Pag. 1 din 33
Standard ocupaţional
Confecţioner obiecte artizanale din lemn
În sectorul:
Cultură, artizanat şi meşteşuguri tradiţionale
Cod:………………..
Data aprobării: 12.12.2008
Denumirea document:...............................
Versiunea: 0
Data de revizuire preconizată: Octombrie 2013

Pag. 2 din 33
Iniţiatorul standardului: CENTRUL DE ASISTENŢĂ RURALĂ TIMIŞOARA
Coordonator echipă de redactare SO: Mihaela Imbrişca Szoltesz – CAR
Timişoara
Echipa de redactare:
Dan Lucheş, sociolog
Aristida Gogolan, expert etnograf
Florentina Bran, expert etnograf
Mariana Craşovan, expert educaţia adulţilor
Mihai Predescu, expert metodologie standarde ocupaţionale
Eugen Barbos, confecţioner obiecte artizanale
Verificator standard ocupaţional: Mastan Bruno, consultant educaţia adulţilor-
Fundaţia pentru Meşteşuguri, Bucureşti
Redactorii calificării:
Dan Lucheş, sociolog
Aristida Gogolan, expert etnograf
Florentina Bran, expert etnograf
Mariana Craşovan, expert educaţia adulţilor
Mihai Predescu, expert metodologie standarde ocupaţionale
Eugen Barbos, confecţioner obiecte artizanale
Denumirea AO: Confecţioner obiecte artizanale din lemn
Data elaborării AO: septembrie 2008
Responsabilitatea pentru conţinutul acestui standard ocupaţional şi al calificărilor
bazate pe acest standard ocupaţional revine Comitetului sectorial.
Data validării: 3 decembrie 2008
Comisia de validare: Constantin Popoiu – preşedinte comitet sectorial, Vasile
Costoiu- muzeograf, CPPC, Victoria Guţă – director coordonator cercetare,
Fundaţia pentru Meşteşuguri

Pag. 3 din 33
Titlul calificării
Confecţioner obiect
e artizanale din lemn
Codul
Nivelul calificării 3
Unităţi obligatorii (specifice) Codul Nivel
(EQF)
Credite
1.Pregătirea materialului lemnos pentru realizarea
de obiecte artizanale
3
Urmează a fi stabilite la o dată ulterioară pe baza rezultatului dezbaterilor
	la nivel european şi opţiunilor politice ale României în această privinţă
2.Prelucrarea manuală a materialului lemnos 3
3.Asamblarea obiectului artizanal 2
4. Finisarea obiectelor artizanale confecţionate 3
Unităţi obligatorii (generale) 2
1.Aplicarea normelor de protecţie a mediului 3
2.Aplicarea prevederilor legale referitoare la
sănătatea şi securitatea în muncă şi în domeniul
situaţiilor de urgenţă
3
3.Întreţinerea echipamentelor de lucru 2
4.Organizarea locului de muncă 2
Unităţi obligatorii (cheie) 2
1.Comunicare în limba oficială 2
2.Competenţa de a învăţa 2
3.Competenţe de bază în matematică şi tehnologie 2
Unităţi opţionale
1.Proiectarea obiectului artizanal din lemn
(specifică)
3
2.Decorarea obiectelor artizanale confecţionate
(specifică)
3
3.Aprovizionarea cu mijloace de muncă (generală) 2
1. Descrierea calificării
Scopul şi motivaţia calificării
Confecţionerul obiecte artizanale din lemn îşi desfăşoară activitatea în ateliere mici,
familiale sau în ateliere de tâmplărie complexe, sau fabrici în care sunt organizate
secţii de lucru speciale pentru executarea acestui tip de lucrări, prin intermediul cărora
se valorifică resturile de materiale rămase de la executarea lucrărilor de mari
dimensiuni.
Confecţionerul obiecte artizanale din lemn execută piese din lemn pentru uz
gospodăresc şi decorativ (cauce, linguri, scafe, blide, tăvi, suporturi, lingurare, funduri
pentru tocat alimente, casete, piese de mic mobilier: poliţe, rafturi, măsuţe, taburete,
scaune, lăzi de zestre ş.a., produse de cult: sfeşnice, cruci, pristolnice, icoane, troiţe).
Produsele executate cuprind o importantă componentă decorativă, rezultată din
aplicarea tehnicilor tradiţionale de confecţionare şi ornamentare.

Pag. 4 din 33
În contextul alocării de fonduri pentru dezvoltarea rurală, ocupaţia este solicitată de
piaţa muncii din întreaga ţară.
Cunoştinţele precerute / Condiţii de acces / Ruta de progres
Pentru practicarea ocupaţiei sunt necesare cunoştinţe de bază de matematică şi noţiuni
aplicate de tehnologia prelucrării lemnului.
Persoana este responsabilă de execuţia propriei activităţi. În plus există o
responsabilitate colectivă, în cadrul activităţilor desfăşurate, care presupune
colaborarea cu colegii (dulgheri, tâmplari, traforori etc.). Munca presupune o
gamă largă de activităţi realizate în contexte de realizare a varietăţi de produse,
uneori cu grad de complexitate ridicat. Unele dintre aceste activităţi sunt
complexe sau nerutiniere.
Formarea profesională care oferă acces la acest nivel: cel puţin învăţământ obligatoriu
şi calificare profesională prin învăţământul profesional – şcoala profesională de profil
sau şcoala populară de artă sau programe de formare profesională în sistemul de
formare profesională a adulţilor.
O persoană calificată are posibilitatea să obţină şi competenţele opţionale, prin
formare profesională sau prin experienţă la locul de muncă.
După absolvirea studiilor liceale, persoana calificată poate să urmeze cursurile de
formare profesională de nivel 4 (tehnician sau maistru).
Explicarea regulilor calificării
Se poate obţine certificat de calificare dacă sunt dovedite competenţele pentru toate
categoriile de competenţe obligatorii.
Comparabilitatea internaţională (dacă este cazul)
Cerinţele legislative specifice (dacă este cazul)
Documente eliberate de Organisme de reglementare(dacă este cazul)

Pag. 5 din 33
Descrierea ocupaţiei
Ocupaţia confecţioner obiecte artizanale din lemn, cod COR 733103, este practicată
în ateliere mici, familiale şi, uneori, în ateliere de tâmplărie complexe, sau fabrici în
care sunt organizate secţii de lucru speciale pentru executarea acestui tip de lucrări,
prin intermediul cărora se valorifică resturile de materiale rămase de la executarea
lucrărilor de mari dimensiuni
Confecţionerul obiecte artizanale din lemn execută piese din lemn pentru uz
gospodăresc şi decorativ (cauce, linguri, scafe, blide, tăvi, suporturi, lingurare, funduri
pentru tocat alimente, casete, piese de mic mobilier: poliţe, rafturi, măsuţe, taburete,
scaune, lăzi de zestre ş.a., produse de cult: sfeşnice, cruci, pristolnice, icoane, troiţe).
Produsele executate cuprind o importantă componentă decorativă, rezultată din
aplicarea tehnicilor tradiţionale de confecţionare şi ornamentare.
Confecţionerul obiecte artizanale din lemn foloseşte, în cea mai mare parte unelte de
lucru manuale, specifice diferitelor etape de lucru. Pentru măsurat sunt folosite:
metrul pliant, rigle diferite, echere, şublere; pentru marcat: creioane de tâmplărie,
cretă, etaloane, sule, compasuri unelte pentru cioplire: topoare, barde; unelte pentru
tăiere: fierăstraie de diferite forme şi dimensiuni; unelte aşchietoare: rindele, robace;
dălţi; unelte pentru găurit şi înşurubat: sule, sfredele, scoabe, burghie, şurubelniţe;
unelte pentru bătut şi scos cuie: ciocane, cleşti ş.a. Pentru fixarea materialelor în
timpul prelucrării se folosesc: menghine, scoabe, eclise sau chingi. Pentru finisare
uneltele folosite sunt: pile, raşpele, răzuitoare, cuţitoaie.
Principalele responsabilităţi ale confecţionerului obiecte artizanale din lemn sunt:
-proiectarea obiectului artizanal din lemn;
-pregătirea materialului lemnos pentru realizarea de obiecte artizanale;
-prelucrarea manuală a materialului lemnos;
-asamblarea obiectului artizanal;
-finisarea obiectelor artizanale confecţionate;
-decorarea obiectelor artizanale confecţionate.
Pentru îndeplinirea acestor responsabilităţi, este necesar:
-să respecte normele specifice privind sănătatea în muncă şi intervenţiile în caz de
urgenţă;
-să îşi organizeze atelierul de lucru conform necesităţilor, astfel încât spaţiul de
muncă să cuprindă: bancul de lucru, poliţele cu unelte şi sculele necesare, dulapurile
în care păstrează materialele auxiliare, spaţiul de depozitare a materialelor aflate în
lucru, locuri de amplasare a uneltelor mari, spaţiu de evacuare a deşeurilor;
-să se preocupe de buna funcţionare a sculelor, uneltelor şi dispozitivelor, aplicând
permanent proceduri de întreţinere a acestora;
-să comunice informaţii în diverse contexte profesionale, utilizând terminologia de
specialitate;
-să deţină cunoştinţe de bază de matematică şi tehnologie;
-să poată să îşi planifice judicios timpul de lucru;
-să poată să se încadreze în consumul de materiale planificat;
-să întocmească proiecte şi schiţe pentru produsele pe care le execută;
-să conştientizeze propriul proces de învăţare şi să îşi identifice oportunităţile pentru
dobândirea şi asimilarea de noi cunoştinţe.

Pag. 6 din 33
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ CHEIE
Unitatea 1: Comunicare în limba oficială
Unitatea 2: Competenţa de a învăţa
Unitatea 3: Competenţe de bază în matematică şi tehnologie
Cod de referinţă
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ GENERALE
Unitatea 1: Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Unitatea 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi
securitatea în muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Unitatea 3: Întreţinerea echipamentelor de lucru
Unitatea 4: Organizarea locului de muncă
Unitatea 5 : Aprovizionarea cu mijloace de muncă
Cod de referinţă
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ SPECIFICE
Unitatea 1: Proiectarea obiectului artizanal din lemn
Unitatea 2:Pregătirea materialului lemnos pentru realizarea de obiecte
artizanale
Unitatea 3: Prelucrarea manuală a materialului lemnos
Unitatea 4: Asamblarea obiectului artizanal
Unitatea 5: Finisarea obiectelor artizanale confecţionate
Unitatea 6: Decorarea obiectelor artizanale confecţionate
Cod de referinţă

Pag. 7 din 33
1. APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ ŞI ÎN
DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării activităţilor specifice cu respectarea prevederilor legale specifice,
referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă, în scopul evitării producerii accidentelor, evitând efectele nocive ale substanţelor chimice
utilizate, acordării de prim ajutor, precum şi intervenţiei în cazul unor situaţii de urgenţă.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică prevederile legale
specifice privind sănătatea şi
securitatea în muncă
1.1. Identificarea normelor specifice locului de muncă,
referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă este realizată
prin participarea la instruiri periodice, pe teme specifice
locului de muncă.
1.2. Prevederile legale specifice privind utilizarea
echipamentului de lucru şi protecţie sunt identificate adecvat
activităţilor de la locul de muncă.
1.3. Identificarea modului de funcţionare tehnică şi de
păstrare a mijloacelor de protecţie şi de intervenţie se face pe
baza recomandărilor producătorului şi adecvat procedurilor
de lucru aplicabile.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-normele de sănătate şi
securitate în muncă şi pentru
situaţii de urgenţă aplicabile
-legislaţia şi procedurile de
lucru specifice locului de
muncă.
-semnificaţia mijloacelor de
semnalizare
-particularităţile locului de
muncă
Identificarea
prevederilor legale
specifice privind
sănătatea şi securitatea
în muncă se face cu
corectitudine şi
conştiinciozitate.
Diminuarea efectului
factorilor de risc este
făcută cu
responsabilitate.
Intervenţia în caz de
accident este realizată
2. Analizează situaţiile de pericol 2.1. Analizarea situaţiilor de pericol se face în mod
sistematic, pe fiecare activitate specifică.
2.2. Situaţiile de pericol, care nu pot fi soluţionate imediat,
sunt raportate persoanelor abilitate în luarea deciziilor

Pag. 8 din 33
3. Diminuează efectul factorilor de
risc
3.1. Efectul factorilor de risc identificaţi este diminuat
corespunzător particularităţilor activităţilor desfăşurate la
locul de muncă.
3.2. Efectele neprevăzute ale unor factori de risc sunt
raportate pe cale orală sau scrisă, conform procedurilor
interne.
3.3. Diminuarea efectelor factorilor de risc se realizează
conform prevederilor în vigoare ale regulamentului intern
cu promptitudine şi
responsabilitate.
4. Intervine în caz de accident/
situaţii de urgenţă
4.1. Accidentul este semnalat persoanelor abilitate
specializat şi serviciilor de urgenţă, conform prevederilor
regulamentului intern.
4.2. Aplicarea măsurilor de evacuare, în situaţii de urgenţă,
se face cu respectarea procedurile specifice.
4.3. Aplicarea măsurile de prim ajutor se face în funcţie de
tipul accidentului, conform limitelor de responsabilitate
prevăzute de legislaţia în vigoare.
4.4. Intervenţia în caz de accident se face fără a agrava
situaţia deja creată şi preîntâmpinând accidentarea altor
persoane.
Gama de variabile:
Prevederi legale: legea securităţii şi sănătăţii în muncă, NSSM şi în domeniul situaţiilor de urgenţă, regulament de ordine interioară ( ROI ) al beneficiarului , fişa
postului, plan prevenire şi protecţie, proceduri interne specifice locului de muncă, tematică instruiri etc.
Situaţii de pericol (riscuri): lovire, alunecare, tăiere cu scule şi unelte conţinând părţi metalice / ascuţite, pericol de cădere de materiale şi produse de la înălţime,
etc.
Factori de risc referitori la: sarcina de muncă, mediul de muncă, temperatură, zgomote etc.
Particularităţile activităţilor de la locul de muncă: în interiorul unor clădiri, manevrări de produse cu risc, condiţii de luminozitate etc.
Situaţii de urgenţă: accidente, cutremure, incendii, inundaţii etc.
Echipamentul individual de protecţie a muncii: salopetă, măşti de protecţie, ochelari de protecţie, mănuşi etc.
Instruiri periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii în funcţie de specificul condiţiilor de lucru, etc
Persoane abilitate: maistru, administratorul firmei, responsabilii cu activitatea de SSM/ PSI, şeful formaţiei de pompieri etc.
Servicii de urgenţă: ambulanţă, pompieri, protecţie civilă etc.
Tipuri de accidente: loviri, răniri, arsuri, fracturi, etc.

Pag. 9 din 33
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
Observare la locul de muncă
Declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de realizare a altor rezultate decât cele observate
- Pentru cunoştinţe:
Test scris
Test oral

Pag. 10 din 33
2. APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării activităţilor specifice cu respectarea prevederilor legale aplicabile
referitoare la protecţia mediului, în scopul diminuării riscurilor de poluare a mediului, precum şi a consumului de resurse naturale.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Pune în practică prevederile
legislaţiei de protecţie a mediului
1.1 Problemele de mediu identificate sunt puse în practică
adecvat activităţilor desfăşurate.
1.2 Prevederile legislative de protecţie a mediului specifice
activităţilor sunt aprofundate pe tot parcursul derulării
activităţilor specifice.
1.3 Punerea în practică a prevederilor legale de protecţie a
mediului specifice se face cu evitarea permanentă a
impactului negativ asupra mediului înconjurător zonei de
lucru.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- legislaţia de mediu şi
procedurile de lucru
specifice locului de muncă .
- particularităţile locului de
muncă
- efectele materialelor
folosite asupra mediului
Problemele de mediu,
asociate activităţilor
desfăşurate sunt
identificate cu atenţie.
Normele de protecţie a
mediului sunt însuşite,
cu responsabilitate.
Intervenţia pentru
aplicarea de măsuri
reparatorii se
desfăşoară cu
promptitudine.
Diminuarea pierderilor
de resurse naturale este
urmărită cu
conştiinciozitate.
2. Diminuează riscurile de mediu 2.1 Diminuarea riscurilor de mediu se face prin aplicarea de
proceduri de recuperare a materialelor refolosibil, adecvat
specificului activităţilor derulate.
2.2 Diminuarea riscurilor de mediu se face prin respectarea
procedurilor interne de manipulare şi depozitare a
reziduurilor rezultate din activităţile de la locul de muncă,
fără afectarea mediului înconjurător.
2.3 Intervenţia pentru aplicarea de măsuri reparatorii a
mediului înconjurător se face în conformitate cu procedurile
de urgenţă şi legislaţia în vigoare.
2.4 Intervenţia pentru aplicarea de măsuri reparatorii se
desfăşoară evitând agravarea situaţiei deja create.

Pag. 11 din 33
3. Acţionează pentru diminuarea
consumului de resurse naturale
3.1 Diminuarea consumului de resurse materiale naturale se
fac prin urmărirea permanentă a situaţiilor în care se pot
produce pierderi.
3.2 Diminuarea consumului de resurse materiale se face
printr-o utilizare judicioasă a resurselor naturale.
3.3. Acţiunea pentru diminuarea pierderilor de resurse
naturale se face permanent, cu respectarea procedurilor
specifice.
Gama de variabile:
Probleme de mediu: aglomerări de deşeuri greu degradabile, afectarea mediului prin produse chimice toxice, afectarea mediului prin depozitarea reziduurilor
rezultate etc.
Activităţi desfăşurate: amenajarea spaţiului de lucru, pregătirea echipamentelor de lucru, etc.
Instructaje periodice: zilnice, lunare sau la intervale stabilite prin instrucţiuni proprii ale beneficiarului în funcţie de specificul condiţiilor de lucru, etc.
Măsuri reparatorii: colectarea deşeurilor, înlăturarea substanţelor toxice, delimitarea frontului de lucru utilizând apărători etc.
Resurse naturale: lemn, apă etc.
Riscurilor de mediu: poluarea apei prin aruncare de deşeuri, degradarea solului etc.
Riscuri: poluarea apei, aerului, solului, degradarea biodiversităţii etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 12 din 33
3. ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru verificarea stării echipamentului de lucru, aplicarea procedurilor de
întreţinere şi informarea asupra defectării acestuia , în vederea asigurării funcţionării la parametrii normali.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Verifică starea de funcţionare a
echipamentului de lucru
1.1. Echipamentele de lucru sunt verificate, din punct de
vedere al integrităţii şi gradului de uzură.
1.2. Echipamentele neconforme sunt selecţionate cu
discernământ, în vederea înlocuirii / reparării acestora de
către personalul abilitat.
1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificată permanent
din punctul de vedere al menţinerea siguranţei în utilizarea,
conform procedurilor specifice.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- proceduri de verificare a
stării de funcţionare a
echipamentelor de lucru
- modul de utilizare şi
întreţinere al
echipamentelor de lucru şi
auxiliare, utilizate în
activităţile specifice,
- parametrii, instrucţiuni de
exploatare
- prevederile regulamentului
intern privind întreţinerea
echipamentelor de lucru
Starea echipamentului
de lucru este verificată
zilnic cu atenţie şi
responsabilitate.
Procedurile de
întreţinere sunt aplicate
cu responsabilitate şi
atenţie.
Informarea asupra
deteriorării/ defectării
echipamentului de
lucru se realizează cu
promptitudine
2. Întreţine echipamentul de lucru 2.1. Întreţinerea echipamentului de lucru se face în condiţii
de siguranţă, în locurile special amenajate.
2.2. Întreţinerea echipamentului de lucru se face respectând
indicaţiile producătorilor.
2.3. Deficienţele minore identificate la echipamentele de
lucru, pe parcursul aplicării operaţiilor de întreţinere sunt
remediate prin intervenţie personală.
3. Informează asupra deteriorării/
defectării echipamentului de lucru
3.1 Informarea persoanelor abilitate asupra unor defecte
majore ale echipamentului de lucru este făcută conform
regulamentului intern de la locul de muncă.
3.2 Informarea privind starea echipamentului este clară şi la
produs.
Gama de variabile:
Echipamente de lucru: scule, unelte, dispozitive, echipamente etc.

Pag. 13 din 33
Personal abilitat: meşter / maistru, administratorul firmei etc.
Starea echipamentelor: integritate, grad de uzură, defecte identificate etc.
Proceduri de întreţinere: curăţire uscată, frecare cu peria, ascuţire, reparare, ungere, înlocuire componente etc.
Deficienţe minore: tocirea părţilor ascuţite, desprinderea unor părţi componente ale uneltelor, ancrasarea, deformarea, ştirbirea etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 14 din 33
4. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării particularităţilor locului de muncă şi aplicării măsurilor
organizatorice adecvate bunei derulări a activităţilor specifice.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică particularităţile locului
de muncă
1.1. Particularităţile locului de muncă sunt identificate
avându-se în vedere activităţile de derulat.
1.2. Spaţiul de derulare a activităţilor este identificat în
funcţie de caracteristicile şi succesiunea operaţiilor de
executat.
1.3 Particularităţile locului de muncă sunt identificate în
raport cu prevederile regulamentului intern.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
- ordinea de efectuare a
operaţiilor
- proceduri de organizare a
locului de muncă.
- caracteristicile
echipamentelor şi
materialelor utilizate
- modul de întrebuinţare a
echipamentelor şi
materialelor specifice
- proceduri / instrucţiuni de
lucru specifice activităţilor
de executat.
Particularităţile locului
de muncă sunt
identificate cu atenţie.
Stabilirea conţinutului
activităţii de realizat
este făcută cu
responsabilitate
Organizarea spaţiului
propriu de lucru se
realizează cu
profesionalism
2. Aplică măsuri organizatorice ale
locului propriu de lucru
2.1. Echipamentele de lucru şi materialele de lucru sunt
aşezate ordonat având în vedere spaţiul disponibil.
2.2. Locul de muncă este organizat ţinând seama de
succesiunea logică a operaţiilor de executat.
2.3. Spaţiul propriu de lucru este organizat în funcţie de
necesităţile de desfăşurare a activităţilor celorlalţi
participanţi la procesele de muncă.
Gama de variabile:
Particularităţile locului de muncă: amplasarea bancului de lucru, configuraţia frontului de lucru, vecinătăţi, dimensiuni, luminozitate etc.
Aspecte relevante: spaţiul de lucru, spaţiul pentru păstrarea sculelor, uneltelor, echipamentelor şi materialelor necesare, spaţiul pentru depozitarea materialului
lemnos, spaţiu de circulaţie, spaţiu pentru evacuarea deşeurilor, etc.
Operaţii de executat: uscarea materialului lemnos; cioplirea/degroşarea materialul lemnos; tăierea materialului lemnos la forma necesară; găurirea /scobirea

Pag. 15 din 33
materialului lemnos pentru realizarea îmbinărilor, rindeluirea materialului lemnos; realizarea îmbinărilor/asamblării pieselor componente/ obiectulelor artizanale
etc.
Echipamente de lucru: unelte de măsurat:rigle, echere, şubler cu vernier; unelte pentru marcat: creioane de tâmplărie, sule, etaloane de marcat, compasuri. Unelte
pentru tăiat: topor, toporişcă, bardă, teslă. diverse tipuri de fierăstraie folosite în funcţie de operaţiunea de tăiere executată: fierăstrău cu ramă, fierăstrău
spintecător, fierăstrău cu coadă, fierăstrău tarnsversal, fierăstrău în unghi, fierăstrău cu coadă, cu creastă, fierăstrău compas, fierăstrău de furnir, fierăstrău de
traforaj etc. Unelte cu lamă tăietoare: robacul, rindele diverse: rindea cu suport, rindea cu talpă curbată, rindea formar, rindea de fălţuit, rindea dinţată, rindea cu
canelură, rindea pentru uluc, rindea pentru uluc şi lambă; dălţi dure şi cu muchie teşită, dălţi semicirculare, dălţi de mortezat; unelte pentru găurit şi : sula,
sfredel, scoabă, burghie, dornuri. Unelte pentru bătut şi scos cuie: ciocane, cleşti; unelte pentru înşurubat: şurubelniţe. Dispozitive de fixat: ghiara, scoabe în
formă de G, scoabe în unghi drept, scoabă cu bară, scoabă cu muchie, eclise, chingi; Unelte pentru netezit suprafeţe: raşpele, pile, râzuitoare de aspetităţi diverse,
cuţitoaie, şmirghel, lână de oţel, etc
Materiale utilizate: material lemnos de diferite esenţe, materiale auxiliare, accesorii etc.
Alţi participanţi la procesul de muncă: alţi confecţioneri , tâmplari, maiştri,şefi de echipă, ingineri, directori etc.
Starea echipamentelor de muncă: integritate, funcţionalitate, curăţenie, grad mic de uzură, etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 16 din 33
5. APROVIZIONAREA CU MIJLOACE DE MUNCĂ
(unitate generală)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării necesarului de echipamente de lucru, materii prime şi materiale şi
asigurării locului de muncă cu mijloacele de muncă necesare bunei desfăşurări a activităţilor specifice.
NIVELUL UNITĂŢII
2
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică necesarul de
echipamente de lucru
1.1 Necesarul echipamentelor de lucru este identificat în
raport cu operaţiile şi cantitatea produselor de executat.
1.2 Identificarea necesarului de echipamente de lucru se face
în timp util pentru a fi respectat termenul de predare a
produselor din comandă.
1.3 Identificarea echipamentelor de lucru necesare se face
raport cu exigenţele produselor solicitate de beneficiar.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-caracteristicile diferitelor tipuri
şi calităţi de echipamente de
lucru
-operaţiile de efectuat
-cantitatea de produse din
comandă
-exigenţele produselor solicitate
de beneficiar
-norme interne de consum de
materii prime şi materiale
-calcul matematic simplu
Identificarea
echipamentelor de
lucru se realizează cu
responsabilitate
Întocmirea necesarului
de materii prime şi
materiale se realizează
cu precizie
Aprovizionarea locului
de muncă cu mijloacele
de muncă necesare se
realizează cu
responsabilitate .
2. Întocmeşte necesarul de materii
prime şi materiale
2.1 Necesarul de materii prime şi materiale se întocmeşte în
conformitate cu prevederile normelor de consum
2.2 Întocmirea necesarului de materii prime şi materiale se
face având în vedere tipul operaţiilor de executat
2.3 Necesarul de materii prime şi materiale se întocmeşte
având în vedere cantitatea produselor de executat.
3. Asigură spaţiul de producţie cu
mijloacele de muncă necesare
3.1 Asigurarea cu mijloace de muncă se face conform
necesarului stabilit, avându-se în vedere spaţiul de lucru
disponibil.
3.2 Asigurarea cu mijloace de muncă se realizează în
cantităţile corespunzătoare normativelor interne de consum.
3.3 Asigurarea cu mijloace de muncă se face permanent,
pentru a asigura fluenţa producţiei.
Gama de variabile:
Echipamente de lucru: unelte de măsurat:rigle, echere, şubler cu vernier; unelte pentru marcat: creioane de tâmplărie, sule, etaloane de marcat, compasuri.

Pag. 17 din 33
Unelte pentru tăiat: topor, toporişcă, bardă, teslă. diverse tipuri de fierăstraie folosite în funcţie de operaţiunea de tăiere executată: fierăstrău cu ramă, fierăstrău
spintecător, fierăstrău cu coadă, fierăstrău tarnsversal, fierăstrău în unghi, fierăstrău cu coadă, cu creastă, fierăstrău compas, fierăstrău de furnir, fierăstrău de
traforaj etc.
Unelte cu lamă tăietoare: robacul, rindele diverse: rindea cu suport, rindea cu talpă curbată, rindea formar, rindea de fălţuit, rindea dinţată, rindea cu canelură,
rindea pentru uluc, rindea pentru uluc şi lambă; dălţi dure şi cu muchie teşită, dălţi semicirculare, dălţi de mortezat; unelte pentru găurit şi : sula, sfredel, scoabă,
burghie, dornuri, etc.
Unelte pentru bătut şi scos cuie: ciocane, cleşti; unelte pentru înşurubat: şurubelniţe, etc.
Dispozitive de fixat: ghiara, scoabe în formă de G, scoabe în unghi drept, scoabă cu bară, scoabă cu muchie, eclise, chingi; Unelte pentru netezit suprafeţe: raşpele,
pile, râzuitoare de aspetităţi diverse, cuţitoaie, şmirghel, lână de oţel etc.
Operaţii de executat: cioplire, tăiere, şlefuire, finisare, îmbinare, asamblare, decorare, etc.
Materii prime necesare: lemn brut, cherestea, scânduri fasonate, baghete, popi,.a. de diferite esenţe lemnoase: cherestea de răşinoase (fag, stejat, frasin, ulm,
paltin, jugastru, arţar, carpen). Cherestea de foioase moi (tei, plop, mesteacăn, salcie, anin), lemn brut şi cherestea din pomi fructiferi: prun, cireş, nuc, vişin etc.
Materiale (auxiliare şi accesorii) necesare: Materiale pentru încleiere: adezivi polivinilici – aracet; adezivi pe bază de cauciuc: prenadez; clei de oase Materiale
de finisare: lacuri pe bază de răşini naturale: şelac; lacuri şi vopsele pe bază de uleiuri vegetale: ulei de in, ulei de floarea soarelui, ulei de bumbac; grunduri,
lacuri transparente, lacuri pe bază de răşini, etc. Alte materiale pentru îmbinări şi cuie, holtşuruburi, baghete de lemn, etc.; accesorii pentru închidere: broaşte,
zăvoare, opritoare, mânere, etc. Accesorii de susţinere şi ghidare: balamale, limitatoare, etc. Accesorii pentru asamblare: colţare, şine, bucşe, etc. Accesorii pentru
manipulare: trăgătoare, bare, butoni, etc.
Mijloace de muncă: echipamente de lucru, materii prime, materiale, utilităţi (energie electrică, apă, gaze naturale etc.)
Produse realizate: obiecte artizanale din lemn: produse de uz gospodăresc, produse decorative, mobilier ţărănesc, produse de cult etc.
Calitatea echipamentelor de lucru: integritate, stare de funcţionare, stare de curăţenie, grad de uzură etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 18 din 33
1. PROIECTAREA OBIECTULUI ARTIZANAL DIN LEMN
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării cerinţelor comenzii beneficiarului, elaborării documentaţiei
obiectului artizanal de realizat şi întocmirii fişelor tehnologice corespunzătoare operaţiilor de lucru.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică cerinţele comenzii
beneficiarului
1.1. Identificarea cerinţelor comenzii se face în totalitate,
analizând fiecare detaliu constructiv.
1.2. Cerinţele comenzii sunt identificate adecvat tipului de
obiect artizanal.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-modalitatea de întocmire a
documentaţiei grafice a
Cerinţele comenzii sunt
identificate corect, cu
atenţie, responsabilitate
şi profesionalism
2. Elaborează documentaţia
obiectului artizanal de realizat
2.1. Elaborarea documentaţiei grafice se face conform
cerinţelor din comanda de lucru.
2.2. Elaborarea necesarului de material lemnos, materiale
auxiliare şi accesorii se face în conformitate cu exigenţele
comenzii.
2.3. Elaborarea listei de echipamente de lucru necesare
realizării obiectului artizanal se face în raport cu
complexitatea acestuia şi cu materialele utilizate.
obiectului artizanal
-noţiuni aplicate de desen
tehnic şi artistic.
-modalitatea de întocmire a
necesarului de material lemnos,
materiale auxiliare şi accesorii,
unelte şi scule
-matematică de bază aplicată
(aritmetică, noţiuni de
geometrie şi trigonometrie)
pentru calcularea necesarului
(cubajului) materialelor
necesare
-prevederi specifice ale
tehnologiei de confecţionare a
produselor din lemn
- criteriile şi reglementările
naţionale şi szandardele tehnice
privind calitatea produselor.
Elaborarea
documentaţiei grafice
se realizează cu
corectitudine.
Calcularea necesarului
de material lemnos, de
materiale auxiliare şi
accesorii se face cu
corectitudine şi
rigurozitate.
Evidenţierea defectelor
materialului lemnos se
face corect.
Cerinţele de calitate
sunt identificate cu
atenţie şi
responsabilitate.
3. Întocmeşte fişa de lucru a
obiectului artizanal
3.1. Întocmirea fişei de lucru se face în raport cu
proprietăţile şi sortimentele de material lemnos şi cu
complexitatea produsului de realizat.
3.2. Fişa de lucru este întocmită cu menţionarea diverselor
variante de soluţiile constructive, corespunzător
complexităţii produsului.
3.3. Fişa de lucru este întocmită cu menţionarea
instrucţiunilor/ procedurilor de lucru aplicabile.

Pag. 19 din 33
4. Identifică cerinţele de calitate
specifice
4.1. Cerinţele de calitate sunt identificate corect, prin
studierea prevederilor referitoare la calitatea lucrărilor, din
documentaţie.
4.2. Cerinţele de calitate sunt identificate, pe baza
indicaţiilor din fişele tehnologice, desenul de execuţie şi
procedurile de control.
4.3. Cerinţele de calitate sunt identificate conform
normelor privind abaterile şi toleranţele admisibile la
operaţiile tehnologice de execuţie.
Gama de variabile:
Documentaţia grafică a obiectului artizanal cuprinde: proiect de ansamblu, schiţe ale părţilor componente, desene ale motivelor ornamentale etc.
Produsele artizanale comandate pot fi:
-de dimensiuni mari şi medii: porţi; stâlpi; pridvoare, baldachine; mobilier bisericesc (strane, scaune, jilţuri) troiţe, iconostase;
-de dimensiuni mici: obiecte de uz gospodăresc: sărăriţe, căuce, linguri, lingurare, bâte decorate, pive; mic mobilier: scăunele, măsuţe, blidare, lădiţe şi lăzi de
zestre; rame; piese de cult: crucifixe, icoane cioplite, pecetare , etc.
Proprietăţile materialului lemnos: coloraţie; miros; sunet; umiditate; textură; densitate; contracţie; rezistenţă; duritate; durabilitate; comportament bun la
prelucrare, şlefuire, finisare etc.
Cerinţele comenzii: se referă la dimensiuni, comlexitate, etc.
Sortimentele de material lemnos:
-pentru produse de dimensiuni mari şi medii: lemn prelucrat (cherestea, scânduri fasonate, rigle, şipci etc.)
-pentru produse de dimensiuni mici: resturi de material lemnos de la lucrările de dimensiuni mari şi medii, etc.
Materiale auxiliare şi accesorii necesare: pentru întocmirea proiectului: hârtie format A4, hârtie de calc, hârtie milimetrică, creione simple; creioane colorate,
caiete sau albume de modele decorative ş.a.
Echipamente de lucru: instrumente de măsură : rigla, echer, compas, raportor. etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 20 din 33
2. PREGĂTIREA MATERIALULUI LEMNOS PENTRU REALIZAREA DE OBIECTE ARTIZANALE
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă:
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile identificării materialului lemnos necesar realizării produsului, uscării materialului lemnos,
selectării materialului lemnos corespunzător pentru prelucrare, măsurării şi trasării şi verificării trasării materialului lemnos, în scopul
realizării obiectului artizanal.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică materialul lemnos
necesar
1.1. Identificarea materialului lemnos necesar se realizează
în conformitate cu prevederile din documentaţia produsului
şi din fişele de lucru..
1.2. Identificarea materialului lemnos se face în raport cu
proprietăţile materialului lemnos, din documentaţia
produsului.
1.3. Identificarea materialului lemnos se face cu atenţie,
adecvat obiectului artizanal de realizat.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-formule de calcul matematic
pentru cubajului materialului
lemnos necesar
-esenţe de lemn şi
caracteristicile acestora
-prevederile fişelor de lucru
privind sortimente de material
lemnos;
-proprietăţile materialului
lemnos de prelucrat
-sortimente de material lemnos
-parametrii optimi de umiditate
a materialului lemnos de
prelucrat
-procedeele de uscare naturală a
materialul lemnos
-procedeele de uscare rapidă a
materialului lemnos
-defectele specifice materialului
Materialul lemnos este
identificat cu
corectitudine şi
profesionalism.
Uscarea materialului
lemnos se face cu
responsabilitate,
verificând cu atenţie
limita admisă de
umiditate.
Selectarea materialului
lemnos se face cu
rigurozitate, urmărind
evitarea defectelor
corect.
Dimensiunile
materialului lemnos
sunt evidenţiate cu
corectitudine pentru a
evita greşelile de
prelucrare.
Stivuirea materialului
2. Usucă materialul lemnos 2.1. Uscarea materialului lemnos se realizează prin
procedeul disponibil, adecvat esenţei de lemn.
2.2. Uscarea materialului lemnos se face până la obţinerea
umidităţii standard pentru prelucrare.
2.3. Uscarea lemnului este verificată periodic, utilizând
instrumente specifice.
3. Selectează materialul lemnos
pentru prelucrare
3.1. Selectarea materialului lemnos se face cu respectarea
prevederilor din documentaţia produsului, prin îndepărtarea
totală a defectelor evidenţiate.
3.2. Selectarea materialului lemnos se face în raport cu
limitele de utilizare ale acestuia, pe baza proprietăţilor
acestuia, conform produsului de realizat.
3.3. Materialul lemnos selectat este organizat in stive,
asigurându-i conservarea proprietăţilor până la prelucrare.

Pag. 21 din 33
4. Măsoară materialul lemnos 4.1. Materialul lemnos este măsurat cu exactitate la
dimensiunile prevăzute în fişele de lucru.
4.2. Măsurarea materialului lemnos se face utilizând
instrumente de măsurare corespunzătoare.
4.3. Materialul lemnos măsurat este organizat în stive, pe
dimensiuni, adecvat prevederilor documentaţiei obiectului
artizanal.
lemnos;
-limitele de utilizare ale
materialului lemnos
-instrumente de măsurare ale
materialului lemnos
-instrumente de trasare a liniilor
drepte, curbe şi unghiurilor pe
materialul lemnos
-instrumente de verificare a
materialului lemnos trasat
pentru evitarea erorilor de
poziţionare şi fasonare
-prevederilor de calitate ale
materialului lemnos trasat
lemnos pentru uscarea
naturală se face corect,
pentru a preîntâmpina
degradarea.
Verificarea pieselor
trasate se face cu
atenţie şi rigurozitate.
5. Trasează materialul lemnos 5.1. Trasarea materialului lemnos în vederea fasonării se
face respectând prevederile din documentaţia grafică a
produsului şi din fişele de lucru.
5.2. Trasarea diferitelor tipuri de linii pe materialul lemnos
se face utilizând instrumente de trasare adecvate.
6. Verifică piesele trasate 6.1. Verificarea pieselor trasate se face din punctul de vedere
al planeităţii, orizontalităţii şi verticalităţii necesare, potrivit
prevederilor de calitate din fişa de lucru.
6.2. Verificarea pieselor trasate se realizează cu instrumente
specifice în vederea identificării posibilelor erori de
poziţionare.
Gama de variabile:
Documentaţia grafică a obiectului artizanal cuprinde: proiect de ansamblu, schiţe ale părţilor componente, desene ale motivelor ornamentale etc.
Produsele artizanale pot fi:
-de dimensiuni mari şi medii: porţi; stâlpi şi pridvoare de casă; baldachine; mobilier bisericesc (strane, scaune, jilţuri); iconostase, troiţe, etc .
-de dimensiuni mici: obiecte de uz gospodăresc: sărăriţe, căuce, linguri, furculiţe, lingurare, bâte decorate, pive. Mic mobilier: scăunele, măsuţe, blidare, lăzi.
Obiecte de cult: icoane cioplite, crucifixe, pecetare, etc.
Esenţe de lemn: nuc, vişin, prun, cireş, păr, etc.
Proprietăţile materialului lemnos: coloraţie; miros; sunet; umiditate; textură; densitate; contracţie; rezistenţă; duritate; durabilitate; comportament bun la
prelucrare, şlefuire, finisare etc.
Sortimentele de material lemnos:
-pentru produse de dimensiuni mari şi medii: lemn prelucrat (cherestea, scânduri fasonate, rigle, şipci etc.)
-pentru produse de dimensiuni mici: resturi de material lemnos de la lucrările de dimensiuni mari şi medii, etc.
Materiale auxiliare şi accesorii necesare: instrumente de măsurare: metrul pliant, metrul gradat, rigla, echerul, şublerul cu vernier. Instrumente de trasare: echer,
riglă, compas, creioane pentru lemn, sule, cretă, etaloane de marcat. Instrumente de verificat: verificatoare, nivel cu bulă de aer, etc.
Uscarea materialului lemnos se poate face:
-pe cale naturală prin depozitare în spaţii ventilate

Pag. 22 din 33
-la uscătorii rapide, prin procedee chimice (cu aburi, cu aer cald)
Instrumente de măsurare a umidităţii:
-aparat special prevăzut cu un ac care se introduce în materialul lemnos;
-aparat care se montează pe suprafaţa materialului lemnos.
Defectele lemnului:
-după natură (de dormă, de structură, crăpături, noduri, coloraţii, alteraţii, găuri de insecte etc.)
-în timpul stivuirii (ciuperci, încovoieri etc.)
Limitele de utilizare ale materialului lemnos presupun:
-calitatea lemnului pe lungime, lăţime, pe cant;
-părţile defecte sunt marcate înainte de utilizare;
-părţile corespunzătoare calitativ sunt selectate pentru realizarea de obiecte artizanale, adecvat dimensiunilor acestora;
-materialul lemnos sănătos are culoare vie, clară, uniformă;
-materialul lemnos alterat are pete de culoare de la centru spre periferie.
Instrumente de măsurare: metru pliant, riglă gradată, ruletă, compas de măsurat grosimi, compas de măsurat găuri.
Instrumente de trasare: creion de tâmplărie, cretă, dreptar, colţar, echer, vinclu, colţar cu braţ mobil pentru colţuri, compas pentru linii curbe.
Linii trasate: drepte, curbe, în unghi
Instrumente pentru verificarea pieselor trasate: nivel cu bulă de aer ( boloboc), fir de plumb
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 23 din 33
3. PRELUCRAREA MANUALĂ A MATERIALULUI LEMNOS
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare alegerii sculelor necesare prelucrărilor manuale ale materialului lemnos:
cioplirii/degroşării materialului lemnos; tăierii materialului lemnos la forma necesară; găuririi, scobirii şi rindeluirii materialului
lemnos.
NIVELUL UNITĂŢII
3 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Alege sculele necesare prelucrării
manuale a materialului lemnos
1.1. Sculele necesare sunt alese cu discernământ în funcţie
de tipul materialului de prelucrat.
1.2. Sculele necesare sunt alese în funcţie de tipul operaţiunii
de executat.
1.3. Sculele necesare sunt alese în conformitate cu gradul de
complexitate al operaţiei.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-tipurile de esenţe lemnoase şi
caracteristicile acestora
-scule utilizate pentru
succesiunea operaţiilor de
prelucrare manuală a
materialului lemnos
-defecte de cioplire şi modul de
remediere al acestora
-cerinţe de calitate specifice la
degroşarea/ cioplirea
materialului lemnos
-să aplice procedurile tehnice
de asigurare a calităţii
Sculele necesare
prelucrării manuale a
lemnului sunt alese cu
atenţie şi cu
responsabilitate.
Operaţiile de
prelucrarea manuală a
lemnului se realizează
cu responsabilitate,
atenţie, profesionalism,
rigurozitate, seriozitate
şi perseverenţă
Cioplirea lemnului se
face cu răbdare atenţie
2. Ciopleşte/degroşează materialul
lemnos
2.1. Degroşarea materialului lemnos se execută cu scule
specifice, până la obţinerea grosimii optime pentru
prelucrare.
2.2 Cioplirea se execută cu precizie, până la dimensiunile
stabilite în documentaţia produsului / fişa de lucru.
2.3. Cioplirea se execută cu îndemânare şi iscusinţă,
reducând la minimum rebuturile.
2.4. Cioplirea se execută cu respectarea cerinţelor de calitate.
2.5. Defectele de cioplire sunt remediate în momentul
constatării lor, utilizând sculele adecvate.

Pag. 24 din 33
3. Taie materialul lemnos la forma
necesară
3.1. Materialul lemnos este tăiat la forma necesară şi la
dimensiunile cerute de documentaţia produsului, pe baza
marcărilor şi trasărilor existente.
3.2. Tăierea materialului lemnos se realizează cu scule
specifice, cu pierderi minime de material.
3.3. Tăierea materialului lemnos se execută cu atenţie, cu
respectarea normelor specifice de securitate şi sănătate a
muncii.
3.4. Forma şi dimensiunile materialelor tăiate sunt verificate
cu instrumente corespunzătoare, în comparaţie cu
prevederile fişei de lucru.
şi rigurozitate.
Remedierea defectelor
de cioplire se face cu
promptitudine şi
răbdare.
Rindeluirea
materialului lemnos se
execută cu precizie şi
răbdare.
Aplicarea procedurilor
tehnice de asigurare a
calităţii operaţiunilor
executate.
4. Găureşte/scobeşte materialul
lemnos pentru realizarea
îmbinărilor
4.1. Găurirea materialului lemnos se face pe locurile marcate
potrivit fişei de lucru, pentru realizarea îmbinărilor.
4.2. Scobirea materialului lemnos pentru realizarea
lăcaşurilor de cepuri este realizată cu minuţiozitate, cu unelte
specifice.
4.3. Scobirea / găurirea materialului lemnos se realizează cu
respectarea limitelor de toleranţă şi ajustărilor stabilite prin
fişa de lucru.
5. Rindeluieşte materialul lemnos 5.1. Rindeluirea materialului lemnos se realizează în sensul
fibrelor şi paralel cu muchia lui, pentru şlefuirea
corespunzătoare suprafeţelor tăiate.
5.2. Rindeluirea materialului lemnos se realizează până la
dimensiunile prevăzute de documentaţia produsului.
5.3. Rindeluirea se face gradual, respectând toleranţele
prevăzute de normativele disponibile.
5.4. Rindeluirea se execută cu respectarea cerinţelor de
calitate.

Pag. 25 din 33
6. Aplicarea procedurilor tehnice de
asigurare a calităţii
6.1. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii sunt aplicate,
în funcţie de tipul lucrării de executat.
6.2. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii sunt aplicate
permanent, pe întreaga derulare a lucrărilor, în vederea
asigurării cerinţelor de calitate specifice acestora.
6.3. Procedurile tehnice de asigurare a calităţii lucrărilor sunt
aplicate respectând precizările din documentaţia tehnică
specifică.
Gama de variabile:
Obiecte artizanale: porţi, stâlpi, pridvoare, căuce, linguri, lingurare, blidare, scaune, lăzi de zestre, bâte decorate, pive ; piese de cult;icoane cioplite, iconostase,
scaune de biserică, troiţe, crucifixe, pecetare, etc.
Tipul de material:
-lemn masiv: cherestea de răşinoase, fag, stejar, frasin, ulm, paltin, jugastru, arţar, carpen etc..
-cherestea de foioase: tei, plop, mesteacăn, salcie, anin; scânduri fasonate, rigle, baghete, etc.
Operaţiile efectuate pot fi : executarea operaţiunilor de degroşare/cioplire, tăiere, găurire, scobire, rindeluire graduală, etc.
Scule pentru degroşare/ cioplire: topor, toporişcă, bardă, teslă, cuţitoaie, etc.
Scule pentru tăiere: fierăstrău de mână, joagăr, fierăstrău cu coadă, în unghi, spintecător, transversal, cu creastă, cu compas şi vârf ascuţit, etc.
Scule pentru găurire: sula, sfredel, burghie fixate în coarbă sau bormaşină, etc.
Scule pentru scobire: dălţi late, înguste, semicirculare etc.
Scule pentru rindeluire: rindele, pile, raşpele, etc
Instrumente pentru verificarea formei şi dimensiunilor materialelor tăiate: verificatoare, nivelă cu bulă de aer( boloboc), rigla gradată, echerul, compasul
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 26 din 33
4.ASAMBLAREA OBIECTULUI ARTIZANAL
(unitate de competenţă specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare asigurării locului de muncă cu piesele componente, sculele, dispozitivele şi
materialele necesare îmbinării părţilor componente ale obiectului artizanal şi în final, asamblării obiectului artizanal.
NIVELUL UNITĂŢII
2 (EQF)
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Asigură piesele componente,
sculele şi materialele necesare
îmbinărilor/asamblării
1.1 Părţile pieselor componente sunt asigurate în totalitate,
corespunzător prevederilor din fişa de lucru a obiectului
artizanal.
1.2 Sculele dispozitivele necesare îmbinărilor /asamblării
sunt asigurate în conformitate cu gradul de complexitate al
lucrării.
1.3 Materialele necesare îmbinărilor /asamblării sunt
asigurate în conformitate cu tehnicile de îmbinare aplicate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-părţile componente ale pieselor
ce compun diferitele tipuri de
obiecte artizanale din lemn
-tehnici şi modalităţi de
îmbinare, cu diferite grade de
complexitate
Asigurarea locului de
muncă cu piesele
componente,
materialele şi sculele
necesare asamblării
obiectulelor artizanale
se realizează cu atenţie
şi responsabilitate.
2. Îmbină părţile pieselor
componente din produsul artizanal
2.1 Îmbinarea părţilor pieselor componente se realizează
potrivit prevederilor fişei de lucru.
2.2. Îmbinarea părţilor pieselor componente se realizează cu
respectarea limitelor de toleranţă şi a ajustajelor prevăzute de
fişa de lucru.
2.3 Îmbinarea părţilor pieselor componente se realizează
utilizând tehnici şi modalităţi adecvate, care să asigure
trăinicia subansamblului.
-toleranţele şi ajustajele
prevăzute de fişa de lucru,
corespunzător diferitelor tipuri de
lucrări
-modul de utilizare al sculelor
şi dispozitivelor de îmbinare/
asamblare
-să aplice metodele adecvate de
Operaţiile de îmbinare
şi asamblare a
produsului se realizează
cu responsabilitate,
atenţie, corectitudine,
seriozitate şi
meticulozitate

Pag. 27 din 33
3. Realizează ansamblul obiectului
artizanal
3.1 Ansamblul obiectului artizanal se realizează prin
combinarea pieselor îmbinate, conform schiţelor din fişa de
lucru.
3.2 Ansamblul obiectului artizanal se realizează utilizând
scule, dispozitive şi materiale corespunzătoare tipului de
lucrări efectuate.
3.3 Ansamblul se realizează asigurând obiectului artizanal
un aspect estetic şi îngrijit.
3.2. Realizarea ansamblului se face conform prevederilor
fişei de lucru, verificând stabilitatea şi trăinicia obiectului
artizanal finit.
verificare a calităţii produselor
confecţionate
Verificarea calităţii
produselor se execută
permanent, pe fecare
etapă de lucru, cu
profesionalism şi
atenţie
4. Verificarea calităţii lucrărilor
executate
4.1 Verificarea calităţii lucrărilor executate se realizează pe
toate operaţiile.
4.2. Verificarea se realizează, prin aplicarea metodelor
adecvate tipului de lucrare executată şi caracteristicilor
tehnice urmărite.
4.3. Verificarea calităţii lucrărilor executate se realizează
conform planului
Gama de variabile:
Tipuri de obiecte artizanale asamblate: porţile, pridvoarele, mobilier; piese de cult: troiţe, iconostase, scaune de biserici; pisele de mic mobilier: scaunele,
mesele, blidarele, etc.
Tipuri de piese componente ale obiectelor artizanale:
-pentru mobilier: spătare, picioare, braţe de scaune; părţile componente ale lăzilor de zestre: spate, faţă, fund, capac, părţi laterale; rafturile şi fundurile blidarelor,
suporturile cuierelor ş.a.
-pentru piese de cult: suporturile şi crucile componente ale troiţelor etc.
Gradul de complexitate al îmbinărilor/ asamblărilor se referă la:
-executare de îmbinări prin tehnici specifice: îmbinărilor prin unirea a pieselor, îmbinări la încheieturi, îmbinări prin cep şi scobitură etc.
-utilizarea de modalităţi de îmbinare specifice: cep, dibluri îmbinările în cruce, în coadă de rândunică, îmbinări duble cu cepuri; îmbinări străpunse la capete etc
Scule pentru îmbinări: lambe, cepuri, dibluri, cuie, holtşuruburi, lianţi, etc.
Materiale necesare pentru asamblare: lianţi (prenadez, aracet, clei), cuie, şuruburi, baghete de lemn, etc.
Sculele pot fi:
-scule pentru tăiere: fierăstrău de mână, fierăstrău cu coadă, etc.
-scule pentru găurire şi înşurubare: sula, sfredel, burghie fixate în coarbă sau bormaşină, etc.

Pag. 28 din 33
-scule pentru lipituri / asamblări: pensule, cuie şi şuruburi metalice, şurubelniţă şi ciocan, lianţi (aracet / prenadez / clei de oase), etc.
-dispozitive de fixare: menghina, dispozitivele de fixare în formă de G, dispozitive de fixare în unghi drept sau ascuţit, scoabe circulare, chingi, eclise, dispozitivul
turnichet, etc.
Ajustajele se referă la:
-tăiere pentru corectarea unor abateri dimensionale
- umplerea golurilor la îmbinările prea largi.; umplerea găurilor de îmbinare prea largi; lărgirea găurilor prea strâmte etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 29 din 33
5.FINISAREA OBIECTELOR ARTIZANALE CONFECŢIONATE
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare şlefuirii produselor confecţionate, asigurării calităţilor estetice şi a fiabilităţii
produselor confecţionate şi montării de accesorii cu rol de prindere, protecţie, manipulare şi închidere.
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente de competenţă Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Şlefuieşte produsul confecţionat 1.1 Şlefuirea produsului se execută cu materiale de granulaţii
corespunzătoare.
1.2 Şlefuirea produsului se realizează până la eliminarea resturilor
rămase după prelucrare şi asamblare.
1.3 Curăţarea prafului rezultat la şlefuire şi a urmelor de
grăsime se face cu materiale adecvate.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-materiale de şlefuit şi de
curăţat
-metode de asigurare a
calităţilor estetice şi fiabilităţii
obiectulelor artizanale
-tehnici de montare a
accesoriilor pe suprafeţe
lemnoase
-corespondenţa stilistică a
accesoriilor cu produsul
artizanal
- să identifice şi să înlăture cu
operativitate defectele
constatate
Operaţiile de şlefuire şi
curăţare după şlefuire
se realizează cu atenţie,
corectitudine, răbdare şi
meticulozitate.
Asigurarea calităţilor
estetice şi a fiabilităţii
obiectulelor artizanale
se face cu rigurozitate
şi atenţie.
Montarea accesoriilor
se realizează cu
profesionalism cu
responsabilitate ,
răbdare şi armonizare
stilistică.
2. Asigură calitatea estetică şi
fiabilitatea a produsului
confecţionat
2.1 Asigurarea calităţilor estetice ale produsului din lemn se
realizează prin metode specifice.
2.2 Fiabilitatea produselor este asigurată prin aplicarea
corespunzătoare de materiale specifice de păstrare a culorii,
a strălucirii şi rezistenţei materialului lemnos.
3. Montează accesoriile 3.1 Montarea accesoriilor la produsele confecţionate se face
adecvat scopului acestora, conform prevederilor din fişa de
lucru.
3.2 Montarea accesoriilor se realizează utilizând tehnici
specifice şi unelte adecvate.
3.3 Montarea accesoriilor se realizează cu respectarea
corespondenţei stilistice cu produsul finit.

Pag. 30 din 33
4. Remediază defectele constatate 4.1. Eventualele defecte constatate sunt remediate
permanent, pe parcursul derulării lucrărilor.
4.2. Defectele identifciate sunt eliminate prin depistarea şi
înlăturarea cauzelor care le generează.
4.3. Lucrările executate îndeplinesc condiţiile de calitate
impuse de tehnologia de execuţie şi normele de calitate
specifice.
Gama de variabile:
Materiale pentru şlefuire: pânză sau hârtie abrazivă de diferite asperităţi, etc.
Materiale de curăţare: cârpe, pensule, solvenţi etc.
Asigurarea calităţilor estetice:
- acoperirea cu material de umplutură a zgârieturilor, găurilor şi crăpăturilor, etc.
Metode de asigurarea calităţilor estetice şi a fiabilităţii: grunduire, băiţuire, lăcuire, vopsire, ceruire etc.
Materiale pentru asigurarea calităţilor estetice şi a fiabilităţii:
-materiale de umplutură (chituri de provenienţă industrială, chituri cu adeziv şi pigment de ocru amestecat şi diluat puţin cu apă);
-grunduri;
-solvenţi pentru degresare;
-ceară;
-baiţuri, şelac subţiat cu solvent, lacuri mate sau lucioase, lacuri incolore sau colorate, vopsele, etc.;
Scopul accesoriilor: protecţie, prindere, manipulare uşoară şi sigură; închidere/asigurarea siguranţei conţinutului etc.
Tehnici utilizate la montarea accesoriilor:
-prinderea în holtşuruburi (dispozitive de protecţie, manipulare şi închidere)
-fixare în lăcaşuri semi-îngropate sau îngropate (broaşte, mânere de uşi şi ferestre etc.)
Materiale de prindere: cuie, şuruburi, piuliţe, holtşuruburi
Accesorii de protecţie: colţare bare, şilduri etc.
Accesorii de prindere: balamale
Accesorii de manipulare: mânere, butoni etc.
Accesorii pentru închidere: zăvoare, broaşte, opritori.
Unelte: cuţite, dălţi pentru montarea îngropată, ciocane, cleşti, patent, pensule etc.
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă

Pag. 31 din 33
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral

Pag. 32 din 33
6. DECORAREA OBIECTELOR ARTIZANALE CONFECŢIONATE
(unitate specifică)
Cod de referinţă
Descrierea unităţii de competenţă
Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării caracteristicilor suprafeţelor de decorat, imprimării de modele şi
aplicării unor tehnici speciale de decorare.
NIVELUL UNITĂŢII
3
Elemente de competenţă
Criterii de realizare din punctul de vedere al
deprinderilor practice necesare
Criterii de realizare din
punctul de vedere al
cunoştinţelor necesare
Criterii de realizare
din punctul de vedere
al atitudinilor
necesare
1. Identifică suprafaţa de decorat 1.1 Identificarea cerinţelor privind ornamentarea suprafeţelor
lemnoase ale produsului se face conform prevederilor din
fişa de lucru.
1.2. Identificarea câmpurilor şi a motivelor ornamentale se
face într-o viziune de ansamblu.
Persoana supusă evaluării
demonstrează că ştie şi înţelege:
-cerinţele fişei de lucru
-tehnici de imprimare a
modelelor pe suprafaţa
lemnoasă
-tehnici decorative specifice
artei lemnului
-noţiuni de desen tehnic şi
artistic
-motive decorative specifice
artei populare
Identificarea
suprafeţelor de decorat
se face cu atenţie şi
profesionalism.
Imprimarea motivelor
pe suprafeţele de
decorat se face cu
atenţie, acurateţe şi
exactitate.
Tehnicile de decorare
se aplică cu atenţie,
răbdare şi
meticulozitate.
2. Imprimă modele 2.1 Imprimarea modelelor pe suprafeţele produselor
confecţionate aflate la vedere se face cu mişcări sigure,
respectând întocmai prevederile din schiţele de lucru.
2.2. Imprimarea modelelor se realizează utilizând materiale
corespunzătoare.
3. Aplică tehnici de decorare 2.1. Decorarea produselor confecţionate se realizează prin
tehnici speciale, conform prevederilor fişei de lucru.
2.2. Decorarea produselor confecţionate se realizează cu
unelte adecvate tehnicilor decorative aplicate.
2.3. Decorarea produselor confecţionate se efectuează
respectând caracteristicile motivelor decorative specifice
artei populare.

Pag. 33 din 33
Gama de variabile:
Obiecte artizanale care se decorează : doniţe, buciumuri (prin înfăşare) etc.
Tipul de material: piesele realizate de confecţionerul de obiecte artizanale din lemn, etc.
Materiale de imprimare a modelelor: hârtie de calc, ac, şablon, creion, gumă, etc.
Tehnici de decorare aplicate: încrustare, gravare, sculptare, înfăşare, aplicarea de metal topit etc.
Unelte pentru încrustare: cuţite, sule, etc.
Unelte pentru gravare: dălţi potrivite, drepte sau late, etc.
Unelte pentru sculptare: dălţi drepte, curbate, semicirculare, etc.
Unelte şi materiale pentru înfăşare: cuţite, dălţi pentru realizarea negativelor în placa lemnoasă; coajă de mesteacăn sau cireş împletite etc.
Unelte şi materiale pentru topirea materialului: plumb sau cositor (materialul se toarnă în negativul de pe suprafaţa lemnoasă: cauce metalice etc.), reşou, oală,
etc
Tehnici de evaluare recomandate:
- Pentru deprinderile practice:
- observare directă
- simulare
- proiect
- declaraţii ale specialiştilor care au urmărit modul de obţinere a rezultatelor în timp şi contexte diferite
- Pentru cunoştinţe:
- Test scris
- Test oral