Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare
Unitatea de Cercetare şi Servicii Tehnice
STANDARD OCUPATIONAL
Ocupaţia: Asistent social în penitenciar
Domeniul: Sănătate şi asistenţă socială
Bucureşti 1999

Unitatea pilot:
Salvaţi Copiii
Coordonator proiect standard ocupaţional:
Loredana Ilie
Membrii echipei de redactare a standardului ocupaţional:
Mirela Carmen Lavric, coordonator proiect, Salvaţi Copiii
Raluca Slămnescu, coordonator program, Salvaţi Copiii
Referenţi de specialitate:
Elvira Alexandru, psiholog, Centrul Social Gavroche
Georgeta Păunescu, psiholog principal, Institutul de Sănătate Publică
Standard aprobat COSA la data de 25-11-1999
Cod COSA: V - 203
© copyright 1999 , COSA - U.C.S.T.
Toate drepturile asupra acestui document sunt rezervate.
Acesta nu poate fi reprodus parţial sau integral, nu poate fi folosit sau citat în alte
lucrări fara acordul COSA.

Asistent social în penitenciar
UNITĂŢILE DE COMPETENŢĂ
Domeniile de competenţă 	Unităţile de competenţă
Competenţe generale la locul de muncă 	Comunicarea interpersonală
Organizarea muncii în echipă
Planificarea activităţilor specifice
Competenţe specifice 	Consilierea deţinutului din punct de vedere psihosocial
Consilierea familiei
Consilierea juridică a deţinutului
Elaborează strategia de lucru
Întocmirea raportului cu privire la caz
Orientarea şcolară şi profesională a deţinutului
Pledarea pentru respectarea în penitenciar a drepturilor deţinutului
Pregătirea momentului eliberării deţinutului

Comunicarea interpersonală
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Evaluează interlocutorul 	1.1. Interlocutorul este evaluat pe baza abilităţilor de comunicare verbală
şi non-verbală.
1.2. Interlocutorul este evaluat cu rapiditate şi într-un mod obiectiv.
1.3.Evaluarea interlocutorului este realizată într-un mediu netensionat.
2. Stabileşte modului de comunicare 	2.1. Modul de comunicare este stabilit în funcţie de stadiul atins în
rezolvarea cazului.
2.2. Modul de comunicare este stabilit în raport cu caracteristicile
psiho-sociale ale subiecţilor.
2.3. Modul de comunicare este stabilit clar, conform uzanţelor.
3. Transmite informaţii 	3.1. Informaţiile sunt transmise periodic, încurajând persoanele implicate
în caz în restabilirea unor legături şi consolidarea celor deja existente.
3.2. Informaţiile sunt transmise optim încercând inducerea la nivelul
grupurilor de apartenenţă / comunităţii a unei atitudini pozitive faţă de
deţinut.
3.3. Informaţiile sunt transmise clar, ţinându-se seama în limbajul folosit
de pregătirea profesională şi particularităţile interlocutorului.
3.4. Informaţiile sunt transmise pe baza unor date reale şi verificabile.

Gama de variabile
Interlocutorul:
deţinutul;
membru al familiei;
prieten;
vecin;
o persoană de la locul de muncă al deţinutului;
Modul de comunicare:
verbală;
scrisă.
Grupurile de aparteneţă:
familia şi familia lărgită;
prieteni;
vecini;
colegi de serviciu (de la locul de muncă);
grupul religios;
altele.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
psihologice;
sociologie;
Abilităţi:
de ascultare activă;
empatia;
de analiză şi sinteză;
de a identifica natura cazului;
maleabilitate;
de evaluare;
de a câştiga încrederea interlocutorului;
La evaluare se vor urmări:
abilitatea de a comunica eficient indiferent de caracteristicile psiho-sociale ale interlocutorilor;
abilitatea de a-şi forma un punct de vedere obiectiv asupra caracteristicilor personalităţii interlocutorilor;
capacitatea de a crea situaţii în care interlocutorul să acţioneze în mod firesc;
_

Organizarea muncii în echipă
Descrierea unităţii
Unitatea se referă la competentele necesare asistentului social pentru a putea să organizeze activitatea sa proprie si
întâlnirile cu ceilalti specialisti, dinamizându-le si orientându-le spre o rezolvare rapidă si eficientă a cazului.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Identificarea persoanelor cu care va 	1.1. Persoanele cu care va colabora sunt identificate în funcţie de
colabora 	particularităţile cazului de abuz.
1.2. Persoanele cu care va colabora sunt identificate pe baza listelor cu
specialiştii colaboratori sau permanenţi existente în penitenciar.
1.3. Membrii echipei sunt identificaţi în mod corect, dând dovadă de
obiectivitate.
2. Stabilirea obiectivelor 	2.1. Obiectivele sunt stabilite pe baza opiniilor înregistrate în cadrul
întâlnirilor cu diverşi specialişti.
2.2. Obiectivele sunt stabilite cu claritate, putând fi identificate metodele
de lucru utilizate şi termenele de realizare a lor.
2.3. Obiectivele sunt stabilite cu promptitudine imediat după studierea
amănunţită a cazului.
3. Întocmirea programului de întâlniri 	3.1. Programul de întâlniri este întocmit de comun acord / în colaborare
cu persoanele abordate şi Regulamentul intern al penitenciarului.
3.2. Programul de întâlniri este întocmit într-o formă flexibilă, putând fi
completat sau modificat.
3.3. Programul de întâlniri este întocmit în funcţie de particularităţile
cazului.
4. Facilitarea schimbului de informaţii 	4.1. Schimbul de informaţii este facilitat prin menţinerea unei legături
permanente între persoanele implicate în caz.
4.2. Schimbul de informaţii este facilitat prin transmiterea datelor într-un
timp optim.
4.3. Schimbul de informaţii este facilitat prin transmiterea unor date reale
şi verificabile.
4.4. Schimbul de informaţii este facilitat prin comunicarea lor într-o
formă clară, accesibilă.

Gama de variabile
Persoanele cu care va colabora:
deţinutul;
familia deţinutului;
grupuri de apartenenţă;
personalul din penitenciar: comandantul penitenciarului, supraveghetori, instructori de educaţie, preot, medic,
psiholog;
Metode de lucru utilizate:
conversaţia;
consilierea psiho-socială şi şcolară şi profesională ( a deţinutului);
consilierea familiei şi a persoanelor din grupurile de aparteneţă;
metode şi procedee de cunoaştere a personalităţii deţinutului;
terapie individuală şi de grup;
tehnici de culegere şi prelucrare a informaţiilor (fişe de sinteză);
ş.a.
Schimburile de informaţii se pot realiza:
verbal;
în scris.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
psihologice;
de organizare a muncii;
Abilităţi:
de comunicare;
de decizie operativă;
maleabilitate;
de analiză, sinteză şi abstractizare;
empatie;
La evaluare se vor urmări:
capacitatea de a relaţiona cu specialiştii din penitenciar în stabilirea obiectivelor şi termenelor;
capacitatea de a stabili graficul întâlnirilor în funcţie de particularităţile cazului şi de programul specialiştilor;
abilitatea de a dinamiza şi media întâlnirile de lucru;
abilitatea de capta întreaga atenţie şi încredere a deţinutului şi de a-l determina pe acesta să-şi exprime adevăratele
sentimente şi trăiri.
_

Planificarea activităţilor specifice
Descrierea unităţii
Unitatea se referă la competentele necesare asistentului social pentru a putea să planifice activitătile specifice pe
care le desfăsoară într-o perioadă de timp optimă, având ca scop prevenirea agravării situatiei de risc în care se află
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabilirea activităţilor 	1.1. Activităţile specifice sunt stabilite detaliat după studierea
aprofundată a particularităţilor cazului.
1.2. Activităţile specifice sunt stabilite în funcţie de particularităţile
cazului.
1.3. Activităţile sunt stabilite în colaborare cu factorii implicaţi în cazul
2. Întocmirea programului de 	2.1. Programul este întocmit în concordanţă cu termenele obiectivelor
desfăşurare a activităţilor 	propuse.
2.2. Programul este întocmit în funcţie de normele interne referitoare la
comportamentul, activitatea şi drepturile deţinutului pe perioada
detenţiei.
2.3. Programul este întocmit succint în timp util imediat după preluarea
cazului.
2.4. Programul este întocmit în detaliu după contactarea deţinutului şi
3. Evaluarea şi modificarea 	3.1. Programul este evaluat prin verificarea în timp a concordanţei între
termenele propuse şi momentele concrete de realizare a activităţilor.
3.2. Programul este modificat în funcţie de situaţiile neprevăzute care
impun acest lucru.
3.3. Programul este modificat cu operativitate pentru a nu se agrava
situaţia de criză creată.
3.4. Programul este evaluat cu obiectivitate pe baza rezultatelor reale
privind starea psihică (emoţională) a deţinutului.

Gama de variabile
Particularităţile cazului :
gravitatea faptei săvârşite;
durata perioadei de detenţie;
drepturile cetăţeneşti pe care deţinutul le-a pierdut s-au încă le mai are;
a câta condamnare este executată;
natura relaţiilor cu familia;
existenţa copiilor şi situaţia lor în condiţiile absenţei de la domiciliu a deţinutului;
drepturile pe care le are deţinutul în perioada de detenţie;
Factorii implicaţi în rezolvarea cazului:
asistentul social;
deţinutul;
familia deţinutului;
grupuri de apartenenţă;
personalul din penitenciar: comandantul penitenciarului, supraveghetori, instructori de educaţie, preot, medic,
psiholog;
Situaţii neprevăzute:
naşterea unui copil (de către deţinută);
înrăutăţirea stării de sănătate;
nerespectarea Regulamentului de ordine interioară;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
metode şi tehnici de planificare a activităţii;
metode şi tehnici de evaluare şi autoevaluare;
Abilităţi:
de a-şi organiza şi programa munca;
de decizie şi de a-şi asuma deciziile;
de analiză, sinteză şi abstractizare.
La evaluare se vor urmări:
capacitatea de a identifica paşii absolut esenţiali ce trebuie parcurşi în rezolvarea cazului;
capacitatea de a planifica, de a stabili termene şi de a se încadra în limitele de timp stabilite;
capacitatea de a adapta programul la situaţii neprevăzute;
abilitatea de a identifica strict acei factori care trebuie implicaţi în asistarea cazului;
_

Consilierea deţinutului din punct de vedere psihosocial
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Evaluează procesul de inserţie a 	1.1. Procesul de inserţie a deţinutului este evaluat periodic, pentru a
deţinutului 	contracara în timp util acţiunile de natură conflictuală.
1.2. Procesul de inserţie a deţinutului este evaluat în colaborare cu
comandantul penitenciarului dându-se dovadă de imparţialitate.
1.3. Procesul de inserţie a deţinutului este evaluat corect, ţinându-se
seama de atitudinea reală a deţinutului şi specificul situaţiilor cu care se
2. Identifică situaţia de criză 	2.1. Situaţia de criză este identificată în timp util pentru a preveni
apariţia unor fenomene depresive.
2.2. Pentru conştientizarea dimensiunilor reale a faptelor săvârşite,
situaţia de criză şi caracteristicile ei sunt identificate corect şi concret.
2.3. Situaţia de criză este identificată în funcţie de caracteristicile cazului
şi atitudinea deţinutului.
3. Oferă asistenţă pentru depăşirea 	3.1. În situaţiile de criză este oferită permanent asistenţă pentru depăşirea
situaţiilor de criză 	momentelor dificile.
3.2. Pentru atingerea obiectivelor programului de reabilitare psiho-socială
a deţinutului este oferită în mod nemijlocit asistenţă în vederea depăşirii
situaţiilor de criză
3.3. În situaţiile de criză asistentul social oferă asistenţă în funcţie de
natura situaţiei de criză şi de atitudinea deţinutului.

Gama de variabile
Acţiunile de natură conflictuală:
conflicte cu ceilalţi deţinuţi;
conflicte cu comandantul penitenciarului sau cu personalul penitenciarului determinate de nerespectarea
Regulamentului de ordine internă al penitenciarului;
conflicte cu asistentul social;
conflicte cu familia;
conflicte interne datorate neconcordanţe în diverse roluri şi statusuri ale deţinutului.
Situaţia de criză:
emoţională;
afectivă;
psihică;
motivaţională;
comportamentală.
Atitudinea deţinutului:
de respingere a oricăror contacte;
de negare a vinovăţiei;
de colaborare;
de neadaptare la situaţia din penitenciar (privarea de libertate, pierderea anumitor drepturi);
de indiferenţă;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
de psihologie;
de consiliere psiho-socială;
metode şi tehnici de terapie;
Abilităţi:
de evaluare a gradului de adaptare a deţinutului la regimul din penitenciar;
de a sesiza acţiunile de natură conflictuală;
de a identifica şi descrie realist situaţia de criză;
imparţialitatea;
persuasivitatea;
empatia;
La evaluare se va urmări:
Capacitatea asistentului social de a asista deţinutul pe durata unei situaţii de criză în vederea depăşirii acesteia;
Abilitatea de a elabora o strategie comprehensivă de depăşire a situaţiei de criză (înţelegerea cauzelor care au dus la
săvârşirea infracţiunii, transpunerea deţinutului în rolul victimei , descrierea tuturor efectelor infracţiunii săvârşite
şi analizarea lor);
Capacitatea de a identifica toate modalităţile de consiliere psiho-socială a deţinutului;
Abilitatea de a identifica acele elemente pozitive ale personalităţii deţinutului, de la care se poate pleca în
consiliere.

Consilierea familiei
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Evaluată atitudinea familiei faţă de 	1.1. Atitudinile membrilor familiei faţă de fapta comisă de deţinut sunt
situaţia deţinutului 	evaluate corect pentru stabilirea implicaţiilor reale în viaţa şi activitatea
fiecăruia dintre ei a situaţiei existente.
1.2. Atitudinea familiei faţă de situaţia deţinutului este evaluată clar
pentru a găsi cele mai bune metode de conştientizare a membrilor familiei
asupra necesităţii acceptării deţinutului.
1.3. Atitudinea familiei faţă de situaţia deţinutului este evaluată operativ,
stabilindu-se imediat rolul familiei în depăşirea situaţiei de criză.
2. Stabileşte modalitatea de consiliere 	2.1. Modalitatea de consiliere este stabilită cu atenţie în funcţiei de
caracteristicile familiei.
2.2. Modalitatea de consiliere este stabilită cu promptitudine după o
evaluare sumară şi este adaptată pe parcursul discuţiilor.
2.3. Modalităţile de consiliere sunt stabilite variat pentru fiecare membru
al familiei.
3. Facilitează asigurarea suportului 	3.1. Asigurarea suportului familiei faţă de deţinut este facilitat printr-o
familiei faţă de deţinut 	atitudine corespunzătoare adoptată faţă de comportamentul şi
modalităţile de percepere a urmărilor faptei comise de fiecare dintre
părţile implicate.
3.2. Asigurarea suportului familiei faţă de deţinut este facilitat prin
pledarea în permanenţă pentru importanţa
existenţei / menţinerii relaţiilor dintre familie şi deţinut pe parcursul
perioadei de detenţie.
3.3. Asigurarea suportului familiei faţă de deţinut este facilitat pe baza
relaţiilor existente între membrii familiei în perioada anterioară comiterii

Gama de variabile
Atitudinea membrilor familiei:
de respingere a oricăror contacte cu deţinutul;
de negare a vinovăţiei deţinutului;
de colaborare cu asistentul social;
de neadaptare la situaţia în care un membru al familiei este în penitenciar;
de autostigmatizare şi autoizolare;
de indiferenţă faţă de orice intenţie a asistentului social sau a deţinutului;
Metode de conştientizare a membrilor familiei asupra situaţiei deţinutului:
conversaţiile;
dialogul orientat;
transpunerea limbajului juridic (în care sunt formulate încadrarea juridică a faptei penale săvârşite şi a sentinţei)
într-un limbaj accesibil membrilor familiei deţinutului;
Implicaţii reale a situaţiei asupra familiei :
negare;
marginalizare;
stigmatiza;
tulburări psihice;
preluarea comportamentului deţinutului;
imposibilitatea de a mai beneficia de anumite oportunităţi (profesarea în domenii de activitate).
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
psihologie generală şi a familiei;
metode şi tehnici de consiliere;
juridice;
sociologia familiei;
Abilităţi:
de comunicare;
de sinteză;
de sesizare a esenţialului;
de analiză;
La evaluare se vor urmări:
Capacitatea de a sesiza corect atitudinile familiei deţinutului faţă de deţinut şi disponibilităţile de colaborare ale
acesteia cu asistentul social;
Capacitatea de a elabora un plan coerent de consiliere a familiei cu identificarea unor căi diverse pe care le poate
urma asistentul social (în cazul în care una dintre acestea eşuează);
Capacitatea de a evidenţia importanţa susţinerii deţinutului de către familia acestuia;
Abilitatea de a adapta modalităţile de consiliere la particularităţile sociale ale familiei.
Abilitatea de a facilita contacte reale, puternice şi permanente ale familiei cu deţinutul;
Capacitatea de a informa permanent şi obiectiv familia asupra situaţiei deţinutului.
_

Consilierea juridică a deţinutului
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Asigură întâlniri cu deţinutul 	1.1. Sunt asigurate periodic întâlniri cu deţinutul în baza acordului dat de
comandantul penitenciarului.
1.2. Întâlnirea cu deţinutul este asigurată în funcţie de atitudinea abordată
în relaţiile interpersonale.
1.3. Întâlnirea cu deţinutul este asigurată în funcţie de normele existente
în Regulamentul de ordine interioară al penitenciarului.
2. Elaborează o fişă de observare 	2.1. În urma întâlnirilor, fişa de observare primară este elaborată cu
primară 	obiectivitate pe baza interpretărilor corecte a stării reacţiilor şi
comportamentului deţinutului.
2.2. Fişa de observare primară este elaborată în detaliu pentru cumularea
datelor necesare fiind utilizate metode specifice.
2.3. Fişa de observare primară este elaborată cu atenţie, urmărindu-se
compatibilitatea informaţiilor ( a elementelor ce definesc cazul).
3. Îndrumă deţinutul din punct de 	3.1. Deţinutul este îndrumat permanent cu privire la necesitatea
vedere juridic 	respectării Regulamentului de ordine interioară al penitenciarului.
3.2. În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie / scurtarea perioadei de
detenţie deţinutul este îndrumat corect cu privire la comportamentul
dezirabil pe care trebuie să-l adopte în penitenciar.
3.3. Deţinutul este îndrumat spre cunoaşterea în detaliu şi acceptarea
situaţiei sale în penitenciar în funcţie de faptele săvârşite şi pedeapsa
stabilite în instanţă.

Gama de variabile
Relaţiile deţinutului:
cu comandantul penitenciarului;
cu asistentul social;
cu personalul din penitenciar (supraveghetori, medici, preot, instructorii de educaţie)
cu alţi deţinuţi.
Reacţiile deţinutului
de respingere a oricăror contacte;
de negare a vinovăţiei;
de colaborare;
de neadaptare la situaţia din penitenciar (privarea de libertate, pierderea anumitor drepturi);
de indiferenţă;
Metode specifice:
observare directă şi indirectă;
interviuri cu deţinutul;
discuţii cu colegii de celulă, comandantul, medicul, preotul, supraveghetorii
analiza fişelor personale realizate de specialiştii din penitenciar;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
juridice;
psihologie;
tehnici şi metode specifice de consiliere;
Abilităţi:
de comunicare;
de adaptare a limbajului la caracteristicile personale ale deţinutului;
relaţionare interpersonală;
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a elabora o strategie de consiliere juridică adecvată particularităţilor cazului;
capacitatea de comunica cu deţinutul într-un limbaj adecvat nivelului său de înţelegere;
capacitatea de a explica deţinutului prevederile Regulamentului de ordine interioară şi importanţa respectării
acestuia;

Elaborează strategia de lucru
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Culege informaţii despre caz 	1.1. Informaţiile despre caz sunt culese cu promptitudine, imediat după
preluarea dosarului de la comandantul penitenciarului.
1.2. Pentru a deţine date veridice cu privire la cazul asistat, informaţiile
necesare sunt culese din surse sigure şi competente.
1.3. Informaţiile despre caz sunt culese din medii diferite în funcţie de
particularităţile şi complexitatea cazului.
1.4. Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra cazului,
informaţiile cu privire la acesta (care completează sau definesc
caracteristicile cazului) sunt culese în permanenţă, ori de câte ori acest
2. Analizează cazul 	2.1. Cazul este analizat cu atenţie pe baza datelor cumulate cu privire la
situaţia existentă.
2.2. Pentru stabilirea corectă a modalităţilor de acţiune în vederea
soluţionării cazului, dosarul este analizat în detaliu.
2.3. Cazul este analizat în comparaţie cu cazuri soluţionate anterior sau
asistate concomitent.
3. Stabileşte modalitatea de acţiune 	3.1. Modalitatea de acţiune specifică cazului este stabilită în funcţie de
specifică cazului 	particularităţile acestuia.
3.2. Pentru a stopa situaţia de criză în care se află deţinutul, modalitatea
de acţiune specifică cazului este stabilită într-un interval de timp cât mai
scurt de la preluarea şi analiza dosarului.
3.3. Modalitatea de acţiune specifică cazului este stabilită de comun acord
cu comandantul penitenciarului.
3.4. Modalitatea de acţiune specifică cazului este stabilită cu atenţie,
strategia pentru care s-a optat având un caracter flexibil. (în condiţiile
apariţiei unei situaţii neprevăzute se pot face modificări)

Gama de variabile
Surse sigure şi competente:
secţia de poliţie de care aparţine;
dosarul deţinutului;
specialişti care au avut deţinutul în observaţie anterior (asistenţi sociali, medici, psihologi, psihiatrii, avocaţi);
Medii de apartenenţă:
familia;
prietenii;
vecinii;
colegii;
comunitatea religioasă;
Situaţia de criză:
emoţională;
afectivă;
psihică;
motivaţională;
comportamentală.
Modalităţi de acţiune specifică:
conversaţia;
consilierea psiho-socială şi şcolară şi profesională ( a deţinutului);
consilierea familiei şi a persoanelor din grupurile de aparteneţă;
metode şi procedee de cunoaştere a personalităţii deţinutului;
terapie individuală şi de grup;
tehnici de culegere şi prelucrare a informaţiilor (fişe de sinteză);
ş.a.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
psihologice;
juridice;
metode şi tehnici de consiliere şi terapie;
de asistenţă socială specifice muncii în penitenciar.
Abilităţi:
de adaptare a propriilor activităţi Regulamentului de ordine interioară al penitenciarului;
de analiză şi sinteză;
de comparare;
de comunicare;
de interpretare obiectivă;
La evaluare se va urmări:
capacitatea de a investiga cu corectitudine şi obiectivitate cazul asistat, în scopul instrumentării complete a
acestuia;
capacitatea de a identifica sursele sigure şi competente;
de a structura cu obiectivitate informaţiile şi de a sesiza inadvertenţele între datele obţinute din mai multe surse;
de cooperare cu specialiştii din penitenciar, în condiţiile existenţei unor nivele ierarhice diferite;

Întocmirea raportului cu privire la caz
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte profilul psiho-social al 	1.1. Profilul psiho-social al deţinutului este stabilit corect evidenţiindu-se
deţinutului 	acolo unde este cazul efectele benefice ale consilierii asupra atitudinii
acestuia.
1.2. Profilul psiho-social al deţinutului est stabilit pe baza tuturor datelor
sau a informaţiilor relevante existente.
1.3. Profilul psiho-social al deţinutului este stabilit cu obiectivitate
detaliind acele caracteristici esenţiale pentru definirea tipologiei cazului.
2. Evaluează comportamentul 	2.1. Pentru obţinerea unor rezultate reale, comportamentul deţinutului pe
deţinutului pe perioada detenţiei 	perioada detenţiei este evaluat în colaborare sau cu ajutorul
comandantului penitenciarului.
2.2. Comportamentul deţinutului pe perioada detenţiei este evaluat cu
atenţie evitându-se interpretările subiective.
2.3. Comportamentul deţinutului pe perioada detenţiei este evaluat pe
baza corelării observaţiilor directe şi a informaţiilor primite direct de la
deţinut sau de la alte persoane din penitenciar.
3. Formulează recomandări 	3.1. Recomandările sunt formulate clar şi la obiect.
3.2. Recomandările sunt formulate în funcţie de caracteristicile cazului şi
evoluţia psiho-socială a deţinutului în perioada de detenţie.
3.3. Sunt formulate periodic recomandări concrete specifice fiecărei
etape parcurse din strategia adoptată privind soluţionarea cazului.

Gama de variabile
Efecte benefice ale consilierii:
căpătarea încrederii în sine;
îmbunătăţirea imaginii de sine;
conştientizarea vinovăţiei şi înţelegerea tuturor consecinţelor faptei săvârşite;
Date relevante:
rapoarte referitoare la comportamentul deţinutului pe perioada detenţiei, realizate de specialiştii din penitenciar;
date oferite de comandantul penitenciarului;
date observate direct de asistentul social;
date oferite de ceilalţi deţinuţi.
Tipologia cazului:
gravitatea faptei săvârşite;
durata perioadei de detenţie;
drepturile cetăţeneşti pe care deţinutul le-a pierdut s-au încă le mai are;
a câta condamnare este executată;
natura relaţiilor cu familia;
existenţa copiilor şi situaţia lor în condiţiile absenţei de la domiciliu a deţinutului;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
de psihologie generală;
de sociologie;
de psiho-sociologia comportamentului delincvent;
metode şi tehnici de consiliere;
Abilităţi:
de comunicare;
persuasiune;
de a observare directă;
de analiză şi sinteză;
de comparare cu situaţii rezolvate anterior.
La evaluare se vor urmări:
Capacitatea de a redacta un raport comprehensiv, utilizând datele esenţiale în rezolvarea cazului;
Abilitatea de a cumula evaluările periodice ale deţinutului cu evaluarea finală;
Abilitatea de a adapta metodele şi tehnicile specifice de evaluare la particularităţile cazului;
Capacitatea de a formula recomandări pertinente şi de a-l convinge pe deţinut de importanţa respectării acestor
recomandări.

Orientarea şcolară şi profesională a deţinutului
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Stabileşte nivelul competenţelor 	1.1. Nivelul competenţelor deţinutului este stabilit în funcţie de
deţinutului 	rezultatele concrete înregistrate de acesta la testele specifice aplicate.
1.2. Pentru o orientare şcolară / profesională corectă a deţinutului,
nivelul competenţelor sale este stabilit cu obiectivitate
1.3. Nivelul competenţelor deţinutului este stabilit în funcţie de metodele
specifice de interpretare a rezultatelor testelor.
2. Stabileşte modalităţile de completare 	2.1. Strategia de alfabetizare / completare a studiilor pe perioada detenţiei
a studiilor pe perioada detenţiei 	este stabilită de comun acord cu deţinutul.
2.2. Modalităţile de completare a studiilor deţinutului sunt stabilite în
detaliu, în funcţie de posibilităţile existente în penitenciar.
2.3. În urma informării deţinutului cu privire la avantajele integrării în
diverse programe de activitate / formare profesională din penitenciar
sunt stabilite clar modalităţile concrete de completare a studiilor acestora
în perioada detenţiei.
3. Asistă deţinutul pe perioada 	3.1. Pe perioada de pregătire, deţinutul este asistat eficient printr-o
îndrumare corectă ce permite acţiuni corective la timpul potrivit atunci
când situaţia creată o impune.
3.2. Pentru o evaluare corectă a deţinutului din punct de vedere şcolar /
profesional în perioada de pregătire deţinutul este asistat permanent.
3.3. Pe perioada pregătirii deţinutul este asistat cu atenţie pentru a
permite conturarea unei imagini reale a cazului în ansamblul său.

Gama de variabile
Competenţele deţinutului:
cunoştinţe specifice din domeniul unor profesiuni;
abilităţi, deprinderi dobândite la locul / locurile de muncă avute anterior;
experienţe profesionale într-un anumit domeniu;
Testele specifice aplicate deţinutului:
teste de cunoştinţe;
teste de inteligenţă;
teste de personalitate;
teste specifice pentru investigarea anumitor abilităţi;
Avantajele integrării în diverse programe de activitate / formare profesională din penitenciar:
dobândirea (cu mai multe şanse) unui loc de muncă după eliberarea din penitenciar;
posibilitatea de a lucra în timpul detenţiei în diversele ateliere (mini-fabrici) din incinta penitenciarului putând
astfel să câştige bani sau să beneficieze de scurtarea pedepsei.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
metode şi tehnici specifice orientării şcolare şi profesionale;
de psihologie;
baterii de teste (de personalitate, de inteligenţă, de cunoştinţe generale, de aptitudini).
Abilităţi:
de aplicare a testelor;
de comunicare;
de operaţionalizare a obiectivelor;
de evaluare şcolară / profesională a deţinutului;
analiză şi sinteză.
La evaluare se va urmări:
Capacitatea de a aplica teste deţinutului şi de a interpreta în mod profesionist rezultatele acestora;
Capacitatea de stabilire corectă a nivelului competenţelor deţinutului;
Abilitatea de a motiva deţinutului pentru frecventarea unor cursuri şcolare / ateliere de formare profesională;
_

Pledarea pentru respectarea în penitenciar a drepturilor deţinutului
Descrierea unităţii
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Culege informaţii de la personalul 	1.1. Informaţiile de la personalul din penitenciar sunt culese periodic, în
din penitenciar 	cadrul întâlnirilor individuale sau în echipă.
1.2. Informaţiile sunt culese din surse sigure autorizate ce dau dovadă de o
atitudine imparţială, corectă, în relaţiile cu deţinuţii.
1.3. Pentru definirea unei imagini complete asupra deţinutului,
informaţiile sunt culese cu atenţie urmărind eliminarea datelor
2. Pledează pentru respectarea 	2.1. Cauza este pledată în favoarea soluţionării anumitor doleanţe
drepturilor deţinutului 	permise în funcţie de drepturile avute în concordanţă cu pedeapsa primită.
2.2. Cauza deţinutului este pledată cu claritate şi la obiect, în funcţie de
datele (informaţiile) cumulate până la momentul respectiv.
2.3. Cauza este pledată corect ţinând seama de regulamentul de ordine
interioară al penitenciarului.
2.4. Cauza este pledată în timp util imediat după înregistrarea cerinţelor,
acest lucru ducând la construirea unor relaţii de încredere deţinut - asistent

Gama de variabile
Susţinerea respectării în penitenciar a drepturilor deţinutului se face în faţa comandantului penitenciarului.
Personalul din penitenciar:
comandantul penitenciarului;
supraveghetori;
instructori de educaţie;
preot;
medic;
psiholog;
Surse autorizate de informare:
personalul de supraveghere;
instructorul de educaţie;
medicul şi psihologul;
comandantul penitenciarului;
Cauza (deţinutului):
frecvenţă mai mare a întâlnirilor cu familia;
exercitarea unor drepturi în situaţii excepţionale (deces, naşterea unui copil de către soţia deţinutului);
stabilirea corectă a circumstanţelor care au generat un anumit conflict în penitenciar şi justa apreciere a
vinovăţiei;
în condiţiile de înrăutăţire a stării de sănătate, deţinutul să poată beneficia de un tratament adecvat;
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
privind cazurile relativ similare întâlnite şi soluţionate;
de specialitate: juridice, medicale, de psihologie.
Abilităţi:
de comunicare interactivă;
de analiză şi sinteză;
de a identifica natura cazului;
maleabilitate;
persuasivitatea;
advocacy;
La evaluare se vor urmări:
capacitatea de a susţine activ dialoguri profesionale cu persoanele cu care interacţionează, în vederea soluţionării
cazului;
abilitatea de a focaliza discuţiile asupra temei propuse;
abilitatea de a transmite prompt informaţiile ce-i sunt solicitate;
abilitatea de a-şi construi argumente temeinice în susţinerea cauzei deţinutului (atunci când aceasta nu este în
opoziţie cu Regulamentul de ordine internă al penitenciarului).
_

Pregătirea momentului eliberării deţinutului
Descrierea unităţii
Unitatea se referă la competentele necesare asistentului social de a consilia detinutul pentru a facilita o reinsertie
corespunzătoare a detinutului si pentru a-l pregăti pentru diversele situatii pe care le poate întâmpina la întoarcerea
în grupurile de apartenetă.
ELEMENTE DE COMPETENŢĂ 	CRITERII DE REALIZARE
1. Formează la nivelul personalităţii 	1.1. Abilităţile de reacţie la situaţiile neprevăzute sunt formate în timp,
deţinutului abilităţi de reacţie la situaţii 	pe parcursul asistării cazului.
neprevăzute
1.2. Abilităţile de reacţie la situaţiile neprevăzute sunt formate pe baza
prezentărilor privind eventualele modificări ce s-au produs în perioada
detenţiei în societate / comunitate.
1.3. Abilităţile de reacţie la situaţiile neprevăzute sunt formate cu atenţie
şi răbdare printr-o continuă pregătire psihică şi emoţională a deţinutului
pentru eventualele reacţii de respingere cu care se poate acesta confrunta.
2. Întocmeşte un plan de reintegrare 	2.1. Planul de reintegrare socială a deţinutului este întocmit de comun
socială a deţinutului 	acord cu acesta.
2.2. Planul de reintegrare socială este întocmit în funcţie de rezultatele
activităţii şcolare şi profesionale a deţinutului şi de comportamentul
acestuia pe perioada detenţiei.
2.3. Planul de reintegrare socială este întocmit detaliat evidenţiind
posibile soluţii pentru relansarea vieţii sociale şi profesionale a deţinutului.

Gama de variabile
Situaţii neprevăzute:
naşterea unui copil (de către deţinută);
înrăutăţirea stării de sănătate;
nerespectarea Regulamentului de ordine interioară;
Rezultatele activităţii şcolare şi profesionale:
lipsa oricăror rezultate ca urmare a dezinteresului manifestat faţă de încadrarea într-o formă de şcolarizare /
formare profesională;
ridicarea gradului de pregătire şcolară / profesională;
însuşirea unei meserii;
Comportamentul deţinutului pe perioada detenţiei:
de respingere a oricăror contacte;
de colaborare cu întregul personal al penitenciarului;
de neadaptare la situaţia din penitenciar (privarea de libertate, pierderea anumitor drepturi);
de indiferenţă;
Soluţii pentru relansarea vieţii sociale şi profesionale a deţinutului:
integrarea în medii sociale pe care deţinutul le apreciază şi care nu pot determina agravarea a comportamentelor
pentru care deţinutul a suferit condamnarea penală;
reluarea bunelor relaţii cu persoane de încredere sau cu familia;
încadrarea într-un loc de muncă;
explicitarea contextului social în care urmează să se integreze deţinutul.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe:
de psihologie;
de sociologie;
metode şi tehnice de consiliere ;
tehnici de planificare;
Abilităţi:
de comunicare;
de elaborare de planuri de acţiune;
de stabilire a obiectivelor şi a termenelor;
de înţelegere a contextului social;
La evaluare se va urmări:
Capacitatea de a corela rezultatele activităţii şcolare şi profesionale a deţinutului cu soluţii de reintegrare
profesională;
Abilitatea de a adecva planul de reintegrare socială (aşa cum îl gândeşte el) posibilităţilor reale ale deţinutului;
Capacitatea de a stabili obiective şi termene reale;
Abilităţi de a prevedea situaţiile dificile cu care se poate confrunta deţinutul la momentul eliberării.