
3.1.Uneltele, 	sculele 	şi 	materialele 	de
lucru sunt aşezate ordonat având în vedere
spaţiul disponibil.
3.2. Spaţiul este organizat avându-se în

SO CULT 10, Pag 16 din 31
vedere succesiunea logică a operaţiilor de
executat.
3.3. Spaţiul propriu de lucru este organizat
avându-se 	în 	vedere 	necesităţile 	de
desfăşurare 	ale 	celorlalţi 	membrii 	ai
echipei.
Gama de variabile:
Particularităţile locului de muncă: amplasare, configuraţie, dimensiuni, luminozitate, accesibilitate, 	etc.
Operaţii de executat: lucrări de protecţie provizorie/montare, demontare schele, desfacerea provizoruie a structurilor de lemn şi şarpantei, liftarea
construcţiei, sortarea materialului lemnos, confecţionatea elementelor , recondiţionarea elementelor deteriorate etc
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- chestionarea candidatului (test scris, interviu)

SO CULT 10, Pag 17 din 31
APROVIZIONAREA CU MIJLOACE DE MUNCĂ
(unitate de competenţă generală)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare 	pentru aprovizionarea corectă cu mijloace de
muncă , în funcţie de lucrările de realizat.
NIVELUL UNITĂŢII - 2
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Identifică echipamentelor
de lucru necesare
1.1 Echipamentele de lucru sunt
identificate în raport cu operaţiile
planificate
1.2 Echipamentele de lucru 	sunt
identificate având in vedere complexitatea
lucrării
1.3 Echipamentele de lucru 	sunt
identificate avind in vedere dotarea
tehnică a echipei
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
- Metodologia de lucru
- Organizarea locului de
muncă.
- Caracteristicile materialelor
folosite
-Modul de intrebuinţare a
mijloacelor de muncă
-Caracteristicile lucrărilor de
executat
Identificarea echipamentelor de
lucru se realizează cu
responsabilitate
Întocmirea necesarului de
materie primă si materiale se
realizeză cu precizie
.Aprovizionarea locului de
muncă se realizeză cu
responsabilitate .
2. Întocmeşte necesarul de
materie primă si materiale
2.1 Necesarul se întocmeşte în
conformitate cu prevederile normelor 	de
consum
2.2 Intocmirea necesarului se face având
în vedere tipul lucrării de executat
2.3 Necesarul se întocmeşte având în
vedere amploarea lucrării
3. Aprovizionează locul de
muncă
3.1 	Aprovizionarea 	se 	face 	conform
necesarului, avându-se în vedere spaţiul
de lucru disponibil.
3.2 Aprovizionarea se realizeză cu
respectarea normativelor interne de
consum
3.3 Aprovizionarea se face pe baza
rezultatului verificării stării

SO CULT 10, Pag 18 din 31
echipamentelor de lucru
Gama de variabile:
Operaţii de executat: lucrări de protecţie provizorie, montare, demontare schele, desfacerea provizoruie a structurilor de lemn şi şarpantei, liftarea
construcţiei, sortarea materialului lemnos, confecţionatea elementelor , recondiţionarea elementelor deteriorate etc
Tipul lucrării : Restaurarea constructiei, restaurarea şarpantei, restaurare învelitoarii etc
Starea echipamentelor de muncă: integritate, stare de funcţionare, stare de curaţenie, grad de uzură, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
-chestionarea candidatului (test scris, interviu)

SO CULT 10, Pag 19 din 31
EXECUTAREA LUCRĂRILOR PREGATITOARE ÎN VEDEREA RESTAURĂRII
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru efectuarea operaţiunilor care preced şi
pregătesc restaurarea propriu zisă
NIVELUL UNITĂŢII - 3
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Execută lucrări de protecţie
provizorie
1.1 Executarea lucrărilor de protecţie
provizorie se realizeazeză în funcţie de
necesităţi
1.2 Lucrările de protecţie provizorie se
realizează asigurând succesiunea
etapelor specifice.
1.3 Lucrările de protecţie provizorie
asigură condiţiile pentru efectuarea
lucrărilor de restaurare.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
-Metodologia de restaurare.
- Modalităţi de montare şi
demontare a schelelor
- Procedeee de rigidizare şi
stabilizare
- Caracteristicile materialelor
folosite pentru executarea
lucrărilor pregătitoare
-Modul de intrebuinţare a
mijloacelor de muncă pentru
lucrările pregătitoare
Lucrările de protecţie provizorie
sunt realizate cu responsabilitate
Montarea şi demontarea schele
lor sunt facute cu responsabilitate
şi profesionalism .
Lucrările de consolidare sunt
realizate cu atenţie şi seriozitate
Executarea lucrărilor de
desfacere a structurilor de lemn
se face cu atenţie su rigurozitate
Lucrările de liftare sunt realizate
cu profesionalism
2. Montează/demontează
schele
2.1 Schelele sunt montate şi demontate
în funcţie de necesităţi
2.2. Montarea se realizează alegându-se
tipul de schelă adecvat tipului de lucrare
şi înălţimii de lucru.
2.3. Montarea/demontarea se realizează
asigurând condiţiile de lucru şi de
securitate necesare.
3. Consolidează elementele
construcţiei
3.1 Consolidarea se realizează selectând
metoda adecvată.
3.2 Consolidarea se asigură în funcţie de

SO CULT 10, Pag 20 din 31
necesităţi având vedere starea de
deteriorare a construcţiei.
3.3. Consolidarea elementelor se
realizează asigurând condiţiile de lucru
şi de securitate necesare.
4. Execută lucrări de
desfacere provizorie a
structurilor de lemn
4.1. Desfacerea se execută respectând
cu stricteţe succesiunea operaţiilor, în
funcţie de sensul de intervenţie,în
conformitate cu specificaţiile tehnice.
4.2. Desfacerea se efectuează alegând
metoda de lucru adecvată în funcţie de
tipul şi starea structurii/elementului de
desfăcut.
4.3. Elementele sunt desfăcute după
executarea operaţiunilor de stabilizare şi
rigidizare
4.4 Elementele sunt desfăcute avându-
se în vedere păstrarea integrităţii
acestora.
5. Execută lucrări de liftare 	5.1 Liftarea se execută utilizând
dispozitivele adecvate în funcţie de
sarcinile reale care urmează a fi
preluate.
5.2 Liftarea se execută respectând cu
stricteţe succesiunea operaţiilor
specifice.
5.3 Liftarea se execută prin procedee
diverse în funcţie de necesităţile
tehnologice
Gama de variabile:
Lucrări de protecţie provizorie : realizarea de învelitori provizorii, montarea învelitorilor provizorii, demontarea învelitorilor provizorii etc.
Etape specifice în realizarea protecţiilor provizorii: concepere, aplicare, fixare.
Condiţii pentru efectuarea lucrărilor de restaurare: protecţie împotriva intemperiilor, spaţiu de lucru, luminozitate etc.
Tipuri de schele
 Schele grele cu baza la sol având podine de lucru la toate nivelele inclusiv sistemul de fixare al scripeţilor pentru transportul pe verticală

SO CULT 10, Pag 21 din 31
al materialelor
 Schele zburătoare realizate cu baza propriu zisă pe monument , fiind sprijinite la sol cu podine de lucru
 Schele zburătoare realizate cu baza propriu zisă pe monument
Metode de consolidare : stabilizare, rigidizare.
Sensul de intervenţie: de sus în jos, de jos în sus.
Tipul structurilor de desfăcut: pereţi din lemn, plafoane, turle, cupole, turnuri din lemn , şarpante etc.
Tipul elementului de desfăcut: bârne, popi, grinzi, căpriori etc.
Dispozitive pentru liftare: cricuri de diferite tipuri şi capacităţi (cric cu cremalieră, vinci etc.)
Procedee de liftare : Liftarea unei construcţii întregi, liftarea unor subansambluiri (turnuri, bolţi, etc)
Necesităţi tehnologice : orizontalizarea construcţiei, înlocuirea unor elemente constructive deteriorate aflate în infrastructura construcţiei ,
înlocuirea unui subansamblu al construcţiei etc
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	proiect
- 	simulare
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)
- 	proiect

SO CULT 10, Pag 22 din 31
CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR DIN LEMN NECESARE PENTRU RESTAURARE
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare 	pentru confecţionarea elementelor structurale care
vor fi folosite pe timpul restaurării pentru înlocuirea celor deteriorate.
NIVELUL UNITĂŢII - 3
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul
de vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Identifică elementele ce
urmează a fi confecţionate
1.1.Identificarea elementelor se
realizează pe baza indicaţiilor şefilor
ierarhici
1.2 Elementele sunt identificate în
urma verificării stării de conservare a
monumentului.
1.3 Elementele sunt identificate
avându-se în vedere toate aspectele
esenţiale pentru executarea lucrărilor.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
 	Succesiunea
operaţiunilor de prelucrare a
materialului lemnos
 	Modul de intzrebuinţare
a sculelor din dotare
 	Caracteristicile
materialulului lemnos
 	Elementele ce urmează a fi
confecţionate sunt identificate cu
responsabilitate .
 	Materialul lemnos este
sortat cu atenţie
 	Măsurarea materialul
lemnos se face cu rigurozitate
 	Întocmirea necesarului de
materie primă si materiale se
realizeză cu profesionalism
 	Trasarea materialului
lemnos se face cu atenţie.
 	Asigurarea formei finale
elementelor se face cu
profesionalism
2. Sortează materialul lemnos 	2.1. 	Materialul 	lemnos 	este 	sortat
având 	în 	vedere 	caracteristicile
elementelor 	ce 	urmează 	a 	fi
confecţionate.
2.2. 	Materialul 	lemnos 	sortat 	este
identic 	cu 	cel 	din 	care 	au 	fost
confecţionate elementele originale.
2.3.Materialul lemnos este sortat pe
baza 	tuturor 	indiciilor 	relevante
privind calitatea acestuia.
2.4. 	Verificarea 	caracteristicilor
materialului 	lemnos 	se 	face 	prin
raportare la cerinţele de calitate ale
elementelor de confecţionat.
2.5.Materialul care prezintă defecte

SO CULT 10, Pag 23 din 31
este eliminat în totalitate.
3. Măsoară materialul lemnos 	3.1. Materialul lemnos este măsurat cu
minuţiozitate 	având 	în 	vedere
dimensiunile 	reperelor 	ce 	vor 	fi
înlocuite.
3.2. Dimensiunile materialului lemnos
şi 	ale 	pieselor 	sunt 	stabilite 	cu
exactitate pentru evitarea rebuturilor.
3.3. Măsurarea se face cu instrumente
specifice.
4. Trasează materialul lemnos 	4.1. 	Trasarea 	se 	face 	utilizând
instrumente specifice.
4.2 Trasarea se realizează respectând
cotele rezultate în urma măsurătorilor.
4.3. Corectitudinea operaţiei de trasare
este verificată 	în scopul eliminării
rebuturilor.
5. Realizează forma finală a
elementelor
5.1 Forma finală a elementelor 	se
realizează prin operaţiuni specifice.
5.2 Elementele sunt aduse la forma
finală folosind sculele adecvate.
5.3 Forma finală este asigurată prin
intermediul 	tehnicilor 	traditionale
adecvate.
Gama de variabile:
Elemente din lemn care se confecţionează : bârne, tălpi, popi, grinzi, căpriori , etc.
Şefi ierarhici : arhitect, maistru restaurator, şef echipă etc
Starea de conservare: integritate, procese de degradare la care a fost supusă, formele de degradare prezentate de clădire etc
Aspecte esenţiale pentru executarea lucrărilor: dimensiune, formă, caracteristici identice cu ale elementului original, tipul materialului etc.
Materialul lemnos: brad, molid, pin, larice, fag, stejar, paltin, nuc, tei etc
Caracteristicile elementelor de executat: sarcină, rezistenţa la întindere, apăsare etc., elasticitatea etc.
Indicii relevante pentru sortarea lemnului: culoarea (vie, clară, uniformă- pentru lemn sănătos; pete de la centru spre periferie- pentru lemn
alterat), mirosul, textura, sunetul, umiditatea, densitatea, umflarea,
Caracteristicile materialului lemnos: uniformitate, esenţă, aspect, structură, lipsa defectelor etc.
Defecte: de formă, de structură (excentricitate, fibră înclinată, fibră răsucită), noduri, crăpături, găuri de insecte, coloraţii, alteraţii etc.

SO CULT 10, Pag 24 din 31
Instrumente de măsurare: metru pliant, riglă gradată, ruletă, compas de măsurat grosimi, compas de măsurat găuri etc.
Instrumente pentru trasare: creion dulgheresc sau cretă, dreptar, sfoară sau sârmă pentru linii drepte, colţar, echer, compas pentru linii curbe.
Operaţiuni de realizare a formei finale: tăiere, cioplire, găurire, rindeluire, scobire , baterea şi scoaterea cuielor, şlefuire etc
Scule pentru asigurarea formei finale: topor, toporişcă, bardă, teslă, cuţitoaie (pentru cioplire), ferăstrău cu ramă sau cu mâner, joagăr (pentru
tăiere), sfredel, burghiu (pentru găurire), daltă îngustă, daltă lată (pentru scobire), rindele de diferite dimensiuni ( rindea gură de broască, gealău
etc.), ciocane de diferite dimensiuni, teslă (pentru baterea şi scoaterea cuielor) etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	proiect
- 	simulare
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)
- 	proiect

SO CULT 10, Pag 25 din 31
RESTAURAREA STRUCTURILOR DIN LEMN
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru restaurarea elementelor structurale ale
monumentelor istorice din lemn
NIVELUL UNITĂŢII - 4
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Demontează elementele
structurii
1.1 Demontarea 	elementelor se face
folosind sculele, uneltele şi echipamentele
auxiliare necesare.
1.2. Demontarea 	elementelor 	structurii
se face prin procedee specifice
1.3 Demontarea se face parţial sau total în
funcţie de necesităţile tehnologice
1.4 Demontarea se face potrivit
prevederilor proiectului de restaurare
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
-Succesiunea lucrărilor de
restaurare
-Modalităţi de realizare a
recondiţionărilor
-Modalităţi de realizare a
îmbinărilor tradiţionale
-Caracteristicile substanţelor
protectoare
-Procedee de aplicare a
substanţelor protectoare
 	Demontarea elementelor
structurii se face cu atenţie
 	Recondiţionarea
elementelor deteriorate se face cu
profesionalism şi responsabilitate
 	Inlocuirea elementelor
grav deteriorate se face cu
rigurozitate
 	Remontarea elementele
structurii se face cu
responsabilitate şi rigurozitate
 	Aplicarea 	substanţelor
protectoare se face cu
profesionalism
2.Recondiţionează
elementele de structură
deteriorate
2.1 Recondiţionarea elementelor de
structură se realizează asigurând păstrarea
în operă a unei părţi cât mai importante
din materialul original.
2.2 Recondiţionarea elementelor de
structură se face prin procedee specifice
utilizând tipurile de îmbinări tradiţionale
adecvate.
2.3. Recondiţionarea elementelor de
structură se realizează urmărind cu
fidelitate caracteristicile elementelor
originale.
3. Montează elementele 	3.1 Elementele structurale sunt montate

SO CULT 10, Pag 26 din 31
structurale confecţionate şi
recondiţionate
avându-se în vedere înlocuirea tuturor
celor grav deteriorate existente în
ansamblul construcţiei.
3.2 Montarea elementelor structurale
confecţionate sau recondiţionate se face
potrivit prevederilor proiectului de
restaurare
3.3. Pentru remontarea elementelor se
folosesc tipuri tradiţionale de îmbinări şi
piese de legătură, respectând tehnicile de
îmbinare a pieselor originale.
4. Aplică substanţe
protectoare
4.1. Substanţele protectoare sunt aplicate
uniform, pe întreaga suprafaţă. pentru
împiedicarea pătrunderii factorilor nocivi.
4.2. Aplicarea substanţelor protectoare se
face conform indicaţiilor din proiectul de
restaurare.
4.3. Substanţele protectoare sunt aplicate
prin procedee specifice.
Gama de variabile:
Structuri din lemn: turnuri, foişoare, pereţi etc.
Elementele structurii : tălpi, bolţi, grinzi, stâlpi, rigle, popi, contrafişe, pereţi, turnuri, şarpante etc.
Necesităţi tehnologice : înlocuirea unor elemente constructive deteriorate aflate în infrastructura construcţiei , înlocuirea unui subansamblu al
construcţiei etc
Scule şi unelte: teslă, toporişcă, bardă, rangă etc.
Echipamente auxiliare: cric de mare putere, sisteme de scripţi etc.
Procedee specifice de demontarea: scoaterea pieselor de legătură, descleiere, scoaterea cuielor etc.
Material original: brad, molid, pin, larice, fag, stejar, paltin, nuc, tei etc.
Procedee de recondiţionare a elementelor structurale din lemn : recondiţionare prin folosirea lemnului nou de acelaşi tip, recondiţionare prin
folosirea unor piese din oţel ( plăcuţe, legături, brăţări etc)
Tipuri tradiţionale de îmbinări : îmbinări cap la cap, îmbinări la jumătatea lemnului, îmbinări gură de lup, îmbinări cu cep, îmbinări cu eclise,
îmbinări la noduri etc
Piese de legătură: pene, inele, dornuri, ştifturi, buloane, cuie.
Substanţe protectoare: lacuri, grunduri, vopseluri, uleiuri etc.
Factori nocivi: biologici (fungi, dăunători diverşi- carii, insecte), umiditate etc
Procedee de aplicare: pensulare, pulverizare etc.

SO CULT 10, Pag 27 din 31
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	proiect
- 	simulare
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)
- 	proiect

SO CULT 10, Pag 28 din 31
RESTAURAREA ŞARPANTELOR
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru restaurarea şarpantelor din lemn
NIVELUL UNITĂŢII - 4
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Demontează elementele
şarpantei
1.1 Demontarea 	elementelor şarpantei se
face folosind sculele, uneltele şi
echipamentele auxiliare necesare
1.2. Demontarea 	elementelor 	şarpantei
se face prn procedee specifice în funcţie de
tipul de şarpantă
1.3 Demontarea se face parţial sau total în
funcţie de necesităţile tehnologice
1.4 Demontarea se face potrivit
prevederilor proiectului de restaurare
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
-Succesiunea lucrărilor de
restaurare
-Modalităţi de realizare a
recondiţionărilor
-Modalităţi de realizare a
îmbinărilor tradiţionale
Demontarea elementelor
şarpantei se face cu atenţie
Recondiţionarea elementelor
deteriorate se face cu
profesionalism şi responsabilitate
Montarea elementele şarpantei se
face cu responsabilitate şi
rigurozitate
2.Recondiţionează
elementele deteriorate ale
şarpantei
2.1 Recondiţionarea elementelor şarpantei
se realizează asigurând păstrarea în operă a
unei părţi cât mai importante din materialul
original.
2.2 Recondiţionarea elementelor şarpantei
se face prin procedee specifice utilizând
tipurile de îmbinări tradiţionale adecvate.
2.3. Recondiţionarea elementelor şarpantei
se realizează urmărind cu fidelitate
caracteristicile elementelor originale.
3. Montează elementele
şarpantei confecţionate şi
recondiţionate
3.1 Montarea elementelor se 	execută cu
îndeplinirea condiţiilor de rezistenţă.
3.2 Elementele şarpantei 	sunt montate
avându-se în vedere înlocuirea tuturor celor

SO CULT 10, Pag 29 din 31
grav 	deteriorate 	existente 	în 	ansamblul
construcţiei.
3.3 Montarea elementelor şarpantei
confecţionate sau recondiţionate se face
potrivit prevederilor proiectului de
restaurare
3.4. Pentru remontarea elementelor se
folosesc tipuri tradiţionale de îmbinări şi
piese de legătură, respectând tehnicile de
îmbinare a pieselor originale.
Gama de variabile:
Elementele şarpantei : elemente de susţinere (scaune, ferme), piese de rezistenţă (popi, panele, căpriori, arbaletrieri, tălpi, diagonale), piese de
consolidare (cleşti), piese pentru asigurarea stabilităţii.
Scule şi unelte: teslă, toporişcă, bardă, rangă etc.
Echipamente auxiliare: cric de mare putere, sisteme de scripţi etc.
Procedee specifice de demontarea: scoaterea pieselor de legătură, scoaterea cuielor , scoaterea scoabelor etc.
Tipuri de şarpantă : şarpante pe ferme de căpriori (cu cleşti sau contrafişe orizontale, cu contravântuiri încrucişate etc ), şarpante pe scaune
(drepte, oblice, etajate), şarpante pe ferme (tip macaz simplu, tip macaz dublu) etc
Material original: brad, molid, pin, larice, fag, stejar, etc.
Procedee de recondiţionare a elementelor şarpantei : recondiţionare prin folosirea lemnului nou de acelaşi tip, recondiţionare prin folosirea
unor piese din oţel ( plăcuţe, legături, brăţări etc)
Tipuri tradiţionale de îmbinări : îmbinări cap la cap, îmbinări la jumătatea lemnului, îmbinări gură de lup, îmbinări cu cep, îmbinări cu eclise,
îmbinări la noduri etc
Piese de legătură: pene, inele, dornuri, ştifturi, buloane, cuie, scoabe
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	proiect
- 	simulare
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)
- 	proiect

SO CULT 10, Pag 30 din 31
RESTAURAREA ÎNVELITORILOR DIN LEMN
(unitate de competenţă specifică)
Coduri de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru restaurarea învelitorilor din lemn
NIVELUL UNITĂŢII - 3
Elemente de competenţă 	Criteriile de realizare din punctul de
vedere al deprinderilor practice
necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criteriile de realizare din
punctul de vedere al atitudinilor
necesare
1. Confecţionează elementele
învelitorii de lemn necesare
pentru restaurare
1.1 Confecţionarea 	elementelor 	se
realizează prin operaţiuni specifice
1.2 	Elementele 	învelitorii 	sunt
confecţionate folosind scule şi unelte
adecvate.
1.3 Elementele confecţionate sunt
tratate cu soluţie insecto-fungicidă
potrivit precizărilor expertului biolog
consultant al lucrării de restaurare
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi
înţelege:
-Succesiunea lucrărilor de
restaurare
-Modalităţi de realizare a
recondiţionărilor
-Modalităţi de realizare a
îmbinărilor tradiţionale
Confecţionarea 	elementelor
învelitorii de lemn necesare pentru
restaurare se face cu
profesionalism
Demontarea elementelor
deteriorate ale învelitorii 	se face
cu atenţie
Montarea elementele
confecţionate ale învelitorii 	se
face cu responsabilitate şi
rigurozitate
2. Demontează elementele
deteriorate ale învelitorii
2.1 Demontarea 	elementelor învelitorii
se face folosind sculele şi uneltele
necesare.
2.2. Demontarea 	elementelor
învelitorii 	se face prin procedee
specifice
2.3 Demontarea se face parţial sau total
în funcţie de necesităţile tehnologice
2.4 Demontarea se face potrivit
prevederilor proiectului de restaurare
-Caracteristicile substanţelor
protectoare
-Procedee de aplicare a
substanţelor protectoare
3. Montează elementele
confecţionate ale învelitorii
3.1 	Elementele 	învelitorii 	sunt
montate avându-se în vedere înlocuirea

SO CULT 10, Pag 31 din 31
tuturor 	celor 	deteriorate 	existente 	în
ansamblul acoperişului
3.2 Montarea elementelor învelitorii 	se
se face potrivit prevederilor proiectului
de restaurare
3.3. Montarea 	elementelor se
realizează prin tipuri tradiţionale de
îmbinări în funcţie de tipul învelitorii.
Gama de variabile:
Elementele învelitorii : astereala (suportul pentru aplicarea învelitorii) şi învelitoarea propriu zisă
Operaţiuni specifice de confecţionare : fasonarea , finisarea canturilor şi a ciocului, legarea în baloţi, tratarea cu soluţie insecto-fungicidă
Scule şi unelte: cuţitul pentru tăiatul draniţelor, cuţitoiul pentru strunjitul dranişelor, fierăstrăul , securicea etc.
Procedee specifice de demontare: scoaterea cuielor , desfacerea legăturilor etc.
Tipuri de invelitorii din lemn : şiţă, şindrilă
Tipuri tradiţionale de îmbinări : şiţă prin alăturare, şindrilă prin sistem lambă şi uluc
Tehnici de evaluare recomandate:
Referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi obţinerea rezultatelor:
- 	Observare directă
- 	declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
Referitoare la cunoştinţe şi capacitatea de înţelegere:
- 	chestionarea candidatului (test scris, interviu)
- 	proiect
.

Q CULT 10-4, 1/3
Titlul calificarii
RESTAURATOR ÎNVELITORI DIN LEMN
Codul
Se
completeaza
de catre
Autoritatea
Nivelul calificarii 	3
Unitati obligatorii (specifice) 	Codul 	Nivel 	Credite
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea restaurării 	3
Restaurarea învelitorilor din lemn 	3
Unitati obligatorii (generale)
Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
în domeniul situaţiilor de urgenţă
3
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	3
Întreţinerea echipamentelor de lucru 	2
Asigurarea calităţii lucrărilor executate 	3
Organizarea locului de muncă 	2
Aprovizionarea cu mijloace de muncă 	2
Unitati obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficiala
Competenţa de a învăţa
Competenţe de bază în matematică ,ştiinţă şi tehnologie
Unitati optionale:
-

Q CULT 10-4, 2/3
Scopul si motivatia calificarii
Calificarea este cerută pe piaţa muncii 	datorită existenţei unui număr foarte mare de monumente
istorice cu învelitori din lemn care trebuie restaurate
Calificarea presupune executarea activităţilor de de pregătire operaţiunilor de restaurare , şi de
restaurare a învelitorilor din lemn .
În prezent ocupaţia este practicată îndeosebi de persoane care au invăţat-o în familie de la parinţi
sau în comunitatea locală de la meşteri locali fără a urma şcoli sau cursuri de specialitate
Calificarea este necesară pentru acoperirea nevoilor de personal cu pregătire de specialitate a
agenţilor economici care lucrează în domeniul restaurării monumentelor istorice.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru obţinerea sau practicarea calificării este necesar ca persoana 	să posede minime
cunoştinţe matematice care să îi permită efectuarea de calcule matematice simple simple pentru
determinarea unor consumuri specifice de materiale şi manoperă sau diverse calcule pentru
realizarea structurilor de rezistenţă din lemn
Practicantul trebuie sa aiba 	notini elementare de desen tehnic astfel încât să poată inţelege
documentaţia tehnică elaborată pentru efectuarea lucrărilor de restaurare
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ general, şcoală de
arte şi meserii în domeniul construcţiilor 	şi 	programe de formare profesională în sistemul de
formare profesională a adulţilor.
Obţinerea acestei calificări poate înlesni acumzularea în viitor a altor competenţe în domeniu şi
dobândirea calificărilor de restaurator şarpante şi restaurator structuri de lemn
Continuarea studiilor la nivel liceal 	i-ar 	permite practicantului obţinerea 	calificării de restaurator
studii medii specializarea lemn sau de maistru restaurator construcţii etc.

Q CULT 10-4, 3/3
Explicarea regulilor calificării
Certificatul de calificare se poate obţine întrunind toate cerinţele unităţilor de competenţă obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-

Q CULT 10-3, 1/3
Titlul calificarii
RESTAURATOR ŞARPANTE
Codul
Se
completeaza
de catre
Autoritatea
Nivelul calificarii 	3
Unitati obligatorii (specifice) 	Codul 	Nivel 	Credite
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea restaurării 	3
Confecţionarea elementelor din lemn necesare pentru
restaurare
3
Restaurarea şarpantelor 	4
Unitati obligatorii (generale)
Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
în domeniul situaţiilor de urgenţă
3
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	3
Întreţinerea echipamentelor de lucru 	2
Asigurarea calităţii lucrărilor executate 	3
Organizarea locului de muncă 	2
Aprovizionarea cu mijloace de muncă 	2
Unitati obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficiala
A învăţa să înveţi
Competenţă de bază în matematică ,ştiinţă şi tehnologie
Competenţa de a învăţa
Competenţe de bază în matematică ,ştiinţă şi tehnologie
Unitati optionale:
-

Q CULT 10-3, 2/3
Scopul si motivatia calificarii
Calificarea este cerută pe piaţa muncii 	datorită existenţei unui număr foarte mare de monumente
istorice cu şarpante care trebuie restaurate
Calificarea presupune executarea activităţilor de de pregătire operaţiunilor de restaurare
,confecţionarea elementelor din lemn si pe aceea de restaurarea a şarpantelor .
În prezent ocupaţia este practicată îndeosebi de persoane care au invăţat-o în familie de la parinţi
sau în comunitatea locală de la meşteri locali fără a urma şcoli sau cursuri de specialitate
Calificarea este necesară pentru acoperirea nevoilor de personal cu pregătire de specialitate a
agenţilor economici care lucrează în domeniul restaurării monumentelor istorice.

Q CULT 10-3, 3/3
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru obţinerea sau practicarea calificării este necesar ca persoana 	să posede minime
cunoştinţe matematice care să îi permită efectuarea de calcule matematice simple simple pentru
determinarea unor consumuri specifice de materiale şi manoperă sau diverse calcule pentru
realizarea structurilor de rezistenţă din lemn
Practicantul trebuie sa aiba 	notini elementare de desen tehnic astfel încât să poată inţelege
documentaţia tehnică elaborată pentru efectuarea lucrărilor de restaurare .
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ general, şcoală de
arte şi meserii în domeniul construcţiilor 	şi 	programe de formare profesională în sistemul de
formare profesională a adulţilor.
Obţinerea acestei calificări 	poate înlesni acumularea 	în viitor a altor competenţe în domeniu şi
dobândirea calificărilor de restaurator structuri de lemn şi restaurator învelitoare lemn. Continuarea
studiilor la nivel liceal i-ar putea permite practicantului obţinerea calificării de restaurator studii medii ,
specializarea lemn , sau maistru restaurator construcţii etc.
Explicarea regulilor calificării
Certificatul de calificare se poate obţine întrunind toate cerinţele unităţilor de competenţă obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-

Q CULT 10-1, 1/3
Titlul calificarii
RESTAURATOR ŞARPANTE ŞI STRUCTURI DIN
LEMN
Codul
Se
completeaza
de catre
Autoritatea
Nivelul calificarii 	3
Unitati obligatorii (specifice) 	Codul 	Nivel 	Credite
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea restaurării 	3
Confecţionarea elementelor din lemn necesare pentru
t
3
Restaurarea structurilor din lemn 	4
Restaurarea şarpantelor 	4
Restaurarea învelitorilor din lemn 	3
Unitati obligatorii (generale)
Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
în domeniul situaţiilor de urgenţă
3
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	3
Întreţinerea echipamentelor de lucru 	2
Asigurarea calităţii lucrărilor executate 	3
Organizarea locului de muncă 	2
Aprovizionarea cu mijloace de muncă 	2
Unitati obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficiala
Competenţa de a învăţa
Competenţe de bază în matematică ,ştiinţă şi tehnologie
Unitati optionale:
-

Q CULT 10-1, 2/3
Scopul si motivatia calificarii
Calificarea este cerută pe piaţa muncii 	datorită existenţei unui număr foarte mare de monumente
istorice cu structuri , şarpante şi învelitori din lemn care trebuie restaurate
Calificarea presupune executarea activităţilor de de pregătire operaţiunilor de restaurare
,confecţionarea elementelor din lemn , Restaurarea structurilor din lemn, a şarpantelor şi a
învelitorilor .
În prezent ocupaţia este practicată îndeosebi de persoane care au invăţat-o în familie de la parinţi
sau în comunitatea locală de la meşteri locali fără a urma scoli sau cursuri de specialitate
Calificarea este necesară pentru acoperirea nevoilor de personal cu pregătire de specialitate a
agenţilor economici care lucrează în domeniul restaurării monumentelor istorice.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru obţinerea sau practicarea calificării este necesar ca persoana 	să posede minime
cunoştinţe matematice care să îi permită efectuarea de calcule matematice simple şi să fi insuşit
notiuni elementare de desen tehnic astfel încât să poată inţelege documentaţia tehnică elaborată
în vederea efectuarii lucrărilor de restaurare .
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ general, şcoală de
arte şi meserii în domeniul construcţiilor şi programe de formare profesională în sistemul de formare
profesională a adulţilor.
Obţinerea acestei calificări 	poate înlesni o carieră în domeniul restaurării patrimoniului 	sau
continuarea studiilor la nivel liceal 	în vederea obţinerii calificării de restaurator studii medii
specializarea lemn sau de maistru restaurator construcţii .

Q CULT 10-1, 3/3
Explicarea regulilor calificării
Certificatul de calificare se poate obţine întrunind toate cerinţele unităţilor de competenţă obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-

Q CULT 10-2, 1/3
Titlul calificarii
RESTAURATOR STRUCTURI DIN LEMN
Codul
Se
completeaza
de catre
Autoritatea
Nivelul calificarii 	3
Unitati obligatorii (specifice) 	Codul 	Nivel 	Credite
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea restaurării 	3
Confecţionarea elementelor din lemn necesare pentru
restaurare
3
Restaurarea structurilor din lemn 	4
Unitati obligatorii (generale)
Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi
în domeniul situaţiilor de urgenţă
3
Aplicarea normelor de protecţie a mediului 	3
Întreţinerea echipamentelor de lucru 	2
Asigurarea calităţii lucrărilor executate 	3
Organizarea locului de muncă 	2
Aprovizionarea cu mijloace de muncă 	2
Unitati obligatorii (cheie)
Comunicare în limba oficiala
Competenţa de a învăţa
Competenţăe de bază în matematică, ştiinţă şi tehnologie
Unitati optionale:
-

Q CULT 10-2, 2/3
Scopul si motivatia calificarii
Calificarea este cerută pe piaţa muncii 	datorită existenţei unui număr foarte mare de monumente
istorice cu structuri , din lemn care trebuie restaurate
Calificarea presupune executarea activităţilor de de pregătire a operaţiunilor de restaurare
,confecţionarea elementelor din lemn şi restaurarea structurilor din lemn
În prezent ocupaţia este practicată îndeosebi de persoane care au invăţat-o în familie, de la parinţi
sau în comunitatea locală de la meşteri locali fără a urma scoli sau cursuri de specialitate
Calificarea este necesară pentru acoperirea nevoilor de personal cu pregătire de specialitate a
agenţilor economici care lucrează în domeniul restaurării monumentelor istorice.
Cunoştinţele premergătoare necesare / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru obţinerea sau practicarea calificării este necesar ca practicantul să posede minime
cunoştinţe matematice care să îi permită efectuarea de calcule matematice simple şi să fi insuşit
notini elementare de desen tehnic astfel încât să poată inţelege documentaţia tehnică 	elaborată
pentru efectuarea lucrărilor de restaurare .
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ general, şcoală de
arte şi meserii în domeniul construcţiilor 	şi /sau 	programe de formare profesională în sistemul de
formare profesională a adulţilor.
Obţinerea acestei calificări 	poate înlesni obţinerea în viitor a altor competenţe în domeniu şi
dobândirea calificărilor de restaurator şarpante şi restaurator invelitoare lemn . Continuarea studiilor
la nivel liceal i-ar 	permite practicantului obţinerea calificării de restaurator studii medii specializarea
lemn sau de maistru restaurator construcţii etc.

Q CULT 10-2, 3/3
Explicarea regulilor calificării
Certificatul de calificare se poate obţine întrunind toate cerinţele unităţilor de competenţă obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (daca este cazul)
-
Cerinţele legislative specifice (daca este cazul)
-
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)
-