Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 1 din 34
STANDARD OCUPAŢIONAL
Ocupaţia : Expert evaluator de întreprinderi
Domeniul : Activităţi financiare, bancare, de asigurări
Cod COR : 241701
2005

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 2 din 34
Iniţiator de proiect:
Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România – ANEVAR
Echipa de redactare a standardului ocupaţional:
Mihail Bojincă, expert evaluator, inginer – director MB MANAGEMENT S.R.L.
Adrian Vascu, expert evaluator, inginer economist– partener director adjunct, consultant principal
evaluator- DARIAN ROMSUISSE S.R.L.
Echipa de validare / Referenţi de specialitate:
Ion Anghel – expert evaluator, conf. dr. economist -ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Bucureşti
Gheorghe Bădescu, expert evaluator, inginer – director C.M.F. CONSULTING S.A.
Adrian Crivii, expert evaluator, inginer – director DARIAN ROMSUISSE S.R.L.
Radu Graţian Gheţea, Preşedinte – ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR
Miltiade Lixandru, expert evaluator, preşedinte - CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI
Filip 	Stoica, 	expert 	evaluator, 	auditor 	– 	CAMERA 	AUDITORILOR 	FINANCIARI 	DIN
ROMÂNIA
Nicolae Brezan, economist, preşedinte - FEDERAŢIA SINDICATELOR INDEPENDENTE DIN
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ
Nicolae Mirică, jurist, secretar general – UNIUNEA PROFESIILOR LIBERALE DIN ROMÂNIA
Viorel Dumitru Mănescu, notar public – preşedinte UNIUNEA PROFESIILOR LIBERALE DIN
ROMÂNIA

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 3 din 34
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Domeniu de
competenţă
Nr.
crt.
Titlul unităţii
1 	Comunicarea interactivă
2 	Comunicarea interpersonală
3 	Munca în echipa multidisciplinară
4 	Dezvoltarea profesională
FUNDAMENTALE
5 	Utilizarea calculatorului
6 	Promovarea ofertei de servicii
7 	Încheierea contractelor de prestări servicii
8 	Organizarea procesului de evaluare
9 	Elaborarea rapoartelor de evaluare
GENERALE PE
DOMENIUL DE
ACTIVITATE
10 	Acordarea de consultanţă
11 	Efectuarea analizei preliminare
12 	Colectarea datelor necesare analizei diagnostic
13 	Realizarea diagnosticului întreprinderii
14 	Selectarea abordărilor adecvate tipului de valoare
estimat
15 	Aplicarea metodelor de evaluare
SPECIFICE
OCUPAŢIEI
16 	Estimarea valorii finale a întreprinderii

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 4 din 34
Descrierea ocupaţiei
Exercitarea profesiei de specialist în evaluare este reglementată în Standardele 	Internaţionale de
Evaluare. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi recunoscută ca
evaluator, sunt definite în Codul Deontologic al profesiei.
În raport cu clienţii, specialiştii în evaluare pot fi: independenţi, externi sau interni.
Activitatea de evaluare, ca profesiune liberă, implică responsabilitatea profesională, civilă şi
penală a practicantului acesteia.
Evaluarea este o activitate complexă realizată de către un specialist sau o echipă de specialişti cu
pregătire din domenii variate (ingineri, specialişti în maşini şi echipamente, economişti, experţi
contabili, jurişti etc.) a căror misiune constă în estimarea valorii unei proprietăţi pentru diverse
scopuri: tranzacţionarea titlurilor de proprietate (acţiuni şi părţi sociale) emise de întreprinderi,
prin transfer parţial sau total de capital social; suport investiţional pe piaţa de capital, oferind o
indicaţie utilă deciziilor investiţionale de tipul : cumpără, vinde sau păstrează, atât în situaţia
întreprinderilor cotate, cât şi a celor necotate; fuziuni, divizări, asocieri, aporturi în natură etc;
scop contabil, fiscal, de succesiune, partaj, diverse alte situaţii dispuse de o autoritate publică.
Expertul evaluator de întreprinderi este specialistul care participă la evaluarea unei afaceri, a
modului în care sunt valorificate activele corporale şi necorporale ale unei întreprinderi, cât şi a
potenţialului de viabilitate şi profit al acestor active, văzute acţionând ca un sistem, ca un întreg.
El demonstrează competenţe privind: elaborarea şi promovarea ofertei generale de servicii;
analizarea preliminară a misiunii de realizat, stabilind obiectivele şi problematica acesteia,
estimând durata procesului de evaluare şi condiţiile de îndeplinit pentru buna desfăşurare a
activităţilor; negocierea şi întocmirea contractelor privind evaluarea proprietăţilor care fac obiectul
misiunii de lucru; organizarea procesului de evaluare, stabilind etapele acestuia, resursele necesare
şi întocmind graficul de lucru; culegerea informaţiilor necesare realizării analizei diagnostic a
întreprinderii, 	având 	în 	vedere 	atât 	mediul 	intern 	cât 	şi 	cel 	extern 	al 	afacerii; 	realizarea
diagnosticului întreprinderii şi elaborarea concluziilor privind starea de fapt a firmei; alegerea
abordărilor adecvate tipului de valoare estimat, stabilirea premiselor de evaluare şi aplicarea
metodelor de evaluare specifice pentru determinarea valorii celei mai rezonabile a proprietăţii;
formularea concluziilor finale asupra valorii (reconcilierea rezultatelor) şi întocmirea raportului de
evaluare.
De asemenea, expertul evaluator de întreprinderi oferă consultanţă pe probleme de specialitate la
solicitarea diverşilor clienţi- persoane fizice, autorităţi , diverse instituţii– oferind sugestii pentru
adoptarea de decizii avantajoase în conformitate cu particularităţile situaţiilor concrete şi legislaţia
în vigoare.
Expertul 	evaluator 	de 	întreprinderi 	demonstrează 	competenţe 	fundamentale 	de 	comunicare
interactivă cu membrii echipei multidisciplinare în care lucrează şi foarte bune abilităţi de
comunicare cu toţi cei implicaţi în desfăşurarea evaluării: clienţi, reprezentanţi ai diverselor
autorităţi, instituţii, alţi colaboratori.
El dovedeşte o preocupare permanentă pentru propria perfecţionare profesională fiind interesat de
actualizarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de specialitate în scopul oferirii unor servicii de calitate.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 5 din 34
UNITATEA 1
Comunicarea interactivă
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară comunicării permanente cu membrii echipei
multidisciplinare facilitând schimbul de informaţii necesar evaluării proprietăţii.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Transmite şi primeşte informaţii 	1.1. Informaţiile sunt transmise pe baza unor date
consistente, în forma cerută de etapa de lucru.
1.2. Informaţiile sunt selectate cu atenţie şi
verificate cu responsabilitate.
1.3. Informaţiile sunt transmise în mod clar,
corect şi concis, folosind limbajul de specialitate
specific.
1.4. Schimbul de informaţii este realizat cu
operativitate, respectându-se termenele propuse.
1.5.Transmiterea şi primirea de informaţii se
realizează prin utilizarea mijloacelor de
comunicare adecvate.
2. Participă la discuţii pe teme
profesionale
2.1.Discuţiile purtate au în vedere atingerea
obiectivelor misiunii de evaluare.
2.2. Punctele de vedere proprii sunt comunicate
deschis, pentru clarificarea problemelor apărute.
2.3. Opiniile sunt susţinute cu argumente clare,
prin intervenţii prompte, pertinente, cu referire
directă la subiectul abordat.
2.4. Discuţiile pe teme profesionale sunt
dinamizate printr-o participare activă la
dezbaterea subiectelor.
2.5. Discuţiile sunt purtate într-o manieră
politicoasă, echilibrată, respectându-se punctul de
vedere al interlocutorului.
2.6.Eventualele divergenţe sunt rezolvate cu tact,
într-o manieră constructivă.
Gama de variabile
Membrii echipei multidisciplinare: experţi evaluatori de întreprinderi, jurişti, experţi în probleme
de mediu, experţi tehnici/tehnologi, experţi contabili, ingineri, economişti etc.
Forma de transmitere/primire a informaţiilor: în scris (pe suport de hârtie, pe suport electronic),
verbal
Mijloace de comunicare: telefon, fax, Internet, Intranet, corespondenţă scrisă etc.
Teme profesionale: culegerea datelor necesare analizei diagnostic, realizarea diagnosticului
întreprinderii, selectarea abordărilor adecvate, aplicarea metodelor de evaluare, estimarea valorii
finale a întreprinderii, întocmirea raportului de evaluare etc.
Obiectivele misiunii de evaluare: realizarea analizei diagnostic, estimarea unui anumit tip de
valoare a întreprinderii.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 6 din 34
Ghid pentru evaluare:
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	mijloace de comunicare
- 	terminologia de specialitate specifică domeniului de activitate
- 	metode de comunicare adaptate situaţiilor date
- 	categorii de informaţii de comunicat
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
- 	obiectivele misiunii de evaluare
- 	modalităţi de rezolvare a conflictelor
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de exprimare clară, concisă şi la obiect a punctelor de vedere
- 	uşurinţa în utilizarea terminologiei de specialitate
- 	gradul de obiectivitate în discutarea problematicii specifice
- 	capacitatea de alegere a mijloacelor de comunicare cele mai adecvate scopului comunicării
- 	tactul în rezolvarea conflictelor
- 	capacitatea de susţinere activă a dialogurilor profesionale cu membrii echipei
multidisciplinare în vederea evaluării proprietăţii
- 	abilitatea de a focaliza discuţiile asupra temei propuse
- 	capacitatea de transmitere promptă a informaţiilor solicitate
- 	capacitatea de a solicita în timp util informaţiile necesare

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 7 din 34
UNITATEA 2
Comunicare interpersonală
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară comunicării permanente cu toate persoanele implicate în
desfăşurarea evaluării: clienţi, autorităţi, reprezentanţi ai unor instituţii diverse, colaboratori etc.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică interlocutorii 	1.1. Interlocutorii sunt identificaţi în funcţie de
tipul informaţiilor necesare în procesul de
evaluare.
1.2. Interlocutorii sunt identificaţi în corelaţie cu
utilitatea acestora pentru misiunea de evaluare.
1.3. Interlocutorii sunt identificaţi în funcţie de
instrucţiunile misiunii de evaluare.
2. Stabileşte modul de comunicare 	2.1. Modul de comunicare este adecvat stadiului
atins în rezolvarea temei propuse.
2.2. Modul de comunicare este stabilit în raport
cu caracteristicile interlocutorului.
2.3. Modul de comunicare este stabilit clar,
conform uzanţelor.
3. Transmite/primeşte informaţii 	3.1. Informaţiile sunt primite/transmise cu
operativitate, pentru asigurarea continuităţii
procesului de evaluare.
3.2. Informaţiile sunt transmise/primite prin
mijloace adecvate scopului comunicării.
3.3. Consistenţa informaţiilor primite este
verificată cu atenţie.
3.4. Informaţiile sunt transmise clar, într-un
limbaj adaptat interlocutorului.
Gama de variabile
Interlocutori: clienţi, diverşi specialişti, reprezentanţi ai unor autorităţi şi instituţii diverse etc.
Tipul informaţiilor necesare: informaţii privind necesităţile şi obiectivele clientului, informaţii
privind mediul intern al firmei, informaţii privind mediul macroeconomic şi ramura specifică,
statistici diverse, informaţii privind concurenţa, diverse informaţii de piaţă etc.
Instrucţiunile misiunii de evaluare: obiectivele şi problematica misiunii, condiţiile de desfăşurare a
procesului de evaluare, termene, etape, părţi implicate, clauze de confidenţialitate etc.
Caracteristicile interlocutorului: tipul, credibilitatea, accesibilitatea, capacitatea de a furniza
informaţii consistente etc.
Mijloace de comunicare: telefon, fax, e-mail, corespondenţă pe suport de hârtie etc.
Consistenţa informaţiilor: calitatea (informaţii pertinente, credibile, relevante), cantitatea
(informaţii suficiente)

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 8 din 34
Ghid pentru evaluare:
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	categoriile de informaţii necesare în procesul de evaluare
- 	categorii de interlocutori şi caracteristicile acestora
- 	instrucţiunile misiunii de evaluare
- 	mijloace de comunicare
- 	limbajul de specialitate specific domeniului
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
- 	modalităţi de comunicare
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de identificare corectă a interlocutorilor potriviţi, în funcţie de cerinţele
misiunii de evaluare şi capacitatea acestora de a furniza informaţii consistente;
- 	discernământul în stabilirea modului de comunicare eficient, în corelaţie cu caracteristicile
interlocutorului;
- 	operativitatea în transmiterea/primirea informaţiilor;
- 	atenţia şi responsabilitatea în verificarea consistenţei informaţiilor primite;
- 	capacitatea de transmitere clară a informaţiilor într-un limbaj adaptat interlocutorului;
- 	uşurinţa în utilizarea terminologiei specifice domeniului, atunci când este necesară
comunicarea specializată;
- 	capacitatea de alegere a mijloacelor de comunicare cele mai adecvate scopului comunicării.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 9 din 34
UNITATEA 3
Munca în echipa multidisciplinară
Descriere
Unitatea descrie competenţa privind colaborarea eficientă în cadrul echipei de lucru pentru
desfăşurarea activităţilor specifice.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică rolurile specifice în
cadrul echipei
1.1. Identificarea rolurilor în cadrul echipei se
efectuează pe baza informaţiilor specifice
disponibile despre activitate.
1.2. Rolurile în cadrul echipei sunt identificate în
funcţie de obiectivul propus.
1.3. Rolurile în cadrul echipei sunt identificate în
funcţie de experienţa şi pregătirea de specialitate a
membrilor acesteia.
2. Desfăşoară munca în echipă 	2.1. Sarcinile repartizate sunt îndeplinite operativ şi
cu profesionalism, în concordanţă cu etapa de lucru.
2.2. Obiectivele activităţii se realizează printr-o
colaborare permanentă între membrii echipei.
2.3. Sarcinile în cadrul echipei sunt rezolvate cu
evitarea oricăror conflicte.
2.4. Sprijinul specializat este acordat/solicitat la
cerere.
2.5. Schimburile de informaţii sunt realizate prin
menţinerea unei legături permanente între membrii
echipei.
2.6. Schimburile de informaţii sunt facilitate prin
transmiterea datelor în timp optim.
Gama de variabile
Specialiştii echipei multidisciplinare: evaluator de întreprinderi, jurist, expert contabil, specialist
tehnolog, specialist de mediu etc.
Informaţii obţinute din analiza preliminară: obiectivele misiunii, problematica misiunii, profilul
echipei de specialişti, volumul activităţii etc.
Comunicarea informaţiilor: în scris (pe suport de hârtie, pe suport electronic), verbal.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- componenţa echipei
- rolurile membrilor echipei
- obiectivul echipei
- raporturile ierarhice şi funcţionale în cadrul echipei
- terminologia specifică domeniului
La evaluare se va urmări:
- capacitatea de identificare a rolurilor şi atribuţiilor specifice în cadrul echipei;
- respectarea raporturilor ierarhice şi funcţionale în cadrul echipei;
- capacitatea de colaborare cu ceilalţi membri ai echipei în timpul realizării sarcinilor specifice;
- flexibilitatea în depăşirea situaţiilor conflictuale;
- adaptabilitatea la situaţii neprevăzute;
- capacitatea de a facilita schimburile de informaţii în cadrul echipei.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 10 din 34
UNITATEA 4
Dezvoltarea profesională
Descriere
Unitatea descrie competenţa necesară pentru identificarea nevoilor personale de instruire şi
dezvoltarea profesională în vederea realizării în condiţii optime şi cu responsabilitate a activităţilor
specifice.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică necesităţile proprii de
perfecţionare
1.1. Necesităţile proprii de perfecţionare sunt
identificate pe baza autoevaluării obiective.
1.2. Necesităţile proprii de perfecţionare sunt
identificate cu realism, în corelaţie cu nivelul
propriu de pregătire şi obiectivele personale.
1.3. Necesităţile de perfecţionare sunt identificate
în funcţie de cerinţele şi noutăţile din domeniul
de activitate.
2. Stabileşte modalităţile de instruire 	2.1. Modalităţile de instruire sunt stabilite în
funcţie de necesităţile proprii de perfecţionare.
2.2. Modalităţile de instruire sunt stabilite în
funcţie de posibilităţile existente.
2.3. Modalităţile de instruire sunt alese cu
realism, în vederea asigurării unei eficienţe
maxime a pregătirii.
3. Realizează autoinstruirea 	3.1. Autoinstruirea are la bază necesităţile
identificate.
3.2. Autoinstruirea se desfăşoară în mod
continuu, utilizând sursele de informaţii
disponibile.
3.3. Autoinstruirea se realizează cu perseverenţă
şi responsabilitate, în funcţie de obiectivele
urmărite.
4. Participă la forme de perfecţionare/
specializare
4.1. Participarea la forme de perfecţionare
/specializare este realizată cu responsabilitate
pentru însuşirea optimă a cunoştinţelor necesare.
4.2. Participarea la cursuri se face în mod activ,
asigurându-se asimilarea cunoştinţelor la nivelul
propus.
4.3. Participarea la diferite forme de
perfecţionare/specializare se realizează ori de câte
ori este nevoie, în corelaţie cu noutăţile relevante
pentru activitatea desfăşurată.
Gama de variabile
Modalităţile de instruire: autoinstruire, schimburi de experienţă cu alţi specialişti, studierea
literaturii de specialitate, participare la cursuri de perfecţionare/specializare, navigare pe Internet,
participare la conferinţe, simpozioane etc.
Surse de informare: publicaţii de specialitate, legislaţie specifică, Internet, referate şi comunicări
ştiinţifice, schimburi de informaţii şi schimburi de experienţă cu persoane cu ocupaţie similară,
seminarii şi simpozioane din ţară şi străinătate etc.
Obiective personale: însuşirea noutăţilor legislative în domeniu, acumulare de cunoştinţe într-un
nou domeniu, perfecţionare în domeniul profesional de bază etc.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 11 din 34
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe necesare:
– 	utilizarea calculatorului
– 	navigarea pe Internet
– 	tipuri de surse de informare şi modul de accesare a acestora
– 	forme specifice de perfecţionare/specializare.
La evaluare se urmăreşte:
– 	capacitatea de autoevaluare pentru identificarea necesităţilor proprii de perfecţionare şi
specializare
– 	disponibilitatea de a participa la cursuri de perfecţionare
– 	interesul manifestat pentru autoperfecţionarea continuă
– 	capacitatea de asimilare a noilor cunoştinţe din domeniu
– 	uşurinţa de operare cu termenii de specialitate

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 12 din 34
UNITATEA 5
Utilizarea calculatorului
Descriere:
Unitatea descrie competenţa necesară pentru operarea calculatorului în scopul sistematizării
informaţiilor şi utilizării băncii de date pentru activitatea specifică de evaluare.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Introduce date în calculator 	1.1. Datele sunt introduse cu acurateţe, în
conformitate cu scopul propus.
1.2. Datele sunt introduse corect, în corelaţie cu
cerinţele aplicaţiei software.
1.3. Datele sunt organizate în mod logic, pentru o
uşoară accesare.
2. Prelucrează informaţiile 	2.1. Informaţiile introduse sunt verificate cu
atenţie pentru asigurarea corectitudinii bazei de
date.
2.2. Bazele de date sunt reactualizate permanent.
2.3. Informaţiile sunt salvate şi păstrate cu
respectarea condiţiilor de securitate şi
confidenţialitate.
2.4. Informaţiile sunt arhivate pe diferite
suporturi de memorie, asigurându-se conservarea
şi accesul rapid la acestea, ori de câte ori este
nevoie.
2.5. Informaţiile sunt prelucrate cu
profesionalism, în conformitate cu cerinţele
programelor informatice specifice.
3. Tipăreşte documente specifice 	3.1. Documentele specifice finale sunt tipărite în
conformitate cu scopul urmărit.
3.2. Documentele sunt tipărite în numărul de
exemplare solicitat, în funcţie de necesităţi.
3.3. Documentele sunt tipărite verificându-se
îndeplinirea criteriilor de calitate.
Gama de variabile
Scop propus la introducerea informaţiilor: bănci diverse de date colectate în cadrul procedurii de
evaluare, bancă de date beneficiari tradiţionali şi potenţiali beneficiari, diverse modele de
contracte, oferte tehnice şi financiare etc.
Suporturi de memorie: CD, dischete, flash etc.
Documente specifice: rapoarte de evaluare, contracte diverse, oferte tehnice şi financiare, CV-uri
etc.
Criterii de calitate: aspect îngrijit, respectarea formatului necesar, documente complete,
respectarea condiţiilor privind redactarea etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- noţiuni de operare PC
- navigarea pe Internet
- limbajul de specialitate
- programe informatice specifice
La evaluare se va urmări:
- 	capacitatea de introducere corectă a datelor;
- 	uşurinţa în operarea calculatorului;
- 	atenţia în tipărirea documentelor specifice respectând criteriile de calitate necesare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 13 din 34
UNITATEA 6
Promovarea ofertei de servicii
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară prezentării informaţiilor referitoare la serviciile de
evaluare oferite clientului, în condiţii de reală transparenţă, în scopul creării posibilităţii de
selectare obiectivă a ofertelor de către acesta.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică potenţialii beneficiari 	1.1. Potenţialii beneficiari sunt identificaţi cu
realism, prin aplicarea unor metode diverse.
1.2. Potenţialii beneficiari sunt identificaţi cu
atenţie, în funcţie de necesităţile acestora, ţinând
seama de contextul economic şi legislativ
specific.
1.3. Identificarea potenţialilor beneficiari se
realizează în funcţie de tipul serviciilor oferite.
2. Selectează mijloacele de promovare 	2.1. Mijloacele de promovare sunt selectate în
funcţie de impactul acestora asupra potenţialilor
beneficiari.
2.2. Mijloacele de promovare sunt alese în funcţie
de necesităţile de ofertare a serviciilor prestate şi
de nevoile de informare ale beneficiarilor.
2.3. Selectarea mijloacelor de promovare se
realizează respectându-se bugetul promoţional
prestabilit.
3.Alege tipul de promovare 	3.1.Tipul de promovare este ales în funcţie de
natura serviciilor oferite.
3.2. Tipul de promovare este ales în corelaţie cu
scopul urmărit.
3.3. Tipul de promovare este stabilit în funcţie de
bugetul disponibil şi impactul dorit asupra
potenţialilor beneficiari.
4. Întocmeşte oferta de servicii 	4.1. Oferta conţine toate informaţiile necesare
pentru promovarea serviciilor prestate.
4.2. Oferta este întocmită în corelaţie cu
priorităţile desprinse din contextul economic şi
legislativ.
4.3. Oferta de servicii este atractivă şi la obiect.
4.4 . Oferta de servicii este redactată prin
îmbinarea limbajului de specialitate cu
exprimarea clară, accesibilă a conţinutului de
idei.
4.5. Oferta reflectă corect limitele de competenţă
ale evaluatorului în concordanţă cu cerinţele
Codului deontologic al profesiei.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 14 din 34
5. Promovează oferta de servicii 	5.1. Oferta de servicii este promovată prin
mijloacele adecvate scopului propus în
concordanţă cu cerinţele Codului deontologic.
5.2. Susţinerea directă a ofertei este realizată cu
entuziasm şi putere de convingere, accentuând
consistenţa serviciilor prestate.
5.3. Susţinerea directă a ofertei de servicii este
realizată cu flexibilitate, furnizându-se informaţii
suficiente în conformitate cu necesităţile de
decizie ale potenţialului beneficiar.
5.4. Promovarea se realizează constant, pentru
asigurarea unui portofoliu suficient de potenţiali
beneficiari.
Gama de variabile
Metode de identificare a potenţialilor beneficiari: discuţii directe, studiul mass-media, studiul
diverselor baze de date accesibile ( ale Registrului Comerţului, ale Camerelor de comerţ şi
industrie, ale Ministerului de Finanţe, cataloage ale producătorilor etc. ), Internet etc.
Tipul/natura serviciilor oferite: evaluare, consultanţă.
Informaţii necesare la elaborarea ofertei: date generale privind prestatorul de servicii, tipul de
servicii prestate, experienţa şi recunoaşterea în furnizarea serviciilor, informaţii generale de
specialitate privind consistenţa serviciilor oferite, resursele prestatorului, date de contact etc.
Mijloace de promovare: susţinerea directă a ofertelor, pliante, prospecte, pagini Web, articole în
presa centrală şi locală etc.
Tipul de promovare: agresiv, ofensiv, de menţinere
Scopul urmărit: intrare pe piaţă, menţinere, relansare.
Ghid pentru evaluare:
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	categorii de potenţiali beneficiari
- 	mijloace de promovare
- 	tipuri de promovare
- 	categorii de servicii prestate
- 	particularităţi ale contextului economic şi legislativ
- 	terminologia de specialitate
- 	stiluri de comunicare
- 	legislaţie specifică
- 	teoria şi practica evaluării întreprinderii
La evaluare se urmăreşte:
- 	realismul în identificarea potenţialilor beneficiari şi capacitatea de aplicare a unor metode
diverse de stabilire a acestora;
- 	discernământul în selectarea mijloacelor de promovare cu impact maxim asupra
potenţialilor beneficiari, în corelaţie cu necesităţile acestora şi conţinutul ofertei de servicii;
- 	abilitatea în alegerea tipului de promovare adecvat, în conformitate cu scopul urmărit;
- 	corectitudinea şi atractivitatea elaborării ofertei generale de servicii, claritatea în
exprimarea conţinutului de idei;
- 	capacitatea de structurare a tuturor informaţiilor relevante pentru oferta de servicii şi de
prezentare a acestora într-o formă comercială;
- 	entuziasmul şi puterea de convingere în susţinerea ofertei de servicii prin mijloacele
adecvate scopului propus.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 15 din 34
UNITATEA 7
Încheierea contractelor de prestări servicii
Descriere:
Unitatea descrie competenţa necesară pentru negocierea clauzelor contractuale şi încheierea
contractelor de prestări servicii cu clienţii.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Prezintă oferta tehnică şi financiară 	1.1. Oferta este prezentată detaliat, într-un limbaj
accesibil, folosindu-se argumente justificative
pertinente pentru susţinerea conţinutului.
1.2. Prezentarea directă a ofertei de servicii este
realizată cu putere de convingere, oferindu-se
toate explicaţiile solicitate de interlocutor.
1.3. Oferta este prezentată cu profesionalism, în
forma prestabilită de părţi.
2. Negociază clauzele contractuale 	2.1. Clauzele contractuale sunt negociate
abordând o atitudine flexibilă, dar fermă.
2.2. Clauzele contractuale sunt negociate
respectându-se cadrul legislativ specific
domeniului.
2.3. Negocierea se realizează într-o manieră
constructivă, în avantajul ambelor părţi.
2.4. Timpul afectat negocierilor este suficient
pentru discuţii şi exprimarea acordului părţilor.
2.5. Modificările rezultate din negocieri,
acceptate de părţi, se definesc în mod clar şi sunt
consemnate cu acurateţe.
2.6. Clauzele contractuale sunt negociate la
obiect, folosind un limbaj clar şi concis.
3. Încheie contractul de prestări servicii 	3.1. Contractul este redactat respectându-se toate
aspectele rezultate în urma negocierii.
3.2. Forma finală a contractului este verificată de
ambele părţi din punct de vedere al corectitudinii
şi includerii tuturor informaţiilor necesare.
3.3. Eventualele erori de formă şi conţinut sunt
remediate cu operativitate.
3.4. Contractul este încheiat respectându-se
cerinţele legale/normele de practică din domeniu.
Gama de variabile:
Forma de prezentare a ofertei: susţinere directă şi/sau prezentare pe suport de hârtie, în format
electronic, în formatul necesar pentru licitaţii etc.
Părţile contractante: prestatorul de servicii ( persoană fizică sau juridică ) şi clientul ( persoane
fizice, administraţii financiare, societăţi comerciale, alte instituţii şi autorităţi ).
Informaţii necesare: părţile contractante, obiectul contractului, aspecte financiare, obligaţiile
părţilor, clauze de forţă majoră, rezolvarea litigiilor, termenul contractului, clauza de
confidenţialitate etc.
Prevederile normelor interne: persoane care semnează contractul, aplicarea ştampilei, viza
compartimentului juridic, număr de exemplare etc.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 16 din 34
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	practica activităţii de evaluare
- 	legislaţia specifică în vigoare
- 	elemente tehnico-financiare
- 	limbajul specific domeniului
- 	obiectivele activităţii de evaluare
- 	informaţii privind tarifele practicate pe piaţa evaluărilor
La evaluare se va urmări:
- 	puterea de convingere şi profesionalismul în prezentarea directă a ofertei de servicii;
- 	pertinenţa argumentelor folosite pentru susţinerea conţinutului ofertei tehnico-financiare;
- 	fermitatea şi flexibilitatea în negocierea clauzelor contractuale;
- 	acurateţea în consemnarea modificărilor rezultate în urma negocierilor;
- 	capacitatea de exprimare clară, concisă şi la obiect, într-un limbaj adaptat interlocutorului;
- 	capacitatea de focalizare pe subiect şi de susţinere a propriilor interese;
- 	atenţia în verificarea formei finale a contractului şi operativitatea în remedierea
eventualelor erori sesizate;
- 	responsabilitatea în încheierea contractelor conform legislaţiei în vigoare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 17 din 34
UNITATEA 8
Organizarea procesului de evaluare
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară organizării activităţilor componente ale procesului de
evaluare.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică activităţile de realizat 	1.1. Activităţile sunt identificate în funcţie de tipul
proprietăţii de evaluat.
1.2. Activităţile sunt identificate în totalitate în
corelaţie cu complexitatea misiunii de evaluare.
1.3. Identificarea activităţilor se realizează cu
profesionalism, avându-se în vedere ansamblul
procesului de evaluare.
2. Stabileşte etapele procesului de
evaluare
2.1. Etapele sunt stabilite în mod coerent,
respectând succesiunea logică a procesului de
evaluare.
2.2. Etapele sunt stabilite corect şi realist în funcţie
de complexitatea misiunii de evaluare.
2.3. Etapele sunt stabilite în funcţie de informaţiile
obţinute în analiza preliminară.
3. Stabileşte resursele necesare
procesului de evaluare
3.1. Resursele sunt stabilite în corelaţie cu tipul şi
numărul activităţilor de desfăşurat.
3.2. Resursele sunt stabilite în corelaţie cu
obiectivele misiunii de evaluare.
3.3. Resursele sunt stabilite în funcţie de tipul
proprietăţii de evaluat şi complexitatea acesteia.
3.4. Resursele sunt stabilite în conformitate cu
bugetul disponibil.
3.5. Resursele sunt consistente şi răspund tuturor
necesităţilor misiunii.
4. Alocă resursele pe etape 	4.1. Resursele sunt alocate corect în funcţie de
etapa procesului de evaluare şi termenul de
finalizare a acesteia.
4.2. Timpul necesar realizării fiecărei etape a
procesului de evaluare este stabilit astfel încât să se
respecte termenul final planificat.
4.3. Perioada de timp necesară fiecărei etape este
estimată pe baza aprecierii corecte a complexităţii
activităţilor de desfăşurat.
4.4. Resursele umane sunt alocate avându-se în
vedere diversitatea specialiştilor necesari fiecărei
etape de lucru şi experienţa de muncă a acestora.
4.5. Resursele alocate sunt suficiente şi permit
îndeplinirea obligaţiilor contractuale.
4.6. Resursele sunt alocate cu discernământ, în mod
raţional.
5. Întocmeşte graficul de lucru 	5.1. Graficul de lucru este stabilit în mod coerent,
ţinând seama de succesiunea logică a etapelor
procesului de evaluare.
5.2. Graficul de lucru este întocmit avându-se în
vedere respectarea termenului final al evaluării.
5.3. Graficul de activităţi este flexibil, adaptat
specificului procesului de evaluare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 18 din 34
Gama de variabile
Tipul proprietăţii: imobiliară, bunuri mobile, întreprinderi, active financiare.
Resurse: umane, materiale, financiare, timp
Necesităţile misiunii: volum de muncă, termen de realizare a evaluării, acoperire în spaţiu, etape
procedurale de parcurs, diversitatea specialiştilor necesari etc.
Obiectivele misiunii: realizarea analizei diagnostic, estimarea unui anumit tip de valoare a
întreprinderii.
Consistenţa resurselor: calitate, cantitate, diversitate
Specialişti necesari: experţi evaluatori, jurişti, experţi contabili, specialişti tehnologi, specialişti de
mediu etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	tipul proprietăţii de evaluat şi caracteristicile acesteia
- 	conţinutul şi complexitatea misiunii de evaluare
- 	termenul de finalizare a lucrărilor
- 	conţinutul unui proces de evaluare
- 	tipurile de resurse necesare
- 	volumul de resurse disponibile
- 	noţiuni de planificare şi organizare
- 	noţiuni de management al timpului
- 	noţiuni privind gestionarea fondurilor
La evaluare se urmăreşte:
- 	profesionalismul în identificarea activităţilor de realizat în funcţie de complexitatea
misiunii de evaluare;
- 	corectitudinea şi coerenţa în stabilirea etapelor procesului de evaluare respectând
succesiunea logică a acestora, avându-se în vedere finalizarea lucrărilor la termenul
contractual;
- 	realismul în stabilirea resurselor necesare în corelaţie cu bugetul disponibil şi cerinţele
procesului de evaluare;
- 	discernământul în alocarea resurselor pe etape de lucru în funcţie de complexitatea
acestora, pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale;
- 	capacitatea de întocmire a graficului de lucru şi flexibilitatea în adaptarea acestuia la
specificul procesului de evaluare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 19 din 34
UNITATEA 9
Elaborarea raportului de evaluare
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară elaborării raportului de evaluare în conformitate cu
procedura specifică.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Selectează informaţiile de
prezentat
1.1. 	Informaţiile 	sunt 	selectate 	în 	corelaţie 	cu 	tipul
raportului de realizat.
1.2. 	Informaţiile 	sunt 	selectate 	în 	conformitate 	cu
instrucţiunile misiunii de evaluare.
1.3. 	Informaţiile 	sunt 	consistente 	şi 	provin 	din 	surse
credibile.
1.4. Informaţiile selectate sunt diverse, asigurând
conţinutul tuturor elementelor structurale ale raportului de
evaluare.
2. Descrie procesul de evaluare 	2.1. 	Premisele 	valorii 	sunt 	prezentate 	reflectând
circumstanţele 	de 	tranzacţie 	în 	care 	a 	fost 	evaluată
proprietatea.
2.2. Abordările utilizate în cadrul procesului de evaluare
sunt descrise analitic.
2.3. Procesul evaluării este descris prezentându-se toate
materialele pertinente examinate şi analizele realizate.
2.4. 	Procesele 	sunt 	descrise 	cu 	claritate 	şi 	precizie,
utilizând limbajul de specialitate specific.
3. Prezintă concluziile evaluării 	3.1. Concluziile evaluării sunt prezentate cu claritate, într-
o manieră neechivocă.
3.2. Concluziile evaluării sunt prezentate incluzându-se
toate informaţiile specifice necesare.
3.3. Limbajul utilizat este adaptat capacităţii de înţelegere
a beneficiarului.
3.4. Concluziile sunt argumentate pe larg, furnizându-se
toate explicaţiile necesare pentru justificarea estimărilor.
3.5. Concluziile evaluării sunt imparţiale şi confidenţiale.
4. Asigură forma finală a
raportului
4.1. Forma finală a raportului este corelată cu tipul
acestuia respectând cerinţele de conţinut şi de prezentare
specifice.
4.2. Forma de prezentare a raportului este stabilită de
comun acord cu clientul, în funcţie de instrucţiunile
misiunii de evaluare.
4.3. Raportul este complet, obiectiv şi bine fundamentat.
4.4. Caracteristicile raportului sunt corelate cu specificul
misiunii de evaluare.
Gama de variabile
Informaţii de prezentat se referă la: client, destinaţia evaluării, data efectivă a evaluării, baza de
evaluare (tipul valorii şi definiţia), drepturile de proprietate sau participaţiile de evaluat,
caracteristicile fizice şi legale ale proprietăţii, clasele de proprietate incluse în evaluare (altele
decât categoria principală de proprietate), sfera misiunii de evaluare, orice ipoteze şi condiţii
limitative care condiţionează concluzia asupra valorii, ipotezele speciale, neobişnuite sau
extraordinare, datele analizate, analizele de piaţă efectuate, abordările, procedurile de evaluare
aplicate, raţionamente, concluziile evaluării etc.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 20 din 34
Tipul raportului: raport verbal, raport scris (detaliat, sintetic).
Necesităţile clientului: evaluarea întreprinderii în ansamblul ei, evaluarea activelor individuale ale
întreprinderii etc.
Consistenţa informaţiilor se referă la : calitate (informaţii credibile, relevante, pertinente), cantitate
(informaţii suficiente).
Elementele structurale ale raportului de evaluare: pagina de titlu, cuprinsul, rezumatul,
identificarea, prezentarea ipotezelor şi condiţiilor limitative, prezentarea informaţiilor relevante pe
care se bazează evaluarea şi metodologia de evaluare, declaraţia de confidenţialitate, declaraţia de
conformitate, acreditările evaluatorilor, anexe, semnătura şi ştampila.
Premisele valorii: premisa continuării activităţii normale de exploatare, premisa încetării
activităţii.
Abordări ale evaluării: metode recunoscute de evaluare, bazate pe abordarea prin active, prin
comparaţia vânzărilor şi prin capitalizarea venitului; metode administrative de evaluare- metode
impuse de o autoritate centrală sau locală etc.( acceptate în cazuri deosebite, evidenţiate în raportul
de evaluare ).
Cerinţe de conţinut: pentru rapoartele scrise detaliate- documentul narativ detaliat care include
toate elementele structurale specifice, toate materialele pertinente examinate şi analizele realizate
pentru a ajunge la concluzia privind evaluarea, pentru rapoartele scrise sintetizate- documentul
narativ sintetic cum ar fi actualizări periodice ale valorilor, formulare utilizate de către guvern sau
de către diverse agenţii, scrisori către clienţi etc.; pentru rapoartele verbale- rezultatul evaluării
comunicat verbal, dosarul de lucru şi rezumatul scris al evaluării.
Forma de prezentare: pentru rapoarte scrise- pe suport de hârtie, pe suport electronic; pentru
rapoarte verbale- comunicarea verbală către client a rezultatului evaluării, mărturie sau depoziţie
prezentată de către expert în justiţie.
Caracteristicile raportului: tipul, conţinutul, dimensiunea.
Specificul misiunii de evaluare: destinatarul, cerinţele legale, tipul proprietăţii, complexitatea
misiunii de evaluare.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţe necesare:
- 	tipuri de rapoarte de evaluare
- 	elementele structurale ale unui raport de evaluare
- 	categorii de informaţii de prezentat
- 	tipurile de declaraţii de întocmit
- 	tipurile de documente de prezentat în anexe
- 	terminologia de specialitate
- 	stiluri de comunicare
- 	legislaţie specifică
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
- 	utilizarea calculatorului
La evaluare se urmăreşte:
- capacitatea de selectare a unor informaţii consistente pentru întocmirea raportului de evaluare
asigurând conţinutul tuturor elementelor structurale ale acestuia;
- claritatea şi acurateţea descrierii procesului de evaluare;
- maniera de prezentare a concluziilor evaluării, furnizându-se toate explicaţiile şi justificările
necesare;
- capacitatea de asigurare a formei finale a raportului de evaluare în corelaţie cu tipul acestuia,
procedura specifică şi instrucţiunile misiunii de evaluare;
- claritatea, coerenţa şi precizia formulării ideilor.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 21 din 34
UNITATEA 10
Acordarea de consultanţă
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru acordarea serviciilor de consultanţă specifică
solicitanţilor.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică cerinţele de consultanţă
ale clientului
1.1. Cerinţele de consultanţă sunt identificate cu
promptitudine, în funcţie de tipul clientului şi
necesităţile acestuia.
1.2. Cerinţele de consultanţă sunt identificate
corect, precizându-se cu claritate interesele
clientului.
1.3. Cerinţele de consultanţă sunt identificate în
funcţie de situaţia concretă a proprietăţii de evaluat.
2. Oferă consultanţă de specialitate 	2.1. Consultanţa de specialitate este oferită în
corelaţie cu poziţia faţă de client.
2.2. Consultanţa de specialitate este acordată prin
forme variate, adaptate situaţiei concrete şi
cerinţelor solicitanţilor.
2.3. Consultanţa de specialitate este acordată cu
corectitudine privind toate problemele specifice
care prezintă interes pentru client.
2.4. Consultanţa de specialitate este oferită în
concordanţă cu obiectivele clientului, respectându-
se legislaţia în vigoare.
2.5. Consultanţa de specialitate este acordată cu
profesionalism, pe baza unor argumente pertinente.
3. Propune soluţii de rezolvare a
problemelor
3.1. Soluţiile de rezolvare a diverselor probleme
sunt propuse în limita competenţei, în funcţie de
tipul proprietăţii şi situaţia acesteia.
3.2. Soluţiile de rezolvare a problemelor sunt
propuse în corelaţie cu necesităţile clienţilor.
3.3. Soluţiile sunt propuse cu realism, conform
legislaţiei în vigoare, pentru susţinerea clienţilor în
adoptarea de decizii avantajoase.
Gama de variabile:
Tipul clientului: persoane fizice, diverse autorităţi şi instituţii ( tribunale, administraţii financiare,
societăţi comerciale etc. ) etc.
Necesităţile clientului: estimarea valorii de piaţă a afacerii, diverse reevaluări, înregistrări în
contabilitate, garantarea unor împrumuturi, efectuarea de vânzări/cumpărări etc.
Interesele clientului în luarea unei decizii: preţul minim sub care să nu vândă, preţul maxim peste
care să nu cumpere, estimarea valorii de piaţă a unei afaceri etc.
Situaţia concretă a proprietăţii: existenţa unor contracte dezavantajoase pentru firmă, datorii,
litigii, existenţa premisei de încetare a activităţii etc.
Poziţia faţă de client: consultant (oferă opinia calificată uneia dintre părţile aflate într-o tranzacţie),
arbitru ( opinia este oferită simultan partenerilor implicaţi într-o tranzacţie , chiar dacă interesele

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 22 din 34
lor sunt contrare ), expert neutru ( evaluare independentă, solicitată de instituţii îndreptăţite-
tribunale, fisc etc.- pentru obiectul unor cauze legale sau fiscale )
Forme de consultanţă: recomandări scrise sau verbale, furnizare de explicaţii de specialitate, opinii
autorizate privind valoarea unor afaceri, formularea unor sugestii privind adoptarea de decizii în
situaţii diverse etc.
Obiectivele clientului: dezvoltarea/lichidarea afacerii, restructurare, diverse tranzacţionări,
obţinerea unor împrumuturi etc.
Tipul proprietăţii: imobiliară, bunuri mobile, întreprinderi, active financiare.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	forme de consultanţă
- 	posibile poziţii ale evaluatorului faţă de clienţi şi modul de raportare la problematica
acestora
- 	interesele şi obiectivele clientului
- 	legislaţia specifică domeniului
- 	managementul afacerilor
- 	macro şi microeconomie
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	forme de comunicare
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de identificare a cerinţelor de consultanţă ale clientului în funcţie de tipul şi
necesităţile acestuia;
- 	claritatea în precizarea intereselor clientului şi corectitudinea poziţionării faţă de client în
corelaţie cu situaţia specifică de lucru;
- 	capacitatea de acordare a unor forme variate de consultanţă în funcţie de cerinţele
solicitanţilor;
- 	corectitudinea în acordarea de consultanţă şi adaptabilitatea la situaţiile concrete de
analizat;
- 	profesionalismul în oferirea consultanţei de specialitate şi pertinenţa argumentării opiniilor
de specialitate;
- 	realismul în propunerea de soluţii pentru rezolvarea diverselor probleme ale clientului,
legate de evaluarea proprietăţilor;
- 	consecvenţa în susţinerea clientului pentru adoptarea de decizii legale şi avantajoase.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 23 din 34
UNITATEA 11
Efectuarea analizei preliminare
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru stabilirea caracteristicilor generale ale misiunii de
realizat, estimarea duratei procesului de evaluare şi a condiţiilor de îndeplinit pentru buna
desfăşurarea a acestuia .
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică obiectivele misiunii 	1.1 Obiectivele misiunii sunt identificate în
corelaţie cu necesităţile clientului.
1.2. Obiectivele sunt identificate în funcţie de
destinaţia evaluării.
1.3. Identificarea obiectivelor evaluării este
realizată în conformitate cu cadrul legislativ
specific şi cea mai bună practică în evaluare.
1.4. Obiectivele sunt identificate prin abordarea
tuturor aspectelor privind obiectul şi tipul evaluării.
2. Identifică problematica misiunii 	2.1. Problematica misiunii este identificată avându-
se în vedere specificul activităţii întreprinderii.
2.2. Identificarea problematicii misiunii se
efectuează în funcţie de tipul proprietăţii evaluate
şi complexitatea acesteia.
2.3. Problematica misiunii este identificată având
în vedere aspectele micro şi macroeconomice
specifice sectorului de activitate.
3. Identifică profilul echipei de
specialişti
3.1. Profilul echipei de specialişti este identificat în
funcţie de tipul proprietăţilor de evaluat.
3.2. Profilul echipei de specialişti este identificat
cu profesionalism, pentru acoperirea tuturor
necesităţilor de analiză.
3.3. Profilul echipei de specialişti este identificat
în funcţie de tipul de valoare estimat.
4. Estimează volumul activităţii 	4.1. Volumul activităţii este estimat în mod realist,
având în vedere complexitatea misiunii de realizat.
4.2. Volumul activităţii este estimat apreciindu-se
bugetul de timp necesar pentru realizarea evaluării.
4.3. Estimarea volumului activităţii este realizată
avându-se în vedere toate etapele procedurale
specifice.
5. Întocmeşte oferta tehnică şi
financiară
5.1. Oferta tehnică şi financiară este întocmită pe
baza volumului de muncă estimat.
5.2. Oferta este alcătuită în corelaţie cu tipul
specialiştilor utilizaţi pentru evaluarea
întreprinderii.
5.3. Oferta tehnică şi financiară este alcătuită în
corelaţie cu obiectivele misiunii.
5.4. Oferta este întocmită avându-se în vedere
includerea tuturor informaţiilor specifice necesare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 24 din 34
Gama de variabile
Obiectivele misiunii: realizarea analizei diagnostic, estimarea unui anumit tip de valoare a
întreprinderii.
Necesităţile clientului: vânzarea/cumpărarea unei proprietăţi, fuziune, divizare, schimb de
proprietăţi, vânzare de acţiuni, garantarea împrumuturilor ( garantarea unui credit bancar,
emisiunea de obligaţiuni garantate ), rezolvare litigii, asigurare etc.
Destinaţia evaluării: transfer de proprietate, lichidare, constituire de garanţii, ipoteci sau gajuri etc.
Aspecte privind obiectul şi tipul evaluării: identificarea proprietăţii de evaluat, identificarea
drepturilor de proprietate care sunt evaluate, utilizările intenţionate ale evaluării ( destinatarii
evaluării ), definirea tipului de valoare ( bază de evaluare, standard de valoare ) etc.
Problematica misiunii: analiza mediului intern al întreprinderii ( aspecte juridice, de producţie,
cercetare-dezvoltare, comerciale, resurse umane, financiar-contabile ), analiza mediului extern.
Specificul activităţii întreprinderii: activităţi industriale, comerţ, prestări servicii, agricultură etc.
Natura/tipul proprietăţii: întreprinderi şi proprietăţi asimilate cu o întreprindere, pachete
minoritare/majoritare, active financiare, proprietate imobiliară, bunuri mobile.
Tipul de valoare estimat: valoare de piaţă, valori diferite de valoarea de piaţă ( valoare de utilizare,
valoare de investiţie, valoarea de exploatare continuă, valoarea de asigurare, valoarea de
impozitare, valoarea de recuperare, valoarea de lichidare sau de vânzare forţată, valoarea specială,
valoarea de garantare a creditului ipotecar, costul de înlocuire net etc.)
Informaţii specifice: obiectul ofertei ( solicitările beneficiarului, obiectivele de atins ), propunerea
ofertantului ( abordarea obiectivelor, estimarea valorii de piaţă a activelor societăţii, procesul de
reconciliere a rezultatelor ), organizarea activităţii, suportul logistic şi organizatoric necesar,
echipa propusă de ofertant, experienţa generală a echipei, aspecte financiare (preţ, termen de plată)
etc.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	obiectul şi tipul evaluării
- 	interesele şi necesităţile clientului
- 	legislaţia specifică domeniului
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	aspecte macro şi microeconomice specifice
- 	noţiuni de organizare şi planificare
- 	noţiuni de management al timpului
- 	elementele structurale ale unei oferte tehnice şi financiare
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de identificare corectă a obiectivelor misiunii de evaluare în conformitate cu
necesităţile clientului şi cadrul legislativ specific;
- 	discernământul şi atenţia în identificarea problematicii misiunii de evaluare;
- 	corectitudinea identificării profilului echipei de specialişti pentru acoperirea tuturor
necesităţilor de analiză;
- 	realismul în estimarea volumului de muncă necesar în funcţie de complexitatea misiunii de
realizat;
- 	profesionalismul şi responsabilitatea în întocmirea ofertei tehnice şi financiare, incluzându-
se toate informaţiile specifice necesare şi răspunzând tuturor necesităţilor misiunii de
evaluare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 25 din 34
UNITATEA 12
Colectarea datelor necesare analizei diagnostic
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru culegerea de informaţii consistente privind
mediul intern şi extern al întreprinderii în vederea realizării analizei diagnostic.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică necesarul de informaţii 	1.1. Necesarul de informaţii este identificat în
funcţie de tipul proprietăţii de evaluat.
1.2. Necesarul de informaţii este corelat cu tipul
valorii care trebuie estimat.
1.3. Necesarul de informaţii este identificat în
funcţie de piaţa pe care activează firma.
2. Identifică sursele de informaţie 	2.1. Sursele de informaţie sunt identificate prin
metode specifice.
2.2. Sursele sunt identificate cu discernământ în
vederea asigurării relevanţei şi preciziei datelor.
2.3. Sursele identificate sunt credibile, asigurând
îndeplinirea cerinţelor privind cantitatea şi calitatea
informaţiilor.
3. Culege informaţiile necesare 	3.1. Informaţiile necesare sunt culese prin aplicarea
unor metode specifice fiecărui tip de diagnostic.
3.2. Informaţiile sunt culese cu operativitate, pentru
asigurarea respectării termenului de predare a
raportului de evaluare.
3.3 Informaţiile sunt culese în mod sistematic,
pentru asigurarea consistenţei datelor necesare
fiecărei abordări.
3.4. Informaţiile culese sunt pertinente, relevante şi
suficiente.
3.5. Informaţiile sunt culese asigurându-se
transparenţa acestora prin indicarea sursei de
provenienţă.
Gama de variabile
Tipul proprietăţii: proprietate imobiliară (terenuri, clădiri sau construcţii ridicate sau încorporate
într-un teren, orice recoltă, material lemnos, depozit mineral sau altă resursă naturală ataşată
terenului, orice proprietate accesorie ataşată terenului, orice drept de proprietate imobiliară
inclusiv dreptul de folosinţă sau de a obţine profit dintr-o astfel de proprietate), bunuri mobile
(bunuri corporale şi necorporale caracterizate prin mobilitatea lor: maşini, utilaje şi echipamente,
stocuri, obiecte de inventar, mobilier, colecţii, licenţe, brevete de invenţii şi alte active necorporale
distincte şi tranzacţionabile în mod individual), întreprinderi şi proprietăţi asimilate cu o
întreprindere (societăţi comerciale, hoteluri, staţii de benzină, restaurante, teatre şi cinematografe
etc.), active financiare (drepturi inerente deţinerii unei întreprinderi sau proprietăţi, drepturi
inerente din cadrul unui contract care garantează o opţiune de a cumpăra sau o închiriere cu
opţiune de cumpărare, drepturile inerente deţinerii unui pachet de acţiuni sau obligaţiuni etc.)

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 26 din 34
Tipul valorii: valoare de piaţă, valoare diferită de valoarea de piaţă (valoare de utilizare, valoare
de investiţie, valoarea de exploatare continuă, valoarea de asigurare, valoarea de impozitare,
valoarea de recuperare, valoarea de lichidare sau de vânzare forţată, valoarea specială, valoarea de
garantare a creditului ipotecar, costul de înlocuire net etc.)
Piaţa pe care activează firma: locală, regională, naţională, internaţională.
Surse de informaţie : interne (provenite de la beneficiar), externe (bazele de date ale evaluatorului,
surse diverse: presa, Institutul Naţional de Statistică, Bursa de valori, RASDAQ, Banca Naţională
a României, Oficiile pentru Registrele Comerţului, ministerele de resort, Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, instituţii publice sau private care au tangenţă cu activităţile economice, asociaţii
profesionale sau patronale, alţi experţi şi consultanţi în domeniu, clienţi sau concurenţi etc.)
Metode specifice de identificare a surselor: discuţii cu personalul firmei ( inclusiv managerii ),
Internet, studiul diverselor baze de date şi arhive etc.
Metode specifice de culegere a informaţiilor: inspecţia în teren, observaţia, ancheta, aplicarea de
chestionare, interviuri, analiza de conţinut a documentelor obţinute, analiza comparativă.
Tipuri de diagnostic: juridic, al funcţiunii de producţie/prestare servicii, de cercetare-dezvoltare, al
funcţiunii comerciale, resurse umane, financiar-contabil.
Consistenţa datelor : cantitatea, calitatea, diversitatea.
Abordări: abordarea prin cost, abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin capitalizarea
venitului.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	categorii de date necesare evaluării întreprinderii
- 	caracteristicile informaţiilor necesare pentru evaluare
- 	surse de informaţii
- 	metode de culegere a informaţiilor
- 	mijloace de comunicare
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	legislaţie specifică
- 	caracteristicile pieţei pe care activează firma
- 	macro şi microeconomie
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
- 	utilizarea calculatorului
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de identificare a necesarului de informaţii în funcţie de situaţia concretă a
proprietăţii de evaluat;
- 	discernământul în identificarea surselor de informaţii având în vedere credibilitatea
acestora şi consistenţa datelor necesare;
- 	capacitatea de aplicare a metodelor specifice de culegere a informaţiilor necesare în funcţie
de tipul diagnosticului de realizat;
- 	modalitatea de culegere a informaţiilor pentru asigurarea tuturor cerinţelor privind calitatea
şi cantitatea acestora.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 27 din 34
UNITATEA 13
Realizarea diagnosticului întreprinderii
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru realizarea diagnosticului întreprinderii în vederea
evaluării, identificându-se punctele tari şi slabe ale afacerii precum şi influenţa tendinţelor şi
schimbărilor mediului extern al întreprinderii asupra stării acesteia.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Selectează datele specifice 	1.1. Datele specifice sunt selectate în corelaţie cu
fiecare tip de diagnostic.
1.2. Datele specifice selectate oferă informaţii
privind atât mediul intern cât şi cel extern al
întreprinderii.
1.3. Datele selectate asigură îndeplinirea cerinţelor
de consistenţă a informaţiilor necesare pentru
abordările în evaluare.
2. Prelucrează datele culese 	2.1. Datele sunt organizate în funcţie de tipul de
rezultat urmărit.
2.2. Datele sunt prelucrate prin aplicarea
formulelor specifice de calcul matematic.
2.3. Rezultatele prelucrării datelor sunt comparate
cu valorile specifice ramurii în scopul formulării
unor concluzii pertinente privind situaţia
întreprinderii.
3. Elaborează concluziile privind
starea întreprinderii
3.1. Concluziile sunt elaborate pe baza tuturor
informaţiilor selectate.
3.2. Concluziile sunt elaborate avându-se în vedere
rezultatele obţinute din prelucrarea informaţiilor
selectate.
3.3 Concluziile sunt formulate pe baza comparării
rezultatelor obţinute şi a datelor culese prelucrate,
cu valorile specifice ramurii.
3.4. Concluziile asigură consistenţa, transparenţa şi
coerenţa raportului de evaluare.
3.5. Concluziile asigură elemente necesare pentru
reconcilierea rezultatelor.
Gama de variabile
Date specifice: pentru diagnosticul juridic-date legate de legalitatea aspectelor patrimoniale,
comerciale, de mediu, privind funcţionarea şi statutul firmei, dreptul muncii, cât şi modul de
îndeplinire a obligaţiilor întreprinderii faţă de terţi (clienţi, concurenţi, salariaţi, stat, acţionari etc.)
în conformitate cu prevederile şi reglementările legale în vigoare; pentru diagnosticul funcţiunii de
producţie- date privind starea şi gradul în care mijloacele de producţie pot asigura funcţionarea
întreprinderii în orizontul previzional; pentru diagnosticul funcţiunii comerciale- date privind
activităţile comerciale, activităţile specifice de marketing (analizarea şi cercetarea de marketing),

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 28 din 34
analiza poziţionării produselor/serviciilor, promovarea distribuţia şi vânzările etc.; pentru
diagnosticul funcţiunii de resurse umane- date privind măsura în care firma asigură resurse umane
de calitate la toate nivelurile ierarhice şi creează un cadru adecvat pentru performanţă (motivare,
trening, recompensare, climat de lucru etc.); pentru diagnosticul financiar-contabil- date pentru
analiza evoluţiei istorice a societăţii şi configurarea scenariilor previzionate etc.
Tip de diagnostic: juridic, al funcţiunii de producţie/prestări servicii, de cercetare-dezvoltare, al
funcţiunii comerciale, de resurse umane, diagnostic financiar-contabil.
Informaţii privind mediul intern: istoric, mărime, reputaţie, soliditate; structură şi interese
acţionari; structura clienţilor, structura furnizorilor; structura produselor/serviciilor, mixul de
marketing, ciclurile de viaţă; calitatea şi loialitatea resurselor umane; relaţiile cu sindicatele,
conflicte de muncă; calitatea şi performanţele tehnologiilor deţinute; necesarul investiţional;
calitatea echipei de conducere etc.
Informaţii privind mediul extern: factori generali politici, economici, sociali, tehnologici,
ecologici; factori sectoriali ( importanţă în economie, cadru legislativ, intensitatea concurenţei,
barierele la intrare şi ieşire, ciclicitatea, performanţele, factorii cheie în succesul companiilor din
sectorul respectiv ).
Cerinţe de consistenţă a informaţiilor: cantitate, calitate, diversitate.
Abordări în evaluare: abordarea prin cost, abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin
capitalizarea veniturilor
Tipul de rezultat urmărit: randamente, evoluţii, statistici.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	etapele realizării analizei diagnostic
- 	tipuri de diagnostic
- 	datele relevante pentru diagnosticul întreprinderii
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	modalităţi de prelucrare a datelor culese
- 	calcul matematic specific
- 	noţiuni specifice de economie
- 	utilizarea calculatorului
- 	legislaţie specifică
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	managementul afacerilor
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de selectare a datelor specifice necesare în corelaţie cu fiecare tip de diagnostic,
avându-se în vedere atât mediul intern cât şi cel extern al întreprinderii;
- 	capacitatea de asigurare a cerinţelor de consistenţă privind datele selectate;
- 	acurateţea organizării datelor în funcţie de tipul de rezultat urmărit;
- 	corectitudinea şi precizia prelucrării datelor prin aplicarea formulelor specifice de calcul
matematic;
- 	discernământul în compararea rezultatelor prelucrării datelor cu valorile specifice ramurii;
- 	profesionalismul în elaborarea concluziilor privind starea întreprinderii pe baza tuturor
informaţiilor utilizate şi a rezultatelor obţinute din prelucrarea informaţiilor selectate.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 29 din 34
UNITATEA 14
Selectarea abordărilor adecvate tipului de valoare estimat
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru selectarea abordărilor adecvate tipului de valoare
estimat în concordanţă cu misiunea asumată.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Identifică tipurile de abordare
posibile
1.1. Tipurile de abordare sunt identificate în funcţie
de tipul proprietăţii de evaluat.
1.2. Tipurile de abordare sunt identificate în
corelaţie cu prevederile legislative şi standardele de
cea mai bună practică în evaluare.
1.3. Tipurile de abordare sunt identificate în
conformitate cu cerinţele beneficiarului.
2. Analizează consistenţa informaţiilor
necesare
2.1. Consistenţa informaţiilor este analizată cu
discernământ, în mod logic, pe baza experienţei
practice acumulate.
2.2. Consistenţa informaţiilor este analizată pe baza
unor argumente clare şi lipsite de echivoc.
2.3. Consistenţa informaţiilor este analizată în
funcţie de tipul proprietăţii evaluate şi
complexitatea misiunii de evaluare.
3. Selectează abordările adecvate 	3.1. Abordările sunt selectate în funcţie de
consistenţa informaţiilor disponibile.
3.2. Selectarea se realizează în funcţie de
aplicabilitatea abordării la tipul de proprietate
evaluat.
3.3. Abordările în evaluare sunt selectate cu
profesionalism şi meticulozitate.
3.4. Selectarea abordărilor se bazează pe principiile
specifice evaluării.
3.5. Abordările selectate sunt rezonabile,
convingătoare şi de încredere.
Gama de variabile
Tipuri de abordare: abordarea prin cost, abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin
capitalizarea veniturilor şi în cazuri speciale, metode administrative.
Tipul proprietăţii de evaluat: întreprinderi cotate, necotate, pachete minoritare sau majoritare,
active tip afacere etc.
Consistenţa informaţiilor: calitate, cantitate, diversitate.
Argumente: sursa de provenienţă, cerinţele metodelor de evaluare etc.
Principii ale evaluării: principiul anticipării veniturilor, principiul substituţiei, principiul
contribuţiei etc.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 30 din 34
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	teoria şi practica evaluării întreprinderii
- 	metode de analiză a informaţiilor
- 	noţiuni specifice de economie
- 	utilizarea calculatorului
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
La evaluare se urmăreşte:
- 	profesionalismul în identificarea tipurilor de abordare posibile avându-se în vedere toate
criteriile de referinţă specifice;
- 	capacitatea de analizare logică a consistenţei informaţiilor necesare, pe baza experienţei
practice acumulate şi a unor argumente lipsite de echivoc;
- 	meticulozitatea şi profesionalismul în selectarea abordărilor adecvate, în funcţie de
aplicabilitatea acestora la tipul de proprietate evaluat;
- 	capacitatea de aplicare corectă a principiilor evaluării în selectarea abordărilor.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 31 din 34
UNITATEA 15
Aplicarea metodelor de evaluare
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru aplicarea metodelor de evaluare conforme
tipurilor de abordare selectate pentru evaluarea proprietăţii.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Stabileşte premisele de evaluare 	1.1. Premisele de evaluare se stabilesc în funcţie de
tipul proprietăţii de evaluat.
1.2. Stabilirea premiselor de evaluare se realizează
pe baza cerinţelor beneficiarului.
1.3. Premisele de evaluare sunt stabilite în corelaţie
cu informaţiile şi concluziile obţinute din analiza
diagnostic.
1.4. Premisele de evaluare sunt stabilite în funcţie
de destinaţia evaluării.
2. Elaborează scenariile previzionate 	2.1. Scenariile previzionate sunt elaborate cu
creativitate şi realism, în cazul abordării prin
capitalizarea veniturilor.
2.2. Scenariile previzionate sunt elaborate ţinând
seama de punctele tari şi slabe ale întreprinderii,
identificate în cadrul analizei diagnostic.
2.3. Elaborarea previziunilor se realizează prin
aplicarea unor metode specifice.
2.4. Scenariile previzionate sunt elaborate ţinând
seama de opţiunile de dezvoltare ale societăţii.
2.5. Scenariile previzionate sunt elaborate pe baza
tendinţelor pieţei şi elementele determinante ale
cererii.
3. Aplică metodele de evaluare 	3.1. Metodele de evaluare sunt specifice fiecărui tip
de abordare.
3.2. Aplicarea metodelor de evaluare se realizează
printr-o procedură complexă şi sistematică pentru
estimarea valorii.
3.3 Metodele de evaluare sunt aplicate luând în
considerare toţi factorii care afectează în mod
substanţial tipul de valoare estimat.
Gama de variabile
Premise de evaluare: în cazul evaluării întreprinderii în ansamblul ei- premisa continuării
activităţii normale de exploatare, premisa încetării activităţii ( lichidării ); în cazul evaluării
activelor individuale ale întreprinderii- premisa valorii activelor în continuarea exploatării,
premisa valorii activelor în stare de funcţionare, premisa vânzării ordonate, premisa lichidării
activelor; diverse premise specifice pentru evaluarea maşinilor şi echipamentelor.
Tipul proprietăţii de evaluat: întreprinderi cotate, necotate, pachete minoritare sau majoritare,
active asimilate întreprinderilor etc.
Cerinţele beneficiarului: evaluarea întreprinderii în ansamblul ei, evaluarea activelor individuale
ale întreprinderii etc.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 32 din 34
Destinaţia evaluării: transfer de proprietate, emisiuni de acţiuni, constituire de garanţii, ipoteci sau
gajuri etc.
Scenarii previzionate: pesimiste, optimiste
Opţiuni de dezvoltare ale societăţii: produse noi, secţii noi, extindere pe piaţă, retehnologizare etc.
Metode specifice de elaborare a previziunilor: cantitative, calitative; metoda stadiilor, metoda
scenariilor.
Tendinţe ale pieţei: declin, expansiune, echilibru.
Elementele determinante ale cererii: preferinţa exprimată prin intensitatea satisfacţiei pe care un
bun economic o produce celui care nu-l posedă, dar care are nevoie de acesta; puterea de
cumpărare exprimată prin capacitatea unui individ sau grup de indivizi participanţi pe piaţă de a
cumpăra bunurile oferite.
Metode de evaluare: metode recunoscute de standardele de evaluare- costul de înlocuire net,
metode cantitative/calitative de analiză a diferenţelor şi estimare a corecţiilor în cadrul abordării
prin comparaţie a vânzărilor, metoda capitalizării venitului corectat şi reproductibil al proprietăţii,
metoda fluxului de numerar actualizat etc.; metode administrative de evaluare- metode impuse de
o autoritate centrală sau locală.
Tipul abordării: abordarea prin cost, abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin
capitalizarea veniturilor
Factori care afectează tipul de valoare: factori ai ofertei-utilitatea, raritatea; factori ai cererii-
dorinţa ( preferinţa ), puterea de cumpărare.
Tipuri de valoare: valoare de piaţă, valoare diferită de valoarea de piaţă (valoare de utilizare,
valoare de investiţie, valoarea de exploatare continuă, valoarea de asigurare, valoarea de
impozitare, valoarea de recuperare, valoarea de lichidare sau de vânzare forţată, valoarea specială,
valoarea de garantare a creditului ipotecar, costul de înlocuire net etc.)
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	destinaţia proprietăţii de evaluat
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	legislaţie specifică
- 	noţiuni specifice de economie
- 	metode de elaborare a scenariilor previzionate
- 	calcul matematic specific
- 	utilizarea calculatorului
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	managementul afacerilor
La evaluare se urmăreşte:
- 	capacitatea de stabilire corectă a premiselor de evaluare pe baza tuturor informaţiilor
disponibile;
- 	creativitatea şi realismul în elaborarea scenariilor previzionate prin aplicarea metodelor
specifice;
- 	profesionalismul în aplicarea metodelor de evaluare specifice fiecărui tip de abordare;
- 	capacitatea de respectare a procedurii sistematice de estimare a valorii prin aplicarea
metodelor de evaluare.

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 33 din 34
UNITATEA 16
Estimarea valorii finale a întreprinderii
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară pentru determinarea celei mai rezonabile mărimi a
valorii unei întreprinderi pe baza tuturor analizelor efectuate în cadrul întregului proces de
evaluare şi a concluziilor formulate în analiza diagnostic.
Elemente de competenţă 	Criterii de realizare
1. Reexaminează întregul proces de
evaluare
1.1. Procesul de evaluare este reexaminat în scopul
identificării inconsecvenţelor în abordările aplicate.
1.2. Reexaminarea procesului de evaluare este
realizată pe baza criteriilor de reconciliere.
1.3. Procesul de evaluare este reexaminat
verificându-se parcurgerea tuturor etapelor
specifice fiecărei metode de evaluare.
1.4. Eventualele inconsecvenţe şi/sau erori sunt
identificate în mod responsabil, prin analizarea
aspectelor relevante din cadrul etapelor precedente
ale procesului de evaluare.
1.5. Identificarea eventualelor neajunsuri din cadrul
procesului de evaluare se realizează avându-se în
vedere toate tipurile de probleme ce se pot
evidenţia.
2. Corectează eventualele
inconsecvenţe/erori din cadrul
procesului de evaluare
2.1. Erorile identificate sunt eliminate cu
operativitate.
2.2. Efectele inconsecvenţelor constatate sunt
înlăturate prin parcurgerea sistematică a tuturor
etapelor.
2.3. Erorile identificate şi efectele inconsecvenţelor
sunt eliminate cu responsabilitate şi meticulozitate.
3. Estimează valoarea finală 	3.1. Valoarea finală este estimată cu
profesionalism, prin aplicarea unor raţionamente
pertinente.
3.2. Valoarea finală este estimată pe baza analizei
rezultatelor obţinute din aplicarea criteriilor de
reconciliere.
3.3. Valoarea finală este estimată după ierarhizarea
metodelor de evaluare utilizate şi analiza
diferenţelor dintre valorile rezultate prin aplicarea
abordărilor diferite.
Gama de variabile
Abordări aplicate: abordarea prin cost, abordarea prin comparaţia vânzărilor, abordarea prin
capitalizarea veniturilor
Criterii de reconciliere: adecvarea, precizia, cantitatea informaţiilor.
Metode de evaluare: metode recunoscute de standardele de evaluare- costul de înlocuire net,
metode cantitative/calitative de analiză a diferenţelor şi estimare a corecţiilor în cadrul abordării
prin comparaţie a vânzărilor, metoda capitalizării venitului corectat şi reproductibil al proprietăţii,

Expert evaluator de întreprinderi- 16 unităţi
Pag. 34 din 34
metoda fluxului de numerar actualizat etc.; metode administrative de evaluare- metode impuse de
o autoritate centrală sau locală.
Erori: de calcul, de introducere a datelor în programul informatic, erori în urma modificării unor
relaţii de calcul etc.
Inconsecvenţe: compararea valorilor nete cu valori brute, utilizarea mai multor scenarii în cazul
metodei DCF, în care nu este corelat tipul de flux de numerar cu niveluri diferite ale ratei de
actualizare etc.
Aspecte relevante: stabilirea tipului de valoare, a premisei valorii, a ipotezelor de evaluare,
consistenţa informaţiilor utilizate, adecvarea abordărilor selectate, corelarea dintre metodele de
evaluare şi tipul abordării etc.
Etape precedente ale procesului de evaluare: colectarea datelor necesare analizei diagnostic,
realizarea diagnosticului întreprinderii, selectarea abordărilor, aplicarea metodelor de evaluare.
Tipuri de probleme: inconsecvenţă în analizarea diferitelor aspecte, lipsa informaţiilor de piaţă cu
grad ridicat de relevanţă, interpretarea greşită a unor date, omisiuni ale unor aspecte importante,
diverse necorelări, erori de calcul matematic.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la:
- 	teoria şi practica evaluării proprietăţilor
- 	calcul matematic specific
- 	noţiuni specifice de economie
- 	etapele procesului de evaluare
- 	tipuri de inconsecvenţe/erori în cadrul procesului de evaluare
- 	modalităţi de estimare a valorii finale a proprietăţii
- 	prevederile standardelor de evaluare aplicabile
- 	Codul deontologic al profesiei de evaluator
- 	utilizarea calculatorului
La evaluare se urmăreşte:
- 	atenţia, meticulozitatea şi consecvenţa reexaminării procesului de evaluare prin
parcurgerea logică a tuturor etapelor acestuia;
- 	responsabilitatea în identificarea eventualelor inconsecvenţe semnalate pe parcursul
procesului de evaluare;
- 	capacitatea de identificare a tuturor tipurilor de erori săvârşite pe parcursul întregului
proces de evaluare;
- 	capacitatea de înlăturare promptă a tuturor neajunsurilor constatate în cadrul procesului de
reexaminare;
- 	logica şi corectitudinea ierarhizării metodelor de evaluare;
- 	capacitatea de analiză pertinentă a diferenţelor dintre valorile rezultate prin aplicarea
abordărilor diferite;
- 	profesionalismul în estimarea valorii finale a întreprinderii prin aplicarea de raţionamente
pertinente;
- 	capacitatea de analiză a rezultatelor obţinute prin aplicarea criteriilor de reconciliere.