Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Mecanic auto
Domeniul: Comerţ şi servicii
Bucureşti 1998

Unitatea pilot:
RATB Ciclop, Bucureşti
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Ion Dumitraşcu
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
ing. Mihai Plopeanu, RATB Ciclop, Bucureşti
ing. Claudiu Adrian Neacşu, RATB Ciclop, Bucureşti
Referenţi de specialitate:
ing. Gheorghe Mitroi, ACR
profesor ing. Georgeta Bărbălău, Grupul Şcolar Industrial Dacia
Standard aprobat COSA la data de 18-03-1998
Cod COSA: O - 25
© copyright 1998 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.

Mecanic auto
Descrierea ocupaţiei
Ocupatia se aplicã lucrãtorilor ce executã operatii de întretinere si reparatie la autovehicule rutiere. În acest
domeniu aria de competente trebuie sã fie vastã, pe lângã operatiile efective de reparatie si întretinere auto,
lucrãtorii trebuind sã ofere o solutie optimã din punct de vedere tehnic, calitativ si economic. De asemenea,
trebuie sã dea dovadã de operativitate, sã aibã o bunã colaborare cu clientii si sã ofere sfaturi competente în
domeniul mentenantei autovehiculului.
Standardul a fost elaborat pe baza informatiilor culese în cadrul unitãtii pilot RATB Ciclop Bucuresti.

Mecanic auto
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Administraţie 	Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Competenţe generale la locul de muncă 	Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a
incendiilor
Materiale 	Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă
Planificare 	Planificarea activităţii proprii
Producţie 	Diagnosticarea disfuncţionalităţilor
Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la mecanismele
motorului
Etanşarea sistemelor: ungere, răcire, alimentare cu combustibil
Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la punţi şi suspensii
Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de
Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de
Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de
transmisie
Relaţii cu clientela 	Oferirea de consultanţă de specialitate
Scule, dispozitive, verificatoare şi 	Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare şi testare
echipamente
Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor

Completarea şi transmiterea documentelor specifice
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea datelor necesare 	1.1. Datele de referinţă sunt identificate corect prin corelarea cu prestaţia
întocmirii documentelor specifice 	de efectuat.
1.2. Datele necesare completării documentelor sunt selectate şi codificate
conform nomenclatorului de lucrări.
2. Întocmirea documentelor specifice 	2.1. Documentele se întocmesc utilizând toate informaţiile specifice
tipului de document.
2.2. Documentele se pot completa pe parcurs cu lucrările suplimentare,
de câte ori este cazul.
2.3. Documentele se întocmesc utilizând limbaj specific.
2.4. Documentele se întocmesc lizibil şi corect.
3. Asigurarea circulaţiei documentelor 	3.1. Documentele specifice sunt transmise punctelor de lucru, verificare
şi testare.
3.2. Circulaţia documentelor între diversele puncte de lucru se face
operativ pentru a se asigura utilizarea eficientă a timpului de lucru.
3.3. Documentele specifice se păstrează corespunzător pe durata
lucrărilor, pentru a se reduce pericolul de deteriorare şi pierdere a lor.
Gama de variabile
Unitatea se aplică tuturor ocupaţiilor practicate într-un service-auto.
Tipurile de documente specifice utilizate:
- comandă
- fişă de inspecţii în garanţie
- fişă de reparaţii
- fişă de inspecţii tehnice periodice
- certificat de garanţie
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor (normative)
La evaluare se va urmări:
- completarea corectă a tuturor documentelor utilizate pentru lucrări de service-auto

Aplicarea normelor de protecţie a muncii şi prevenire şi stingere a incendiilor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Aplicarea normelor de protecţia 	1.1. Toate activitatile se desfaşoara cu respectarea permanenta a
muncii 	normelor de protecţia muncii.
1.2. Normele de protectia muncii sunt însuşite prin participarea la
instructaje periodice.
1.3. Însuşirea normelor de protectia muncii este atestata prin fişa
individuală de instructaj.
1.4. Deficienţele constatate în aplicarea normelor de protecţia muncii
sunt identificate şi eliminate cu urgenta maxima.
1.5. Echipamentul de protectie individuala va fi întretinut şi utilizat cu
responsabilitate în conformitate cu prevederile cu specific tehnologic din
normele de protecţia muncii.
2. Aplicarea normelor de prevenire şi 	2.1. Normele şi modul de utilizare a mijloacelor de prevenire şi stingere a
stingere a incendiilor 	incendiilor sunt însuşite prin instructaje şi aplicatii practice.
2.2. Toate lucrările sunt efectuate cu respectarea normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor.
2.3. Starea tehnică este verificată periodic în vederea asigurării bunei
functionari a echipamentului de prevenire şi stingere a incendiilor.
3. Acţionarea în vederea limitării 	3.1. Situaţiile critice sunt identificate permanent pe toată durata
situaţiilor de risc 	desfaşurarii activitatilor lucrative.
3.2. În cazul situaţiilor de risc se vor lua măsuri cu promptitudine pentru
înlăturarea pericolului.
3.3. Pericolele identificate care depaşesc nivelul sau de competenta sunt
raportate factorilor responsabili în vederea eliminării lor.
4. Aplicarea măsurilor de urgenţă şi 	4.1. Măsurile de urgenţă în cazul accidentelor de muncă sunt aplicate cu
evacuare 	rapiditate şi luciditate.
4.2. Evacuarea personalului aflat în situaţii critice se face conform unui
plan prestabilit.
4.3. Avertizarea personalului cu privire la pericole se face cu mijloacele
din dotare (acustic sau optic).

Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru toate ocupaţiile dintr-un service-auto
Echipamentul de protecţie individuală este specific fiecărui loc de muncă.
Materiale şi echipamente de stingere a incendiilor:
- instalaţii automate de detectare şi stingere a incendiilor
- extinctoare chimice sau cu zăpadă carbonică
- nisip, lopeţi, găleţi, etc.
Surse de incendii:
- combustibil (benzină, motorină)
- uleiuri minerale
- acetilenă
- materiale din cauciuc şi mase plastice
- lacuri, vopsele, diluanţi
Substanţe toxice
- gaze eşapament
- lichid de frână, răcire
- substanţe decapante
- benzină - motorină
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- normele de protecţia muncii pentru ateliere mecanice, electrice, de sudură şi vopsitorie
- norme de tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice
- norme de protecţia muncii pentru întreţinerea şi repararea autovehiculelor
- mijloace individuale de protecţie
- norme de protecţia muncii privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi autoaprinderilor
La evaluare se urmăreşte:
- modul în care sunt însuşite şi aplicate normele de protecţia muncii şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor, specifice fiecărui loc de muncă.
Evaluarea se poate face prin simulări de situaţii critice.

Asigurarea cu piese de schimb şi materiale a locului de muncă
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea necesarului de piese de 	1.1. Necesarul de piese de schimb se stabileşte funcţie de specificul
schimb şi materiale 	lucrărilor.
1.2. Necesarul de piese şi materiale se determină în baza unor verificări
periodice a stocurilor.
1.3. Completarea stocurilor se face periodic sau de câte ori este nevoie.
1.4. Programul de aprovizionare se stabileşte în timp util în sensul
completării bazei materiale pentru asigurarea continuităţii activităţii la
locul de muncă.
2.Stabilirea surselor de procurare 	2.1. Sursele de procurare se stabilesc în concordanţă cu recomandările din
cartea tehnică a autovehiculelor.
2.2. Alegerea furnizorilor se face pe bază de referinţe privind
comportarea în exploatare a produselor furnizate.
2.3. Furnizorii sunt selectaţi cu atenţie şi responsabilitate.
3. Controlul şi recepţia pieselor de 	3.1. Controlul se face vizual în vederea identificării şi eliminării reperelor
schimb şi materialelor 	necorespunzătoare.
3.2. Recepţia se face prin verificarea cantităţii şi tipurilor de repere (piese
de schimb şi materiale) conform comenzii de aprovizionare.
3.3. Reperele recepţionate sunt verificate din punct de vedere al perioadei
de garanţie.
4. Manipularea şi depozitarea pieselor 	4.1. Manipularea pieselor şi materialelor se face cu mijloace adecvate
de schimb şi a materialelor 	pentru a se preveni avarierea, deteriorarea sau pierderea acestora.
4.2. Depozitarea se face în spaţii special amenajate, corespunzătoare
condiţiilor de mediu indicate de fabricant.
4.3. Depozitarea se face pe compartimente marcate pentru a se asigura o
identificare rapidă a reperelor solicitate.
4.4. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă împotriva efracţiei.

Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
- alte ocupaţii specifice
Piese de schimb şi materiale folosite:
mecanic auto
- diverse repere mecanice
- organe de asamblare (şuruburi, piuliţe, şaibe, coliere pe diverse dimensiuni)
- garnituri, racorduri, conducte
electrician auto
- componente electrice şi electronice
- conductori şi conectori
tinichigiu auto
- repere de caroserie
- tablă de diverse dimensiuni
- electrozi de sudură, oxigen, acetilenă, CO2
vopsitor auto
- chit, diluanţi, vopsele ...
Condiţii optime de livrare - calitate, preţ, termen.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- furnizori potenţiali
- manipularea şi depozitarea pieselor şi materialelor
- condiţii de mediu privind depozitarea
La evaluare se urmăreşte:
- modul în care este identificat şi asigurat stocul de piese de schimb şi materiale
- modul în care sunt recepţionate reperele achiziţionate
- modul de depozitare şi accesare

Planificarea activităţii proprii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea lucrărilor 	1.1. Comenzile sunt analizate cu atenţie în vederea stabilirii cu precizie a
termenelor de execuţie
1.2. Identificarea lucrărilor se face atât la preluarea comenzii cât şi pe
parcursul derulării acesteia.
1.3. Identificarea lucrărilor se face în scopul stabilirii etapelor de realizare
a termenului final.
2.Stabilirea şi alocarea resurselor 	2.1. Resursele sunt stabilite corect funcţie de natura şi complexitatea
lucrărilor.
2.2. Sursele de procurare se stabilesc de comun acord cu preferinţele
clientului.
2.3. Furnizorii potenţiali de materiale şi piese de schimb sunt selectaţi
funcţie de capacitatea acestora de a satisface cerinţele de calitate şi de
promptitudinea în onorarea comenzilor.
3. Planificarea activităţii 	3.1. Planificarea se face în funcţie de complexitatea lucrărilor.
3.2. Planificarea se face astfel încât să corespundă cerinţelor clientului şi
posibilităţilor de realizare.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
Tipuri de activităţi planificate:
- întreţinere şi reparaţii curente post garanţie
- lucrări de întreţinere în garanţie
- inspecţii tehnice periodice
Tipuri de resurse:
- materiale specifice ocupaţiei
- piese de schimb specifice ocupaţiei
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- codificarea lucrărilor prestate
- normele de timp alocate pentru fiecare lucrare
- defecţiuni posibile pe categorii şi tipuri de autovehicule
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de a aprecia corect şi a planifica o lucrare pentru finalizarea la termen, ţinând cont de fazele de
realizare a activităţii

Diagnosticarea disfuncţionalităţilor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea disfuncţionalităţilor 	1.1. Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de tipul de
autovehicul.
1.2. Identificarea disfuncţionalităţilor se face în funcţie de sistemul vizat,
utilizând scule, dispozitive şi verificatoare specifice.
1.3. Identificarile se fac în conformitate cu indicatiile producatorului şI
parametrii nominali.
1.4. Identificarea disfunctionalitatilor se face pe stand, pe rampa şi pe
traseu.
1.5. Identificarea disfuncţionalităţilor se face prin verificarea amănunţită
a fiecărui sistem în parte.
2. Depistarea cauzei disfuncţionalităţii 	2.1. Depistarea cauzei se face de câte ori apare o disfuncţionalitate în
sistemele autovehiculului
2.2. Depistarea cauzelor disfuncţionalităţilor se face prin metode
specifice fiecărui sistem în parte.
3. Oferirea soluţiei de remediere 	3.1. Oferirea soluţiei de remediere va ţine cont de raportul calitate preţ.
3.2. Soluţia de remediere este aleasă astfel încât să corespundă din punct
de vedere tehnic, calitativ şi economic.
3.3. Soluţia aleasă trebuie să corespundă cerinţelor clientului.
Gama de variabile
Tipuri de autovehicule
Tipuri de sisteme
Tipuri de disfuncţionalităţi
Cauze care duc la apariţia disfuncţionalităţilor
Tipuri de metode de diagnosticare
Cerinţe client
- calitate
- termen de realizare
- preţ
Alegerea soluţiei tehnice are în vedere:
- condiţiile postului de lucru (posibilităţile)
- scule, dispozitive şi verificatoare din dotare
- mod de pregătire tehnică a personalului
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- de mecanică auto
- defecţiuni posibile
- proceduri de control şi de remediere conform cu tipul de autovehicul
- proceduri de verificare
La evaluare se urmăreşte:
- identificarea corectă a disfuncţionalităţilor
- identificarea cauzelor care duc la apariţia disfuncţionalităţilor
- capacitatea de a oferi soluţia optimă de remediere

Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la mecanismele motorului
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Segmentare 	1.1. Segmentarea se realizează numai dacă uzura cilindrilor este în limita
admisibilă.
1.2. Segmentarea implică înlocuirea segmenţilor uzaţi cu alţii noi,
corespunzători din punct de vedere tehnic.
1.3. Operaţia de segmentare se realizează conform cărţii tehnice
respectând întocmai metodologia de lucru.
1.4. Segmentarea pistoanelor se realizeaza cu scule şi dispozitive
specifice.
1.5. Controlul operaţiei de segmentare se face prin verificarea
2. Executarea reparaţiei capitale a 	2.1. Reparaţia capitală a mecanismului motor se execută numai dacă
mecanismului motor 	uzurile din mecanism au depaşit limitele admise.
2.2. Reparaţia capitală se realizează prin înlocuire parţială sau totală de
repere cu unele noi sau recondiţionate, în funcţie de posibilităţile tehnice
ale atelierului şi de optiunea clientului.
2.3. Reparaţia capitală se realizează conform metodologiei de lucru
prescrise de producător.
2.4. Operatia de reparatie capitala se face utilizând scule şi dispozitive
specifice.
3. Repararea mecanismului de 	3.1. Repararea mecanismului de distribuţie se realizează urmărind
distribuţie 	metodologia de lucru recomandată de producător.
3.2. Pentru reparatia mecanismului de distributie se utilizeaza scule şi
dispozitive specifice.
3.3. Reparaţia mecanismului de distribuţie se face prin înlocuire sau
recondiţionări de piese.
4. Verificarea lucrărilor executate 	4.1. Verificarea se face prin probă de funcţionare, la bancul de probe a
mecanismului motor.
4.2. Verificarea autovehiculului după remontarea mecanismului motor se
realizează prin probă de drum.
4.3. Verificarea lucrarilor executate urmareşte functionarea motorului la
parametrii nominali.

Gama de variabile
Unitatea se aplică lucrătorilor care întreţin şi repară mecanismele motorului în cadrul atelierelor de reparaţie auto.
Scule, dispozitive şi verificatoare specifice:
- truse de chei, cheie dinamometrică
- scule speciale: dispozitive de introdus pistonul în cilindru, cleşte de montat segmenţi, micrometru de alezaj,
şubler, trusă de lere, manometru
- S.D.V.-uri
Parametrii nominali: putere, consum, raport de compresie
Soluţia pentru reparaţie capitală poate fi de înlocuire de repere sau recondiţionare de repere.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- proceduri de demontare / remontare
- modul de funcţionare al mecanismelor motorului
- folosirea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
La evaluare se va urmări:
- respectarea metodologiei de lucru prescrisă de fabricant pentru întreţinerea şi reparaţia mecanismului motor şi
de distribuţie
- realizarea măsurătorilor şi verificărilor
- calitatea reparaţiilor

Etanşarea sistemelor: ungere, răcire, alimentare cu combustibil
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea neetanşeităţilor 	1.1. Identificarea se face în funcţie de tipul autovehiculului.
1.2. Identificarea se face printr-o verificare amănunţită a sistemului
vizat.
1.3. Neetanşeitatile sunt identificate în functie de specificul fiecarui tip de
sistem.
1.4. La depistarea neetanşeitatilor se utilizeaza scule, dispozitive şi
verificatoare specifice.
1.5. Verificarea neetanşeitatilor se face de câte ori este nevoie pâna la
2. Demontarea / Remontarea 	2.1. Demontarea / Remontarea se face conform cărţii tehnice a
subansamblelor sistemelor 	autovehiculelor.
2.2. Demontarea / Remontarea se va face respectând succesiunea
operaţiilor din cartea tehnică a autovehiculului.
2.3. Demontarea / Remontarea se realizeaza utilizând scule şi dispozitive
specifice.
2.4. Demontarea / Remontarea se face cu precizie în timp util.
3. Înlocuirea pieselor şi materialelor 	3.1. Înlocuirea se face cu piese noi sau recondiţionate compatibile din
defecte 	punct de vedere dimensional, al formei şi caracteristicilor de material,
respectând condiţiile tehnice ale producătorului.
3.2. Alegerea pieselor se va face vizual, prin măsurători cu instrumente
specifice.
4. Verificarea eliminării neetanşeităţii 	4.1. Verificarea se face în funcţie de caracteristicile fiecărui sistem.
4.2. Verificarea se face utilizând scule şi dispozitive specifice.
4.3. Verificarea se face prin efectuarea de probe corespunzătoare
sistemului remediat.

Gama de variabile
Tipuri de sistem: sistem de ungere, sistem de răcire (aer sau lichid), sistem de alimentare cu combustibil, sistem de
evacuare gaze arse, corespunzătoare autovehiculelor sau tipului de motor cu care acestea sunt echipate.
Tipuri de neetanşeitate:
la sistemul de alimentare: neetanşeitatea rezervorului, buşonului de rezervor, conducte şi racorduri, la pompa de
alimentare cu combustibil (mecanică sau electrică), la elementul filtrant, la carburatoare, la injectoare
la sistemul de ungere: neetanşeităţi la pompa de ulei, la elementul filtrant, simeringuri, garnituri, conducte,
racorduri
la sistemul de răcire: neetanşeităţi la conducte, racorduri, radiator, calorifer, pompă de apă, canalizaţii şi garnituri
bloc motor, vas de expansiune, chiulasă, robinete
la sistemul de eliminare gaze arse: garnituri, îmbinări, coliere, tobe de eşapament, elemente corodate de gaze şi de
regimul de funcţionare cald-rece
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- caracteristici tehnice ale sistemelor enumerate
- cunoaşterea procedurilor de lucru şi de verificare la fiecare sistem vizat
La evaluare se urmăreşte:
- demontare / remontare corectă
- capacitatea de a decide soluţia optimă de remediere
- verificarea eficienţei lucrării

Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la punţi şi suspensii
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Controlul eficacităţii suspensiei 	1.1. Controlul se face în funcţie de tipul constructiv de punte.
faţă-spate
1.2. Controlul se face printr-o verificare amănunţită a punţii, în vederea
depistării pieselor defecte.
1.3. Controlul suspensiei se face pe standuri speciale.
2. Înlocuire de elemente defecte 	2.1. Înlocuirea elementelor defecte se face conform instrucţiunilor
producătorilor.
2.2. Înlocuirea se realizeaza utilizând scule, dispozitive şi verificatoare
specifice operaţiunii respective.
2.3. Înlocuirea se face cu piese noi, respectând condiţiile tehnice prescrise
de producator (caracteristici elastice, dimensionale şi de material)
2.4. Alegerea pieselor noi se face prin vizualizare.
2.5. Alegerea pieselor se face prin măsurători cu instrumente specifice.
3. Controlul etanşeităţii elementelor de 	3.1. Controlul se face vizual urmărind eventualele pierderi ale elemnetului
suspensie 	de amortizare.
3.2. Metoda de control se alege în funcţie de tipul de fluid utilizat.
3.3. Metoda de control se face în condiţii specifice fiecărui tip de
Gama de variabile
Tipuri constructive de punţi: punţi motoare şi nemotoare.
Tipuri de fluide amortizoare: gaz sau lichid.
Tipuri de defecte: defecţiuni la elementul elastic (toate tipurile constructive de arcuri) sau la elementul de
amortizare; la arc, ruperea sau modificarea caracteristicii elastice ca urmare a uzurii; la amortizor, deformaţii sau
apariţia pierderilor de fluid de amortizare.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
proceduri de control şi înlocuire a elementelor de suspensie
tipuri constructive de punţi
defecţiuni posibile la elemente de suspensie
La evaluare se urmăreşte:
- capacitatea de apreciere a gradului de uzură al elementelor de suspensie

Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de direcţie
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Asigurarea încadrării jocurilor 	1.1. Jocurile funcţionale sunt reglate în funcţie de tipul sistemului de
funcţionale în limitele admisibile 	direcţie.
1.2. Reglarea jocurilor funcţionale se face urmărind metodologia prescrisă
în manualele tehnice.
1.3. La realizarea jocurilor functionale se folosesc scule, dispozitive şi
verificatoare specifice.
1.4. Verificarea jocurilor se realizează respectând normele tehnice.
1.5. Verificarea jocurilor se realizează periodic sau de câte ori este
2. Efectuarea lucrărilor de reparaţie ale 	2.1. Demontarea /Remontarea se face respectând metodologia tehnică
sistemului de direcţie 	prescrisă.
2.2. Pentru operaţiile de demontare / remontare se utilizează scule,
dispozitive specifice.
2.3. Piesele ce urmează a fi montate sunt verificate cu atenţie pentru a
corespunde din punct de vedere tehnic şi calitativ.
3. Reglarea unghiurilor (geometriei) 	3.1. Unghiurile roţilor se reglează la valori recomandate în manualele
roţilor 	tehnice în functie de tipul transmisiei şi de autovehicul.
3.2. Reglarea unghiurilor se realizează după metodologii bine stabilite în
manualele tehnice.
3.3. Reglarea unghiurilor se realizează pe standuri speciale utilizând scule
şi verificatoare specifice.
Gama de variabile
Tipuri de sisteme de direcţie: cu melc globoidal, cu mecanism servo, cu melc cilindric şi sector dinţat, cu roţi
dinţate, cu manivelă, cu cremalieră
Tipuri de transmisie: tracţiune faţă, spate sau integrală.
Unghiurile roţilor:
de cădere
de înclinare transversală a pivotului
de fugă (de înclinare longitudinală a pivotului)
de convergenţă
Jocuri reglabile: la caseta de direcţie.
Scule, dispozitive şi verificatoare: truse de chei, prese de pivoţi, aparatele standului de reglaj care pot fi cu spot
luminos şi oglinzi sau electronice.
Tipuri de transmisie: tracţiune faţă, spate sau integrală.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- principiul de funcţionare al diferitelor sisteme de direcţie
La evaluare se urmăreşte:
- reglarea corectă a jocurilor funcţionale
- reglarea corectă a unghiurilor roţilor
- înlocuirea corectă a pieselor defecte
- încadrarea duratei operaţiilor în timpi utili

Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de frânare
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Controlul eficacităţii sistemului de 	1.1. Se face în funcţie de tipul autovehiculului.
frânare
1.2. Controlul eficacităţii se face pe standuri de frânare.
1.3. Controlul frânei de staţionare se face în condiţiile de încercări ale
autovehiculului prescrise de fabricant.
1.4. Controlul se face de câte ori este nevoie pentru eliminarea tuturor
disfuncţionalităţilor din sistemul de frânare.
1.5. Controlul eficacităţii sistemului de frânare se face prin constatarea
gradului de uzură al elementelor de frânare.
2. Controlul etanşeităţii sistemului de 	2.1. Controlul etanşeitatii sistemului de frânare se face prin vizualizarea
frânare 	pierderilor de lichid de frână.
2.2. Controlul etanşeitatii se face prin masurarea fortei la pedala.
2.3. Controlul se face printr-o verificare amănunţită a sistemului de
frânare.
2.4. Controlul se face ţinând cont de tipul constructiv al sistemului de
frânare.
2.5. Controlul etanşeitatii se face utilizând scule, dispozitive şi
verificatoare specifice.
3. Remedieri la sistemul de frânare 	3.1. Depistarea reperelor necorespunzătoare din punct de vedere calitativ
se face prin controlul eficacitatii şi etanşeitatii sistemului de frânare.
3.2. Înlocuirea se face cu piese noi la cotele nominale prescrise de
fabricant.
3.3. Înlocuirea se realizeaza cu precizie, utilizând scule, dispozitive şi
verificatoare specifice.
3.4. Înlocuirea se face respectând instrucţiunile producătorilor.

Gama de variabile
Sisteme de frânare:
- cu acţionare directă
- cu servo-acţiune
- cu acţionare mixtă
- prevăzute cu sistem electronic de control al aderenţei
Tipuri de disfuncţionalităţi ale sistemului de frânare:
- uzuri peste limita garniturilor de frânare
- pierderi de lichid datorate neetanşeităţilor (garnituri, conducte, racorduri sparte)
- aer în circuitul de frânare pentru sistemele de frânare cu lichid
- gripaje ale pistoanelor din sistemul de frânare
- pedala înţepenită pe ax
- reglaje greşite ale tijelor de comandă
- jocuri prea mari
Elemente de frânare: plăcuţe, saboţi, discuri, tamburi de frânare
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- sisteme de frânare şi principii de funcţionare a acestora
- defecţiuni posibile şi metode de remediere
La evaluare se urmăreşte:
- realizarea controlului eficacităţii sistemului de frânare şi controlul etanşeităţii
- capacitatea de apreciere a gradului de uzură al reperelor

Executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie la sistemul de transmisie
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Verificarea funcţionării sistemului de 1.1. Verificarea sistemului de transmisie se efectuează periodic, la cererea
transmisie 	clientului sau de câte ori este nevoie.
1.2. Verificarea sistemului de transmisie se efectueaza prin încercari şi
probe funcţionale.
1.3. Verificarea se realizează respectând normele tehnice recomandate.
1.4. Verificarea se realizează cu dispozitive speciale.
2. Efectuarea operaţiilor de întreţinere 	2.1. Întreţinerea sistemului de transmisie se face prin operaţii specifice
la sistemul de transmisie 	subansamblului vizat.
2.2. Întreţinerea se realizează conform normelor tehnice ale
fabricantului.
3. Repararea sistemului de transmisie 	3.1. Repararea sistemului de transmisie se realizează urmărind
metodologia de lucru recomandată de producător.
3.2. Pentru reparatia sistemului de transmisie se utilizeaza scule şi
dispozitive specifice.
3.3. Reparaţia sistemului de transmisie se face prin înlocuiri sau
recondiţionări de piese.
Gama de variabile
Tipuri de ambreiaje: ambreiaj mecanic hidraulic, electromagnetic şi combinate.
Tipuri de cutii de viteze: mecanice, automate
Tipuri de diferenţiale:
- după amplasare : - cu carter comun cu schimbătorul de viteze
- cu carter separat
- după principiul de funcţionare : - mecanic
- hidraulic
Arbori planetari
- cu cuplaj tripodă
- cu cuplaj cardanic
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- principiul de funcţionare al fiecărui tip de transmisie
La evaluare se urmăreşte:
- efectuarea tuturor operaţiilor în timpi utili
- cunoaşterea metodelor de demontare / remontare

Oferirea de consultanţă de specialitate
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea cerinţelor clientului 	1.1. Clientul este ascultat cu atenţie pentru aflarea dorinţelor sale.
1.2. Cerinţele clientului sunt tratate cu solicitudine şi profesionalism.
1.3. Solicitările clientului sunt identificate prin întrebări clare.
1.4. Verificările şi testările se fac în prezenţa clientului.
1.5. Clientul este informat corect asupra rezultatelor verificărilor.
1.6. Clientul este îndrumat către un mecanic mai experimentat în cazul în
care rezultatele verificărilor nu sunt suficient de edificatoare.
2.Analizarea solicitărilor clientului 	2.1. Informaţiile primite de la client sunt verificate operativ.
2.2. Solicitările sunt analizate cu atenţie în sensul stabilirii corecte a
tuturor detaliilor.
2.3. Solicitările sunt evaluate cu discernământ în funcţie de posibilităţile
de realizare.
3.Furnizarea informaţiilor privind 	3.1. Serviciile sunt prezentate cu promptitudine şi claritate.
soluţiile ce pot fi oferite
3.2. Soluţiile oferite sunt susţinute cu argumente tehnice competente.
3.3. Soluţiile şi informaţiile oferite trebuie să satisfacă în totalitate
cerinţele clientului.
Gama de variabile
Unitatea se aplică pentru ocupaţiile:
- mecanic auto
- electrician auto
- tinichigiu auto
- vopsitor auto
- alte ocupaţii service-auto
Consultanţa se asigură pentru toate tipurile de lucrări care pot fi oferite în domeniul service-auto.
Informaţii:
- surse de procurare piese de schimb
- soluţii de remediere
- costuri şi tarife practicate
- posibilităţi de remedieri
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- proceduri de diagnosticare rapidă a disfuncţionalităţilor
- defecţiuni posibile caracteristice tipului de autovehicul
- limbajul de specialitate
La evaluare se urmăreşte:
- modul de selectare şi interpretare a informaţiilor primite din partea clienţilor
- modul de alegere rapidă a soluţiei optime, în vederea satisfacerii nevoilor clientului

Utilizarea aparatelor şi echipamentelor de măsurare şi testare
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alegerea aparatelor şi 	1.1. Alegerea aparatelor şi echipamentelor de masurare şi testare se face
echipamentelor de măsurare şi testare 	în funcţie de specificul controlului efectuat.
1.2. În cazul constatarii unor anomalii în functionare a aparatelor şi
echipamentelor de masurare şi testare se va solicita personalul competent
în vederea verificarii şi recalibrarii.
2. Utilizarea aparatelor şi 	2.1. Aparatele şi echipamentele de masurare şi testare sunt utilizate în
echipamentelor de măsurare şi testare 	conditii de siguranta privind integritatea acestora şi pentru o diagnosticare
rapida şi eficienta a defectiunilor.
2.2. Conectarea şi manevrarea aparatelor şi echipamentelor se face
conform instrucţiunilor de operare.
2.3. Utilizarea se va face cu respectarea normelor de protecţie a muncii.
3. Depozitarea aparatelor şi 	3.1. Depozitarea aparatelor şi echipamentelor de masurare şi testare se va
echipamentelor 	face în condiţii de securitate pentru a se evita intervenţia persoanelor
neautorizate şi decalibrarea acestora.
3.2. Depozitarea se face în aşa fel încât sa permita accesarea uşoara.
Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor:
- mecanic auto
- electrician auto
Aparatură şi echipament de măsură şi testare utilizate:
mecanic auto
- tester electronic diagnosticare motor
- echipament de testare suspensii şi sistem de frânare
- stand pentru geometrie
- banc de centicubat pompe de injecţie
- analizor de gaze arse
electrician auto
- tester electronic de măsură
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- principii şi metode de măsură şi testare a funcţionării autovehiculelor sau a diferitelor componente
- tipuri de defecţiuni care pot fi constatate prin măsurători şi testări
La evaluare se va urmări:
- modul cum sunt utilizate mijloacele de măsurare şi testare în vederea diagnosticării rapide şi eficiente a
defecţiunilor.

Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi materialelor
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi 	1.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele se aleg în funcţie de operaţiile
verificatoarelor 	ce urmează să fie executate.
1.2. Alegerea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face cu
discernământ pentru o utilizare eficientă şi ferită de riscuri.
1.3. La alegere se va avea în vedere gradul de uzură al sculelor,
dispozitivelor şi verificatoarelor, pentru a se asigura utilizarea corectă şi
lipsită de riscul unor deteriorări suplimentare.
2. Întreţinerea sculelor, dispozitivelor 	2.1. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt verificate periodic
şi verificatoarelor 	stabilindu-se gradul de uzură al acestora.
2.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele necorespunzătoare sunt
selectate cu atenţie în vederea recondiţionării sau casării.
2.3. Întreţinerea se face permanent, pentru a se asigura utilizarea
eficientă în procesele productive.
2.4. Curăţirea, conservarea şi păstrarea se fac conform recomandărilor
fabricanţilor de scule, dispozitive şi verificatoare.
3. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi 	3.1. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în functie
verificatoarelor 	de specificul lucrării.
3.2. Sculele, dispozitivele şi verificatoarele sunt manipulate şi utilizate în
condiţii de securitate maximă pentru a se evita accidentele de muncă.
3.3. Defectiunile aparute sunt identificate şi sesizate serviciilor de
întretinere şi reparatie.
3.4. Utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face conform
instructiunilor de lucru şi exploatare.
4. Depozitarea şi inventarierea 	4.1. Depozitarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor se face în
sculelor, dispozitivelor şi 	locurile stabilite prin regulamentul de ordine interioară.
4.2. Depozitarea se face în aşa fel încât sa permita accesarea uşoara.
4.3. Depozitarea se face în condiţii de siguranţă.
4.4. Inventarierea se face periodic, în scopul completării stocului în
funcţie de necesitate.

Gama de variabile
Unitatea se aplică ocupaţiilor productive de tip service-auto.
Tipuri de scule, dispozitive şi verificatoare utilizate:
mecanic auto
- truse de chei fixe, tubulare, mixte, dinamometrice, pneumatice
- truse de şurubelniţe
- mandrine de centrat ambreiaje şi montat garnituri
- dispozitive pentru comprimat arcuri, prindere chiulasă
- dispozitive de ridicat şi transportat
- dispozitive de presat-depresat
- burghie, alezoare
- calibre, şublere, micrometre, comparatoare, densimetre
electrician auto
- ampermetru, voltmetru, ohmmetru
- trusă de chei fixe şi tubulare
- trusă de şurubelniţe
- densimetru
- dispozitiv reglat faruri
- redresor pentru baterii
tinichigiu auto
- trusă ciocane
- truse şurubelniţe
- foarfeci tablă, dălţi, burghie
- şuruburi întindere caroserie
- dispozitiv îndreptat caroserie
- polizoare portabile
- cască antifonică
- ruletă
- aparat de sudură, electric, autogen, în mediu de gaz protector
vopsitor auto
- pistol pneumatic vopsit
- dispozitiv de curăţat şi finisat
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
- utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
- tipuri de lucrări
La evaluare se va urmări:
- modul în care personalul alege, utilizează şi întreţine sculele, dispozitivele şi verificatoarele necesare efectuării
de lucrări productive